de Razvan Iorga | feb. 13, 2019 | Uncategorized @ro
Politica și religia merg mână în mână în R. Moldova, o țară de tip patriarhal în care religia încă face casă bună cu politică. Nici această campanie electorală pentru alegerile parlamentare, ce vor avea loc pe 24 februarie, nu face excepție de la această cutumă.
La fel ca în anii precedenți, înalții ierarhi se afișează cu politicienii la toate evenimente importante, dar mai ales participă activ în campaniile electorale de partea anumitor candidați. Influența lor se exercită fie la vedere, prin declarații de susținere și transfer de imagine către anumiți politicieni, fie la nivel parohial, acolo unde preoții locali le spun oamenilor cu cine anume să voteze.
În R. Moldova, 97% la sută dintre cetățeni se declară creștini-ortodocși, iar Biserica se află pe primul loc în topul încrederii acestora. Tocmai din aceste considerente există o relație strânsă între politicieni și clerici. Dacă primii primesc girul înalților prelați și merg în campanie cu sloganuri religioase și teme bazate pe religie, cei din urmă se aleg cu beneficii materiale și influențarea anumitor decizii la nivel înalt.
Cele mai importante biserici din R. Moldova sunt subordonate canonic unor entități din afara țării. Dacă în cazul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove este vorba de supunere religoasă față de Patriarhia Moscovei, în cazul Mitropoliei Basarabiei subordonarea canonică se face față de Patriarhia de la București.
Comparativ, Mitropolia Moldovei deține o putere mult mai mare prin numărul de biserici și mănăstiri, dar și din punct de vedere al numărului mult mai mare de enoriași. Raportul este undeva de circa 8 la 1.
Ceea ce este însă mai interesant este că Mitropolia Moldoveni nu și-a schimbat niciodată reflexele de pe vremea Uniunii Sovietice și continuă să se implice activ numai de partea candidaților din zona de stânga. Ca particularitate, de partea forțelor politice proruse sau care au o orientare politică de moment ce convine Moscovei.
Dacă în trecut au fost comuniștii, în ultima decadă cei mai susținuți au fost socialiștii conduși de facto de președintele prorus Igor Dodon. Acesta continuă să fie principalul vector de imagine al Socialiștilor care nu au alte figuri importante și merg în continuare cu locomativa imagologică reprezentată de Dodon, liderul de facto al formațiunii.
Totuși, pe acest palier a intrat și fostul partid proeuropean – Partidul Democrat – condus de Vlad Plahotniuc. În prezent, acesta din urmă a schimbat orientarea ideologică și a declarat că formațiunea sa va duce o politică de tip naționalism denumită pro-Moldova.
Astfel de abordări sunt în concordanță cu linia Mitropoliei Moldovei care la rândul său promovează valorile spirituale ale lumii slave și un naționalism local denumit „moldovenism”. Acest curent se vrea unul negaționist. Mai exact, al negării moștenirii culturale și lingivistice a moldovenilor față de români, cu toate că populațiile celor două state împărtășesc aceeași limbă și au aceleași obiceiuri și tradiții.
De Biserica este apropiat și partidul prorus Ilan Shor, al cărui lider este tocmai creierul în afacerea denumită „furtul miliardului”, care a păgubit sistemul bancar moldovenesc cu un miliard de dolari între 2011-2014.
Biserica și familia sunt unele dintre cele mai importante teme promovate de socialiștii proruși, creditați în sondaje cu circa 36% din opțiunile de vot ale moldovenilor. În septembrie 2018, președintele Igor Dodon a adus la Chișinău Congresul Mondial al Familiilor, un eveniment ultraconservator ce a implicat foarte intens înalți prelați din Patriarhia Moscovei, Mitropolia Moldovei și secte ultraconservatoare occidentale.
Patriarhul rus Kirill îl binecuvântează politic pe Igor Dodon
La eveniment ar fi trebuit să participe chiar și Patriarhul rus Kiril, însă situația creată de dorința de autocefalie a Patriarhiei de Kiev i-a anulat acestuia planurile de călătorie în Moldova.
Cu toate acestea, Igor Dodon insistă ca Patriarhul Kiril să facă o vizită la Chișinău luna aceasta pentru a ridica cota de popularitate pentru partidul său – PSRM.
La fel ca și în Rusia, troika puterii la Chișinău este alcătuită din Președinte, Guvern și Biserică. Astfel, de fiecare dată când ajunge la Moscova, Dodon are întrevederi cu reprezentanți ai acestor instituții. Ultima de acest fel a avut loc la 1 Februarie 2019, cu ocazia a 10 ani de la întronizarea lui Kiril ca lider al Bisericii Ruse.
Dodon i-a mulțumit atunci lui Kiril pentru „grija Rusiei față de Mitropolia Moldovei” și l-a asigurat pe acesta că nu va permite „implantarea în Moldova a ideologiei antifamilie”.
Rolul important jucat de biserică în economia ultimelor scrutine din R. Moldova este incontestabil. Cel mai elocvent caz a fost cel al influentului episcop de Bălți, Marchel, care a ieșit public și a îndemnat enoriașii să nu voteze cu contracandidata lui Dodon la alegerile prezidențiale din noimebrie 2016, proeuropeana Maia Sandu.
Marchel a numit-o atunci pe Maia Sandu drept „stearpă” și o persoană care nu trăiește în canoanele bisericii, motiv pentru care voturile ar trebui să meargă către Igor Dodon. Imediat după ce a câștigat alegerile, Dodon a început sponsorizarea din fondurile Administrației Prezidențiale a clădirii Episcopiei de la Bălți, condusă de Marchel.
Marchel a mai fost implicat în noiembrie 2014, în pragul ultimelor alegeri parlamentare și într-o serie de întâlnire conspirative cu mai mulți lideri separatiști din R. Moldova, autoritățile vorbind atunci de o serie de planuri pentru prealuarea puterii de către acest grup prin acțiuni de lovitură de stat.
În aceste condiții, Biserica este un factor decisiv de balans în opțiunea electoratului din punct de vedere al orientării geopolitice a țării. Și în acest scrutin, prelații subordondați canonic Moscovei vor încerca să încline balanța în favoarea forțelor de stânga, cu precădere cele de natură prorusă.
Lupta va fi din nou inegală. Forțele politice proruse vor arunca în joc din nou „triada nucleară”: Biserica, propagandă prin gurile de tun mediatice și situații cu pontențial emoțional puternic de ultim moment.
Corespondența de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | oct. 17, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, Ucraina, Uncategorized @ro
Mitropolitul Vladimir al Moldovei (stânga), împreună cu Patriarhul rus Kiril (centru)
Schismă dintre Patriarhiile de la Constatinopol și Moscova privind Biserica ucraineană va afecta adiacent și implicit și Republica Moldova, care rămâne subordonată Moscovei cu Mitropolia Moldovei. Odată cu oferirea, joi trecută, pe 11 octombrie, a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene de către Patriarhia Constantinopolului, o serie de experți din R. Moldova și-au exprimat opinia legată de ce ar însemna acest lucru pentru Chișinău.
Pe de altă parte, președintele prorus Igor Dodon a fost tranșant marți în privința unor eventuale mișcări centrifuge și la Chișinău de plecarea de sub tutela religoasă a Moscovei, încărcată de o puternică agendă politică a Kremlinului în țări pe care încă le subordonează din punct de vedere religios, precum R. Moldova sau Belarus.
„Moldova este o ţară în care aproximativ 98 % din populaţie este ortodoxă, a fost şi va rămâne în lumea ortodoxă. Moldova a fost și va rămâne teritoriul canonic al Patriarhia Moscovei. Biserica Moldovenească a fost creată în 1813 prin eforturile sfântului nostru Gabriel Bănulescu-Bodoni în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse. Şi vom rămâne fideli bisericii noastre unice”, a scris Dodon pe pagina sa de pagina sa de Facebook.
Însă, experții în teologie și politică văd situația diferită și interpretează astfel vizita pe care Patriarhul rus Kiril o va efectua în R. Moldova între 25-28 octombrie în cele mai mari patru orașe ale R. Moldova, trei dintre acestea fiind dominate de etnici vorbitori de limbă rusă: Chișinău, Comrat, Bălți și Tiraspol.
„Vizita Patriarhului Kiril în Republica Moldova este și trebuie privită prin două perspective. Una din ele internă. Este o vizită electorală, de susținere a unui partid și anume PSRM în ajunul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din februarie 2019. Un tur electoral dacă vreți, mai ales dacă privim la traseul acestuia pe teritoriul Republicii Moldova, care va colinda toată Republica Moldova și cel mai important va bifa să spunem așa regiunile sensibile ale țării: UTA Găgăuzia, Transnistria și Bălți sau regiunea de Nord.
A doua perspectivă – mult mai importantă în contextul ultimelor evenimente ce țin recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene de către Patriarhia Ecumenică și, drept răspuns, ruperea relațiilor de comuniune euharistică dintre cele două patriarhii: Ruse și Ecumenice – această vizită a lui Kiril capătă o perspectivă mai mult geopolitică. Astfel, vizita lui Kiril este o reacție a Patriarhiei Ruse la aceste evenimente și trebuie calificată și înțeleasă drept un semnal pentru Bisericile subordonate din componența sa: sunteți încă jurisdicția noastră, iar noi nu vom permite alte secesiuni. Țintele principale, în acest sens, fiind Biserica Ortodoxă din Moldova (BOM) și cea din Belarus”, a declarat pentru Balkan Insight, expertul și teologul Victor Gotișan.
Tur de forță pentru loialitate
El a mai spus că dacă în cazul celei din Belarus e mai simplu controlul și monitorizarea, pentru că există graniță directă, situația celei din Republica Moldova se complică, anume datorită evenimentelor din Ucraina.
„Reacția Patriarhiei Ruse e vizibilă și este una de îngrijorare, pentru că se teme de un efect al dominoului în acest sens, chiar dacă are de fiecare dată asigurări de la mai marii acestor Bisericilor că sunt „una”. Altfel spus, situația acordării autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina a re-deschis oarecum discuțiile despre posibilitățile unor biserici naționale.
Iar, Sinodul de la – atenție – Minsk, Belarus, organizat de Biserica Ortodoxă Rusă din 15 octombrie; și vizita lui Kiril în – atenție – Republica Moldova între 26-26 octombrie, accentuează faptul îngrijorării față de celelalte Biserici rămase (încă) în componența Patriarhiei Ruse. Or, Biserica a fost, este și probabil va fi un element de control important al Kremlinului în țările din spațiul ex-sovietic”, a mai adăugat expertul.
Moscova dictează totul la Chișinău
Victor Gotișan a mai adăugat că actuala conducere a Mitropoliei Moldovei este într-un raportul total de subordonare față de Moscova, ceea ce practica ar bloca o eventuală scindare față de centrul spiritual.
„Premisele unei autocefalii pentru BOM există, însă problema majoră în acest sens, este că nu există oameni, personalități – mă refer aici la managementul BOM, mitropolit și episcopi – care să pună în discuții asemenea subiecte. Pentru că trebuie să recunoaștem, BOM nu are cadre care la moment să poată avea un cuvânt de spus în acest sens.
Cred că dacă se porni pe viitor o mișcare de dobândire a autocefaliei și instituirii unei Biserici naționale (ca și în cazul Ucrainei), aceasta va apărea mai degrabă la inițiativa și sub conducerea celeilalte entități creștin-ortodoxe din Republica Moldova, Mitropolia Basarabiei și/sau va veni pe filiera politicului. De fapt, în Ucraina politicul a fost factorul decisiv pentru dobândirea autocefaliei.
Pe lângă toate, BOM este foarte legat de Patriarhia Rusă. Practic BOM nu decide aproape nimic important în treburile sale interne”, a mai spus el.
Expertul a oferit ca exemplu în susținerea argumentație faptul că numirea și alegerea episcopiilor pentru BOM, în procesul căreia nu are nici un control, mai ales pentru Episcopia ; inclusiv cu numirea tuturor stareților mănăstirilor care la fel nu este și poate fi făcută de BOM intern și multe alte stranietăți.
„Astfel, BOM nu are la moment nici așa-numita autonomie în componența Bisericii Ortodoxe Ruse, care e fluturată și menționată la fiecare pas de reprezentanții BOM. Un nou Statul al BOM, cu norme directe și clare, despre care se vorbește de ceva timp, ar fi un început în acest sens. Doar că acesta a rămas la faza de discuții”, a explicat acesta.
Într-un inverviu pentru Europa Liberă, teologul Romeo Cemîrtan a precizat că avantajele unei autocefalii pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană reprezintă un avantaj în consolidarea statului.
„Deja în cuvântul de „independență”, pe care l-ați spus, mi se pare că asta este totul ce contează pentru o națiune și pentru o țară, pentru că efectiv a fi independent din punct de vedere – eu știu – legal, economic ș.a.m.d., foarte mult contează a fi independent spiritual. Deci este chiar mai important decât legăturile economice, chiar și sociale, și politice.
Vă dați seama, fiecare biserică este o familie. Situația de până acum a fost precum este și în Republica Moldova – o familie dezbinată, unde din altă țară, din altă familie îți dictează, îți îndreaptă, îți recomandă ș.a.m.d. ce ai de făcut, cum ai de făcut. Și, din păcate, nu în interesul familiei respective, dar în interesul familiei care îți dictează. Asta nu, cum spun cei de la Patriarhia Rusă, va dezbina ortodoxia, nicidecum. Avem atâtea biserici autocefale, se împacă, slujesc ș.a.m.d. Aici a fost de fapt lupta pentru sufletele, pentru influențele pe care le are Biserica asupra enoriașilor.
De acum încolo, rușii trebuie să înțeleagă că este o biserică autocefală, independentă, de sine stătătoare, care are o viziune, care își sprijină poporul, indiferent de situația politică, economică, socială, care nu este paradoxul sau, mai bine spus, schizofrenia, cum se întâmplă în Transnistria și în Donbas, unde aceeași Biserică binecuvântează diferite grupuri care se luptă unul împotriva altuia. Deci nu poate fi așa ceva și sper că de acum încolo situația va fi mult mai clară și mai previzibilă în spațiul Bisericii Ortodoxe Ucrainene”, a declarat la rândul său teologul citat.
„Moldova nu face parte din lumea rusă și nu va face niciodată”
Nu în ultimul rând, analistul politic Igor Munteanu a opinat că scopul invitării lui Kiril acum în Moldova este unul diluat acum după scindarea bisericii ucrainene față de cea rusă.
„Acum, Moscova se auto-izolează din restul lumii ortodoxe și se comportă ca o entitate separatistă. Mișcarea făcută de Moscova marchează cea mai mare diviziune din istoria Bisericii Ortodoxe încă de la Marea Schismă din 1054, atunci când au fost împărțiți catolicii de creștinii ortodocși, fapt ce a lovit puternic în relațiile dintre cea mai mare Biserică Ortodoxă (Patriarhia Moscovei) și Patriarhul Constantinopol, liderul spiritual al creștinilor ortodocși din lume. Acest lucru îi va determina pe creștinii din Moldova să revizuiască afilierea la biserică. Moldova nu face parte din lumea rusă și nu va face niciodată”, a scris directorul IDIS Viitorul Igor Munteanu pe pagina sa de Facebook.
Patriarhia Constantinopolului a recunoscut joia trecută o Biserică Ortodoxă independentă în Ucraina, la finalul unui Sfânt Sinod de două zile la Istanbul. Patriarhia Constantinopolului a anunţat că „îşi reînnoieşte decizia deja luată şi conform căreia Patriarhia ecumenică va autoriza autocefalia Bisericii Ucrainei”. În replica, Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse ce a avut loc luni, la Minsk, a interzis creștinilor ortodocși să se mai roage la Muntele Athos.
„Athos este teritoriul canonic al Patriarhiei Constantinopolului, în ale cărui biserici credincioșii Bisericii Ortodoxe Ruse nu pot lua comuniune și nu pot participa la servicii de închinare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhului Moscovei și al întregii Rusii Kirill, Alexander Volkov. Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse din Minsk a anunțat ruperea completă a comuniunii euharistice cu Patriarhia Constantinopolului.
Corespondență de la Chișinău de Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | ian. 7, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Dupa ce mai multi preoti ai Mitropoliei Chisinaului si a Intregii Moldove au afirmat ca liderii Partidului Liberali nu ar trebui sa-si fara imagine politica pe seama sarbatorilor bisericesti si ca cei care vor incerca schimbarea sarbatorilor pe rit ortodox vechi vor fi blestemati, Mitropolia Basarabiei a raspuns crestineste prin vocea liderului sau. Inaltpreasfintitul Petru, Arhiepiscop al Chisinaului, Mitropolit al Basarabiei si Exarh al Plaiurilor (Biserica Ortodoxa Romana) le-a vorbit si in acest an crestinilor despre faptul ca nu stilul, vechi sau nou, conteaza la sarbatorirea Craciunului, importante fiind credinta si dragostea. intaistatatorul Mitropoliei Basarabiei a constatat, cu regret, ca problema calendarului, deocamdata, ii separa de Craciun pe crestinii marturisitori ai aceluiasi Hristos nascut in Betleemul Iudeii. “in aceasta perioada, discutiile privitoare la stil ocupa mult spatiu in mass-media. Dar nu stilul trebuie sa ne preocupe, ci credinta noastra, faptele noastre. Ce se intampla cu inima noastra? Ce adunam in ea – lumina sau intuneric? Fapta buna nu tine de stil. Dragostea fata de aproapele nu tine de stil. Bunatatea manifestata fata de semenul nostru nu tine de stil. Toate acestea le astepta de la noi Hristos – milostenia, dragostea, bunatatea si celelalte virtuti care izvorasc din acestea”, a spus Mitropolitul Petru, citat de Serviciul de presa al Mitropoliei Basarabiei. “Lectia Craciunului este dragoste si bunatate. Din dragoste pentru creatura Sa, Dumnezeu, la plinirea vremii, trimite pe Unicul Sau Fiu sa se nasca si sa creasca, sa ne mantuiasca, asa cum, reusit si exact, au fixat stramosii acest adevar mantuitor in frumoasele noastre colinde. De aceea, noi facem cadouri de Craciun, pentru ca-L imitam pe Dumnezeu, imitam bunatatea Lui. si a face daruri, iarasi, nu tine de calendar”, a spus Intaistatatorul Mitropoliei Basarabiei.
de Anatol Terzi | mai 26, 2012 | R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ambasada Statelor Unite ale Americii salută adoptarea Legii privind asigurarea egalităţii şi o califică drept un pas pozitiv spre garantarea drepturilor egale pentru toţi oamenii din Republica Moldova.
SUA susţin ferm aspiraţiile şi viitorul democratic al Moldovei ca a unui stat european tolerant, şi încurajăm progresul de mai departe în atingerea acestor scopuri. “Noi credem ferm că toţi oamenii trebuie să se bucure de drepturile şi libertăţile expuse în legea internaţională pentru drepturile omului şi să-şi trăiască viaţa fără frica discriminării. De aceea noi continuăm să încurajăm Guvernul Moldovei să-şi îndeplinească angajamentele internaţionale de protejare a drepturilor umane pentru toate persoanele din Moldova în bază egală”, afirmă ambasada SUA de la Chişinău..
Parlamentul Republicii Moldova a votat vineri în două lecturi controversata lege antidiscriminare, care a provocat mai multe dezbateri contradictorii în societate. Legea cu privire la asigurarea egalităţii prevede egalitatea tuturor cetăţenilor Republicii Moldova, ceea ce îi nemulţumeşte pe clerici care consideră că astfel minorităţile religioase şi cele sexuale, în special, vor obţine prea multe drepturi. Legea însă nu permite căsătoriile dintre persoanele de acelaşi sex şi nici adopţiile. Sintagma „orientare sexuală”, ca motiv pentru discriminare, a rămas doar în articolul referitor la discriminarea la locul de muncă.
Vot cu proteste
Procesul de vot a fost însoţit de protestele celor ce se opun actului normativ. Legea a fost adoptată cu votul a 53 de deputaţi din Alianţa pentru Integrare Europeană. Împotriva adoptării proiectului au votat patru aleşi: socialiştii Veronica Abramciuc şi Zinaida Greceanîi, liberal-democratul Valeriu Ghileţchi şi democratul Oleg Sârbu.
Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, a ţinut să precizeze că legea nu va oferi dreptul la familie cuplurilor homosexuale. „Acest proiect de lege nu deschide uşa şi nu asigură nici o bază legală pentru familiile homosexuale, adopţii de copii”, a declarat Marian Lupu.
În acelaşi timp, un grup de câteva sute de protestatari, condus de feţe bisericeşti şi de liderii câtorva partide extraparlamentare, între care Partidul Socialiştilor şi Partidul „Patrioţii Moldovei”, manifestă împotriva adoptării acestei legi. Potrivit Episcopului de Bălţi şi Făleşti, Marchel, noua lege ar atenta la instituţia familiei. „Spunem încă o dată un nu categoric acestei legi, care atentează asupra viitorului copiilor noştri, care vine să distrugă familia”, a declarat Episcopului de Bălţi şi Făleşti.
Mitropolia Moldovei ameninţă
Mitropolia Chişinăului şi a Întregii Moldove, subordonată Patriarhiei Ruse, consideră că adoptarea, vineri, de către parlamentul Republicii Moldova a Legii cu privire la asigurarea egalităţii reprezintă o acţiune sfidătoare, care contravine normelor moral-creştine, şi un pericol pentru integritatea morală şi spirituală a societăţii.
„Solicitările repetate ale Mitropoliei Moldovei în plinătatea ei (slujitori şi mireni), adresate conducerii ţării de a exclude din proiectul de lege sintagma „orientare sexuală” au fost ignorate. Cererile Mitropoliei adresate instituţiilor abilitate din stat pentru crearea unor comisii mixte privind analizarea şi îmbunătăţirea proiectului de lege au fost trecute cu vederea, iar acţiunile au avut un caracter unilateral şi puternic influenţate de grupuri şi organizaţii din interiorul şi din exteriorul ţării, cărora nu le convin actualele principii după care trăieşte şi se dezvoltă societatea moldovenească”, se arată într-un comunicat al Mitropoliei.
Mitropolia Moldovei consideră totodată că adoptarea legii în cauză „ar putea atrage după sine şi grave tulburări în masă, de care se vor face vinovaţi cei care au legiferat săvârşirea acestei trădări a valorilor fundamentale ale neamului”.
Legea antidiscriminare reprezinta o condiţie a UE pentru semnarea unui acord de liberalizare a regimului de vize cu Republica Moldova. Legea interzice discriminarea persoanelor de orientare homosexuală, precum şi discriminarea pe alte criterii, precum sex, rasă culoare, limbă, etc.
