ONG-urile de la Chișinău cer transparență autorităților pe vreme de pandemie de Coronovirus

ONG-urile de la Chișinău cer transparență autorităților pe vreme de pandemie de Coronovirus

Protest al jurnaliștilor la Chișinău. Foto: Unimedia

Organizațiile non-guvernamentale de media din R. Moldova au semnat, duminică, un protest comun în care acuză autoritățile de lipsă de transparență cu privire la amploarea pandemiei de Coronavirus, relatează portalul Balkan Insight.

„Organizațiile neguvernamentale din domeniul mass-media cer autorităților Republicii Moldova […] să asigure informarea operativă și completă despre situația epidemiologică în contextul extinderii pandemiei COVID-19. Totodată, cerem instituțiilor și funcționarilor publici să asigure o colaborare corectă și profesionistă cu instituțiile mass-media, abținându-se de la acuzații nefondate și insinuări în adresa jurnaliștilor care solicită informații de interes public și au datoria să informeze obiectiv și complet”, se arată într-un comunicat semnat de opt ONG-uri.

Cererea vine după ce două cazuri de medici infectați din spitale diferite au fost raportate în 19 martie și 22 martie. Cu toate acestea, autoritățile nu le-au confirmat în prima fază. Doar mass-media a raportat despre acestea.

De asemenea, autoritățile au evitat să ofere date precise privind stocurile de aprovizionare medicală și numerele specifice legate de pandemie. „Au blamat presa pentru critici, dar, de fapt, nu oferă informații complete despre criza epidemiologică… premierul și președintele au răspuns dur la reacțiile presei care încercau să afle mai multe informații”, a declarat pentru BIRN directoarea Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova, Cornelia Cozonac.

Ea a spus că jurnaliștilor li se interzice să pună întrebări „live” în timpul confernțelor de presă despre pandemie și chiar și cei care au voie să pună întrebări scrise nu primesc răspunsuri directe.

„Nu este normal în această criză. Autoritățile trebuie să fie mult mai deschise, deoarece solicită cetățenilor să coopereze. Noi, ca jurnaliști, dorim ca autoritățile să fie responsabile și să ofere informații cât mai exacte și să răspundă la întrebările jurnaliștilor pentru a informa mai bine cetățenii ”, a adăugat ea.

Jurnaliștii au cerut autorităților să organizeze cel puțin video-conferințe cu sesiuni de întrebări și răspunsuri. Cererea lor nu a primit încă un răspuns.

Pe 19 martie, autoritățile au deschis o platformă online gratuită pentru a prezenta numărul de cazuri infectate în fiecare raion al țării, dar luni, după o scurtă suspendare tehnică a site-ului, a fost introdusă necesitatea de obținere a unei parole pentru fiecare utlizator.

Președintele Igor Dodon i-a acuzat, luni, în cadrul unui briefing de presă, pe unii jurnaliști că ar încerca să „facă show” din situația prezentă legată de domeniul sănătății publice.

„Pentru unele surse media care încearcă în ultima vreme să speculeze și să scoată din context, atunci când am spus că sunt 2.000 de locuri pregătite [în spitale], atunci înseamnă că atâtea sunt. Atunci când au spus că sunt doar 500 de aparate în Chișinău, atunci cineva a încercat să interpreteze că sunt doar 500 de locuri. Nu este corect. Din 94 de cazuri, doar două au avut nevoie de aceste aparate”, a spus el.

Atât Dodon, cât și premierul Ion Chicu și echipa sa de comunicare, au acuzat în mod repetat mass-media că nu au informat în mod corespunzător populația despre pandemie. Cu toate acestea, pe 16 martie, când un sat întreg a fost pus sub carantină după ce autoritățile au organizat alegeri în raionul Hâncești, pe fondul pandemiei, mass-media a fost cea care a scos acest fapt la suprafață.

 

Share our work
R. Moldova. O noua Constitutie?

R. Moldova. O noua Constitutie?

Constitutia R MoldovaAlianţa pentru Integrare Europeană ar putea propune, până la expirarea actualului mandat, proiectul unei noi Constituţii, a declarat, în cadrul unei emisiuni TV, liderul PLDM, Vlad Filat.
Potrivit lui Vlad Filat, asupra noii Constituţii se va lucra după referendum şi după alegerea şefului statului. „Este vorba despre sistemul judecătoresc, rolul Procuraturii, de administrarea publică locală. Sunt foarte multe lucruri pe care trebuie să le reaşezăm în viitoarea Constituţie”, consideră Filat.
Preşedintele liberal-democraţilor a spus că elaborarea noii Constituţii este un obiectiv fixat în programul de guvernare al AIE care însă necesită timp. „Este necesară şi avizarea de către Comisia de la Veneţia, iar următoarea şedinţă a acestei comisii va avea loc în iunie”, a afirmat Filat, care s-a arătat rezervat faţă de propunerea unor lideri ai AIE de a avea un staff comun pentru referendum şi a spus că cel mai probabil forţele din alianţă îşi vor coordona acţiunile în cadrul unui Consiliu de coordonare.
Liderul PLDM a anunţat că, în Republica Moldova, a venit un grup de experţi din străinătate pentru a oferi consultaţii ce ţin de redactarea textului legii cu privire la modificarea Constituţiei. „Am solicitat sprijin de la partenerii noştri din Partidul Popular European. Ei vin din Germania, dar avem discuţii şi cu alte ţări. Vorbim de sistemul de guvernare, ceea ce înseamna echilibrarea la nivel de componente”, a adăugat Filat.

Modificarea statutului AIE

După organizarea referendumului, în cazul în care acesta va avea succes, anumite componente ale AIE ar putea cere schimbarea prevederilor acordului AIE la capitolul repartizarea principalelor funcţii în stat, a declarat, la rândul său, în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune, liderul Partidului Democrat, Marian Lupu.
Iniţial liderul democraţilor s-a arătat optimist şi a spus că maximum într-o săptămână, textul modificărilor la Legea Supremă va fi gata. După mai multe argument aduse de analistul politic Igor Boţan împotriva organizării refrendumului, Lupu a admis că, după referendum, unele component ale AIE ar putea cere shimbarea candidatului la funcţia de preşedinte al ţării, care conform actualului acord revine PD.
Analiştii politici susţin că divergenţele de opinii din AIE sunt generate de faptul că o parte din politicienii mai experimentaţi simt că referendumul planificat pentru luna aprilie va eşua, iar Alianţa va pica şi ultimul test de încredere în faţa societăţii.

Share our work