Turcia. Militari morti si raniti in confruntarile cu PKK
Nouă militari şi poliţişti turci şi-au pierdut viaţa în confruntări cu militanţi kurzi în apropierea graniţei sud-estice cu Siria şi Irak.
Cel puţin alţi opt membri ai serviciilor de securitate au fost răniţi în luptele desfăşurate în provincia Sirnak, iar confruntările continuă, potrivit unor surse din domeniul securităţii. Luptele dintre armata turcă şi rebelii din rândurile Partidului Muncitorilor din Kurdistan s-au intensificat în ultimele luni, o dezvoltare de evenimente pe care anumiţi oficiali turci au legat-o de haosul care domneşte în Siria.
Militanţii au ucis cinci soldaţi într-un atac cu bombă asupra unui convoi militar acum două săptămâni. Armata turcă a replicat rapid, omorând 21 de rebeli într-o operaţiune ce a implicat elicoptere de luptă. Peste 40.000 de persoane şi-au pierdut viaţa pe fondul conflictului dintre PKK şi forţele turceşti de când militanţii şi-au lansat insurgenţa în urmă cu 28 de ani în vederea creării unui stat separat în sud-estul majoritar kurd al Turciei.
PKK este considerată ca fiind o organizaţie teroristă de Turcia, SUA şi Uniunea Europeană. Anumiţi oficiali turci au afirmat că gruparea beneficiază de sprijin direct din partea preşedintelui sirian Bashar al-Assad şi a unor grupări kurde din Siria. Assad, care se confruntă cu o revoltă populară de aproape 18 luni împotriva regimului său soldată, conform ONU, cu circa 20.000 de morţi, a negat că Siria i-ar fi permis PKK să opereze de pe teritoriul său în apropiere de graniţa turcă. Din iunie anul trecut, circa 800 de persoane au murit în conflictul din Turcia, dintre care aproximativ 500 de membri PKK, peste 200 de militari sau poliţişti şi în jur de 85 de civili, potrivit unor estimări făcute de think-tank-ul International Crisis Group.
O serie de atacuri care a lovit peste 15 oraşe din Irak luni dimineaţă s-a soldat cu cel puţin 66 de morţi şi peste 630 de răniţi, conform unui nou bilanţ provizoriu stabilit de AFP plecând de la informaţii oficiale. Bilanţul, încă provizoriu, îl depăşeşte pe acela al atacării consiliului provinciei Salaheddine de la Tikrit de către un comando înarmat al Al-Qaida în Irak la 29 martie 2011, când au murit 58 de oameni, care a fost până în prezent cel mai ridicat de la începutul anului, transmite Agerpres. În cursul dimineţii au fost lovite oraşele Kut, Tikrit, Bagdad, Taji, Najaf, Kirkuk, Ramadi, Kerbala, Khan Beni Saad, Iskandariya, Mosul, Balad şi mai multe localităţi din provincia Diyala, printre care şi Baqouba. Atacul cel mai sângeros, constând într-un dublu atentat cu bombă, s-a soldat cu cel puţin 40 de morţi şi 65 de răniţi la Kut, la 160 km sud-est de Bagdad, potrivit lui Ghalid Rashid Khazaa, un purtător de cuvânt al serviciilor sanitare din regiunea Wasit, a cărei capitală este Kut. Cele două explozii s-au produs în jurul orei 08.00 (05.00 GMT), într-o zonă foarte aglomerată din centrul oraşului de 400.000 de locuitori, conform unei surse din poliţie. Practic, deflagraţiile s-au produs aproape simultan, fiind provocate de o maşină-capcană şi de o bombă amplasată pe carosabil.
Violentele declansate la Misrata la sfarsitul lunii februarie s-au soldat cu cel putin 1.000 de morti si 3.000 de raniti, au indicat luni surse medicale din orasul libian controlat de insurectia impotriva liderului Muammar Gaddafi, informeaza agentiile de presa internationale. In jur de 80% sunt civili, le-a declarat ziaristilor administratorul principalului spitalul din localitate, Khaled Abu Falgha. Doar in cursul zilei de duminica si-au pierdut viata 17 persoane, 71 fiind ranite, in marele oras-port, situat la 200 de kilometri est de Tripoli. Ranile cele mai grave au fost provocate de gloante cu fragmentatie, o arma interzisa utilizata recent de forte loiale colonelului Gaddafi, afirma miscarea rebela si organizatia Human Rights Watch. Campania aeriana a NATO vizand apararea vietii civililor libieni, care a fost aprobata de ONU, nu a reusit sa puna capat bombardamentelor loialiste, dar a blocat infrangerea insurectiei anti-Gaddafi, declansata la 15 februarie, estimeaza majoritatea comentatorilor politici si militari. La Paris, ministrul apararii Gerard Longuet a insistat ca misiunea NATO in Libia este ingreunata, deoarece nu dispune de informatii suficiente de pe teren. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, s-a declarat, vineri, increzator ca statele membre vor pune la dispozitia operatiunii din Libia mai multe avioane de lupta. ‘Avem indicatii ca tarile vor veni cu ceea ce este necesar. Sper sa obtinem mijloacele necesare intr-un viitor foarte apropiat’, a afirmat Rasmussen in cadrul unei conferinte de presa, in cea de-a doua si ultima zi a reuniunii ministrilor de externe aliati de la Berlin. ‘Am sperante ca vor fi puse la dispozitia NATO mijloace de atac suplimentare’, a declarat la randul sau ministrul britanic de externe, William Hague. Marea Britanie si Franta au insistat pe langa ceilalti aliati din NATO sa furnizeze un numar suplimentar de avioane capabile sa loveasca fortele terestre loiale liderului libian Muammar Gaddafi, dupa ce SUA si-au limitat participarea la operatiune, iar rebelii libieni s-au pronuntat pentru o actiune mai ferma din partea NATO. Deocamdata insa, SUA si aliatii europeni din NATO au respins apelurile franceze si britanice de a contribui mai activ la misiunile din Libia. Oficiali ai NATO au afirmat ca ar mai fi nevoie de circa 10 aeronave de atac, iar un oficial francez a indicat ca tarile care ar putea face mai mult sunt Italia, Spania, Olanda si Suedia.