de Anatol Terzi | iun. 11, 2012 | R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova Andrei Neguţa, rechemat din cauza unor declaraţii scandaloase în presa rusă în legătură cu situaţia din Transnitria, a fost numit consilier la Mitropolia Moldovei.
Mitropolia Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei ruse, l-a numit pe Andrei Neguţa în funcţia de consilier în cadrul Departamentului mitropolitan relaţii externe, fiind abilitat să colaboreze cu corpul diplomatic acreditat în Rusia şi ţările din Comunitatea Statelor Independente. Mitropolitul Moldovei Vladimir i-a acordat recent lui Neguţa ordinul „Cuv. Paisie Velicikovski”, pentru „eforturile depuse în calitatea sa de diplomat, dar şi pentru susţinerea diverselor activităţi ale Bisericii”.
Guvernul de la Chişinău l-a rechemat la sfârşitul lunii aprilie în ţară pe ambasadorul Andrei Neguţa, după ce acesta a declarat într-un interviu publicat de Itar-Tass că retragerea înainte de termen a militarilor ruşi din Transnistria ar pune în pericol atât Republica Moldova, cât şi întreaga regiune. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău a calificat poziţiile exprimate în interviu drept „regretabile.”
Chişinăul nu a numit încă un alt ambasador în Federaţia Rusă, dar au fost vehiculate mai multe nume, inclusiv al ministrului-adjunct al afacerilor externe Andrei Popov şi al deputatuui Chiril Lucinschi, fiul fostului preşedinte al Republicii Moldova, Petru Lucinschi.
de Anatol Terzi | mai 15, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, se va afla, pe 15 mai, în Federaţia Rusă, cu ocazia reuniunii informale a Consiliului Şefilor de State membre ale Comunităţii Statelor Independente, care va avea loc la Moscova.
Agenda lucrărilor se va centra pe reuniunea jubiliară a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă, care se va desfăşura la ora locală 13.30, şi reuniunea informală a Consiliului Şefilor de State CSI, care va avea loc la ora 19.30. Preşedintele Timofti va reveni în ţară pe 16 mai.
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a invitat pe preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti la summit-ului informal ale şefilor de stat ai CSI, prin intermediul noului ambasador al Federaţiei Ruse la Chişinău, Farit Muhametşin. Nicolae Timofti a întreprins prima sa vizită oficială la Bruxelles, la sfârşitul lunii aprilie, iar apoi la Bucureşti şi Kiev.
„Am spus-o şi o spun: sunt convins că noi trebuie să menţinem acele relaţii bune pe care le avem deja cu Rusia şi trebuie să continuăm mai departe, să găsim acele puncte de tangenţă care ne unesc. Noi avem mulţi cetăţeni care lucrează… acuma se află în Rusia. Sunt mulţi cetăţeni ai Rusiei care se află pe teritoriul Republicii Moldova. Şi noi trebuie ca, în cadrul colaborării noastre bilaterale, să facem tot posibilul ca să avem relaţii în toate domeniile – relaţii, cum aţi spus, economice, culturale, sociale, că altă cale nu există, dacă noi vom căuta numai punctele care ne despart – anume cu Rusia, am spus încă o dată, trebuie să ne aflăm permanent în relaţii bune, prieteneşti şi trebuie să-i convingem pe toţi că noi n-avem alte interese faţă de Rusia decât o colaborare de prietenie şi o colaborare în interesul ambelor părţi”, declara Nicolae Timofti, la începutul lunii mai.
Retragerea militarilor rusi
„Aşezarea geografică a Republicii Moldova este sub anumite interese geopolitice a diferitelor state şi a diferitelor grupări şi eu sunt de părere că noi o să reuşim – nu pot să vă spun termenul, când – dar o să reuşim ca trupele ruseşti de pe teritoriul Republicii Moldova să fie retrase. Acesta este un punct clar în politica Republicii Moldova. Şi eu am avut o întrevedere cu domnul Rogozin, acum, recent, când s-a aflat în vizită în Republica Moldova şi am stat şi am avut discuţii deschise, sincere, şi dumnealui, şi în timpul întrevederii şi după, a fost de părere că această problemă trebuie să fie rezolvată pe baza unor discuţii, a tratativelor şi pe baza relaţiilor bilaterale. Dar eu sunt de părere că trebuie puse în aplicare mecanismele organelor internaţionale – ştiţi că este o hotărâre privind retragerea trupelor de pe teritoriul Republicii Moldova, la Istanbul, din 99, şi eu sunt sigur că acest acord va fi realizat, dar aşa e situaţia, noi trebuie să discutăm. I-am spus domnului Rogozin: eu nu văd necesar ca pe teritoriul Republicii Moldova să se afle militari şi armată străină, fiindcă conflictul care a fost pornit în 92, astăzi, premisele şi motivele pentru a reîncepe, Doamne fereşte, ele nu există. Aici depinde foarte mult de politicieni, cum vor discuta şi care scopuri le vor urmări în rezolvarea conflictului”, declara preşedintele Republicii Moldova în timpul vizitei la Bucureşti.
de Anatol Terzi | mai 3, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Experţi militari din 50 de state participă joi şi vineri la o conferinţă pe tema apărării antirachetă, organizată de ministerul rus al Apărării la Moscova.
Scopul conferinţei este de a prezenta propria viziune referitoare la influenţa sistemului antirachetă american asupra securităţii globale şi pentru a discuta despre cooperarea în acest domeniu. Conferinţa de la Moscova are loc cu puţin timp înainte de Summitul Alianţei Nord-Atlantice, programat pentru 20-21 mai la Chicago, la care NATO intenţionează să anunţe realizarea primei etape a scutului de apărare antirachetă. „Vor fi prezenţi peste 150 de participanţi din 50 de state. Cele 28 de ţări membre ale NATO şi-au confirmat participarea”, a afirmat recent generalul Nikolai Makarov. La conferinţa organizată de Ministerul rus al Apărării vor lua parte, de asemenea, reprezentanţi din China, Coreea de Sud, Japonia şi din ţări membre ale CSI şi ale Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă.
„Reuniunea de la Moscova constituie un format unic. Niciodată o problemă de securitate nu s-a discutat la Ministerul Apărării atât de deschis. Intenţionăm să comunicăm evaluările noastre cu privire la influenţa scutului antirachetă asupra securităţii globale şi regionale şi suntem gata să discutăm toate punctele de vedere. Să ne arate cu date concrete unde nu avem dreptate”, a precizat viceministrul rus al apărării, Anatoli Antonov.
SUA nu vor să renunţe la scutul antirachetă
Scutul de apărare antirachetă din Europa rămâne o sursă majoră de tensiune între Rusia şi Statele Unite ale Americii, iar Kremlinul a ameninţat cu desfăşurarea de arme tactice în apropiere de Europa dacă nu va deveni partener cu drepturi depline în cadrul sistemului. În ajunul reuniunii internaţionale în Rusia asupra apărării antirachetă, Statele Unite sunt ferme în controversa că un sistem amplasat în Europa faţă de care Moscova se opune vehement nu reprezintă niciun pericol pentru Rusia.
Washingtonul a recunoscut că nu a înregistrat şi că nici nu aşteaptă în cursul acestui an progrese în negocierile cu Moscova în subiectul apărării antirachetă. „Nu reuşim să ajungem la o înţelegere din cauza condiţiilor înaintate de Rusia. Am auzit numeroase declaraţii din partea Moscovei cu cerinţa de a oferi garanţii juridice. Dar noi nu putem da niciun fel de garanţii juridice, care ar putea să îngrădească posibilităţile noastre de a ne apăra trupele şi pe noi înşine”, a afirmat reprezentantul special al SUA pentru stabilitate strategică şi apărare antirachetă, Ellen Tauscher.
Planul NATO conceput de SUA de a desfăşura elemente de apărare antirachetă în Europa irită puternic relaţiile Moscova-Washington. Statele Unite afirmă că sistemul va opri ameninţările venite din partea unor naţiuni fără scrupule cum ar fi Iranul. Moscova susţine în schimb că el ar submina forţele nucleare ale Rusiei. „Punctul nostru de vedere şi de analiză este că apărarea antirachetă a Statelor Unite nu subminează factorul Rusiei de descurajare strategică… Noi vom prezenta din nou faptele tehnice la această conferinţă”, a declarat emisarul special al Departamentului de Stat american Ellen Tauscher.
„În niciun caz nu aş spune ca suntem într-un impas. Noi ştim care sunt domeniile de preocupare şi întrebările ce se pun, dar pentru că multe dintre ele sunt de natură tehnică, iar altele de natură politică, este important că noi continuăm aceste discuţii tehnice şi de experţi către o posibilă cooperare viitoare”, a mai spus Tauscher.
Temerile Rusiei
Oficiali ruşi intenţionează să împingă în faţă punctul de vedere opus şi ministrul adjunct al apărării rus avertizează că discuţiile în această dispută ar putea ajunge într-un punct fără întoarcere. Adjunctul ministrului rus al apărării, Anatoli Antonov, a declarat pentru ziarul guvernamental Rossiiskaia Gazeta că Moscova va prezenta noi dovezi de susţinere a cererii sale. Cheia conferinţei, „în opinia mea, va fi prezentarea rezultatelor obţinute pe calculator ce demonstrează modul în care elemente ale NATO de apărare antirachetă, printre care noi obiecte implementate în Polonia, România, Turcia şi în alte locuri pot avea o influenţă asupra descurajării nucleare a Rusiei”, a declarat el.
Planurile urmează unei abordări „pe etape de adaptare” folosind radare Aegis şi interceptoare pe nave şi un radar mult mai puternic instalat în Turcia în prima fază, urmată de radare şi interceptoare în România şi Polonia. Oficiali ruşi au avertizat cu privire la acţiuni de represalii în cazul în care aceste desfăşurări ameninţă Rusia. Presa rusă a relatat luna trecută că rachete avansate S-400 de suprafaţă-aer au fost instalate în Kaliningrad, enclava învecinată cu Polonia.
Elementele din Polonia vor fi implementate în a treia fază, estimată pentru 2018. Antonov a caracterizat aceasta drept punctul din care negocieri ulterioare ar putea fi imposibile. „Când americanii ajung la al treilea pas de realizare a planurilor lor antirachetă în Europa şi pun eficacitatea forţelor noastre nucleare strategice sub ameninţare, vor fi întrebări serioase cu privire la o reacţie adecvată a Rusiei”, a spus el.
de Anatol Terzi | apr. 10, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Desi autorităţile de la Chişinău au declarat în mod public şi oficial că trupele ruseşti trebuie să plece, ambasadorul Republicii Moldova la Moscova, Andrei Neguţă, afirmă contrariul.
Retragerea înainte de termen a militarilor ruşi din Transnistria ar pune în pericol atât Republica Moldova, cât şi întreaga regiune, a declarat acesta, într-un interviu publicat luni de Itar-Tass. Diplomatul a afirmat că statutul pacificatorilor a fost criticat în presă, după ce, la 1 ianuarie, un soldat rus a împuşcat mortal un cetăţean al Republicii Moldova pe podul de la Vadul lui Vodă, zonă de securitate de pe Nistru. Mai multe voci de la Chişinău au cerut schimbarea formatului misiunii de pacificatori.
„La soluţionarea problemelor legate de prezenţa pe teritoriul ţării a unei părţi din armata a 14-a, trebuie evidenţiate două aspecte: există pacificatori care stau la punctele de trecere dintre cele două maluri ale Nistrului şi mai sunt cei care păzesc depozitele de lângă satul Cobasna. Principala întrebare care se pune – ce va fi dacă s-ar lua paza acestor depozite”, a afirmat Andrei Neguţă, pentru agenţia rusă de presă.
Pericol pentru R Moldova?
„În acest caz, pericolul pentru Republica Moldova şi pentru întreaga regiune va creşte. Mulţi propun să se acţioneze pe baza documentului semnat în 2009, potrivit căruia statutul forţelor de pacificare se va modifica după încheierea conflictului. În absenţa unor puncte de vedere comune ale părţilor, subiectul trebuie discutat şi trebuie identificată o soluţie”, a adăugat Neguţă.
În opinia lui Neguţă, problema principală este dată de necesitatea asigurării încrederii între cele două maluri ale Nistrului. În context, el a spus că formatul „5+2” este singurul viabil pentru reglementarea confictului. „Chişinăul propune Tiraspolului un statut foarte larg (o largă autonomie cu respectarea suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova), fără precedent în lume, dar un acord va fi posibil doar în cazul în care se va stabili o relaţie de încredere între părţi”, a mai spus Andrei Neguţă.
de Anatol Terzi | apr. 5, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele rus Dmitri Medvedev a trimis miercuri spre examinare candidatura actualului ministru pentru situaţii de urgenţă, Serghei Şoigu, pentru postul de guvernator al regiunii Moscova.
„Trimit spre examinarea Dumei regionale candidatura lui Serghei Şoigu pentru a fi învestit cu atribuţiile guvernatorului regiunii Moscova”, se arată într-o scrisoare transmisă de liderul de la Kremlin preşedintelui forului. Deputaţii parlamentului regional vor examina joi propunerea preşedintelui Dmitri Medvedev, scrie presa rusă.
Actualul guvernator al Moscovei, Boris Gromov, a anunţat, pe 23 martie, că intenţionează să părăsească acest post în luna mai, când îi expiră mandatul. Serghei Şoigu, de 57 de ani, deţine postul de ministru pentru situaţii de urgenţă din 1994, fiind un apropiat al lui Vladimir Putin.
Medvedev a iniţiat în decembrie trecut, la sfârşit de mandat, o reformă a sistemului politic, care include şi revenirea la alegerea guvernatorilor, acum numiţi de şeful statului. Dar proiectul de lege privind această măsură nu a fost încă adoptat de legislativul rus, de aceea, la expirarea competenţelor lui Gromov, noul guvernator ar urma să fie desemnat potrivit vechilor reguli.
Rusia va avea un nou guvern după învestirea actualului premier Vladimir Putin în postul de preşedinte, ceremonia urmând să aibă loc pe data de 7 mai. Dmitri Medvedev, care va deţine postul de prim-ministru, a declarat că viitorul cabinet va avea în componenţă foarte mulţi oameni noi.
