de Isac Mihai | ian. 1, 2021 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri
Patriarhia Română își consolidează prezența în spațiul canonic basarabean
Episcopia de Bălţi a Mitropoliei Basarabiei va ridica din temelii o Catedrală şi un Centru Cultural Românesc, relatează TVR Moldova. Terenul pe care va fi construit ansamblul a fost deja achiziţionat cu sprijinul financiar al Guvernului român.
Episcopia de Bălţi este succesoarea de drept a Episcopiei Hotinului, structură ecleziastică a Bisericii Ortodoxe Române din perioada interbelică. Episcopia a fost înfiinţată pe 8 martie 1923. Primul ierarh a fost episcopul Visarion Puiu, în timpul căruia a fost construită Catedrala episcopală din Bălţi „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”. Tot atunci au fost înălţate 64 de biserici, iar alte 343 au fost renovate. După ocupaţia sovietică a Basarabiei româneşti, eparhia şi-a încetat activitatea, dar fără a fi desfiinţată de Patriarhia Română.
„Biserica română este pentru noi biserica mamă, biserica neamului nostru şi România este mama noastră din care Bunul Dumnezeu ne-a plămădit pe toţi”, a declarat ÎPS Petru, Mitropolitul Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor.
Episcopia de Bălți va ridica o Catedrală şi un Centru Cultural Românesc
Istorie frământată
După reactivarea Mitropoliei Basarabiei în decembrie 1992, subordonată canonic Patriarhiei Române, au fost reactivate şi eparhiile sale istorice şi sufragane, printre care Episcopia de Bălţi, dar patrimoniul nu i-a fost retrocedat. În aceste condiţii, Episcopia de Bălţi a decis să ridice o nouă Catedrală şi un Centru Cultural Românesc.
„Un spaţiu de manifestare care să ţină trează conştiinţa noastră românească. Şi unde îşi putea găsi locul mai bun decât în Catedrala Românească, fiind o realitate că, de-a lungul istoriei, credinţa ne-a ajutat să conservăm limba şi tradiţiile”, a spus consulul general al României la Bălți, Petrișor Dumitrescu.
Viitoarele lăcaşuri de cult vor fi construite pe un teren cu o suprafaţă de peste şapte mii de metri patraţi, cumpărat cu sprijinul Guvernului de la București. Fostele proprietăți sunt folosite de Eparhia de Bălți și Fălești, subordonată Patriarhiei Ortodoxe Ruse, condusă de episcopul Marchel. Noul Centru Cultural Românesc și catedrală vine să suplinească lipsa infrastructurii religioase și culturale.
Episcopia de Bălţi este parte a Mitropoliei Basarabiei, subordonată canonic Bisericii Ortodoxe Române. În Republica Moldova mai există Mitropolia Chișinăului, subordonată Patriarhiei Ortodoxe Ruse. Relațiile dintre cele două Patriarhii sunt afectate de războiul canonic din fosta republică sovietică. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mart. 7, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, Uncategorized @ro
Episcopul Petru de Ungheni și Nisporeni slujind în biserica din Dereneu alături de preotul Florin Marin (2015)
Mitropolia Autonomă a Basarabiei condamnă „modul violent prin care așa-zisa Mitropolie a Chișinăului și a întregii Moldove (Patriarhia Moscovei) se interferează în viața comunităților locale”, a declarat secretarul Mitropoliei Basarabiei, preotul Ion Cosoi, într-o conferință de presă la Chișinău, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, luni, 5 martie, un grup de creștini fideli ai Patriarhiei Moscovei, susținuți de preoți ai Episcopiei de Ungheni și Nisporeni, au acaparat în mod abuziv biserica „Adormirii Maicii Domnului” din localitatea Dereneu, raionul Călărași pentru că aceasta, în august2017, a aderat la Mitropolia Autonimă a Basarabiei, care aparține de Patriarhie Ortodoxă Română.
Episcopul Petru Musteață, ierarhul Episcopiei de Ungheni și Nisporeni din cadrul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove (din cadrul Patriarhiei Ortodoxe Ruse), este cunoscut pentru modul agresiv în care rezolvă diferendele jurisdicționale. Astfel în anul 2006, când a încercat prima dată să ocupe funcția de episcop de Ungheni şi Nisporeni, a provocat un scandal sângeros ajungîndu-se, în data de 5 octombrie 2006, la bătăi în Biserica „Sf. Alexandru Nevski” din Ungheni, când persoane neidentificate, susținători ai săi, au atacat clericii care se opuneau nimirii sale în funcție, majoritatea făcând atunci parte din Patriarhia Rusă. Ulterior, mass-media rusă a semnalat faptul că episcopul Petru Musteață a plătit 400 de mii de euro pentru această poziție unor înalți ierarhi ai Patriarhiei Ruse.
Drept garantat
Într-o conferință de presă la IPN, secretarul Mitropoliei Basarabiei, preotul Ion Cosoi, a spus că Parohia „Adormirii Maicii Domnului” a aderat la Mitropolia Basarabiei în conformitate cu legile Republicii Moldova. Potrivit lui, dreptul comunităților religioase de a decide liber asupra schimbării jurisdicției lor canonice este unul prevăzut expres și garantat de legile Republicii Moldova. „Mitropolia Basarabiei mai constată că binecuvântarea dată de mitropolitul Vladimir pentru acapararea samavolnică a unui locaș al Mitropoliei Basarabiei este în totală contradicție cu dorința afișată public de a stabili un dialog constructiv cu Mitropolia istorică a Basarabiei”, a spus Ion Cosoi.
Strigător la cer
Potrivit lui Florin Marin, paroh în satul Dereneu, după ce duminică grupul organizat a încercat acapararea bisericii, dar au fost împiedicați de credincioși, aceștia s-au întors într-un număr mai mare a doua zi și au spart ambele uși, intrând samavolnic în biserică. „Este strigător la cer ce se face, ca în postul mare când lumea trebuie să fie mai bună, au stricat inima credincioșilor și a noastră personală celor care slujească acolo de ani de zile”, spune Florin Marin. Parohul a mai spus că decizia de a trece la Mitropolia Basarabiei s-a luat după consultări cu creștinii activi și conform legii, iar trecerea a fost motivată de faptul că la Mitropolia Basarabiei au găsit mai multă duhovnicie, moralitate și înțelegere.
Preotul spune că odată ajunsă poliția la fața locului aceasta a deschis o cauză penal, iar persoanele au fost interogate. Preoții spun că sunt gata să-și retragă plângerea de la poliție dacă cei care au ocupat în mod abuziv biserica, pleacă.
Mitropolia Autonomă a Basarabiei, parte a Bisericii Ortodoxe Române, rezistă de decenii ofensivei Patriarhiei Ruse
Apel la organismele internaționale
Preotul Valeriu Enache, tot din cadrul Mitropoliei Basarabiei, spune că din moment ce parohia este o entitate juridică înregistrată la Ministerul Justiției, solicită în mod necondiționat ca lăcașul să fie evacuat pentru ca acolo să se poată desfășura slujbe, iar lumea să se poată împărtăși. Preotul a cerut autorităților statului să suspende activitatea Eparhiei de Ungheni și Nisporeni reieșind din faptul că au organizat vandalizarea unui lăcaș sfânt și au instigat la ură.
Preoții au făcut apel către organismele internaționale să monitorizeze abuzurile comise contra Mitropoliei Basarabiei de către așa-zisa mitropolie a Chișinăului și întregii Moldove și să intervină prompt pentru a curma nedreptățile. Menționăm că la atacurile împotriva ortodoxiei românești de la Dereneu au luat parte mai mulți clerici ai Eparhiei de Ungheni și Nisporeni, precum și grupuri organizate de persoane, unii dintre participanți fiind recunoscuți ca având legături cu mediile criminale din raioanele Ungheni, Călărași și Nisporeni.
Mesaje contradictorii
Conflictul din localitatea de la Dereneu vine ca o surpriză pentru cei neinițiați, mai ales că într-un mesaj postat pe situl Episcopiei de Ungheni și Nisporeni în data de 11 noiembrie 2016, putem citi ,,Mesajul de Felicitare al Preasfinţitului PETRU, Episcop de Ungheni şi Nisporeni, adresat Preacucernicului Protoiereu Florin MARIN, Parohul Bisericii ,,Adormirea Maicii Domnului” din s. Dereneu, R. Călăraşi cu ocazia împlinirii a 25 ani de slujire la Sfântul Prestol,,. ,,Preacucernice Părinte Florin, În această zi importantă pentru Preacucernicia Vostră, permiteți-ne să vă aducem cele mai sincere şi mai cordiale felicitări cu ocazia împlinirii a a unui sfert de secol de slujire la Sfântul Prestol. Fie ca Bunul şi Atotputernicul Dumnezeu să Vă întărească şi să Vă dăruiască cu toate binefacerile Sale pentru a fi şi în continuare stâlp şi pavăză dreptei credinţe, spre mântuirea sufletelor credincioşilor din parohia pe care o păstoriţi. Cu părintescă dragoste în Hristos Domnul, + PETRU, Episcop de Ungheni și Nisporeni” se mai poate citi în comunicatul Biroului de Presă al Episcopiei de Ungheni şi Nisporeni.
Ulterior, în urma Judecății Eparhiale a Episcopiei de Ungheni și Nisporeni din data de 4 iulie 2017 prin care s-au examinat plângerile aduse din partea enoriașilor împotriva preotului Florin Marin, parohul bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din s. Dereneu, r-nul Călărași, acesta este acuzat de furt din bunurile bisericii, icoane vechi și alte relicve, estorcare de bani în sume extrem de mari de la credincioși, manipularea credincioșilor pe fon religios pentru a atinge scopuri personale, prin Taina Mărturisirii a influențat persoane la divorț, neîncredere între soți, scrierea bunurilor imobile pe numele său, etc.
Preotul a respins aceste acuzații, explicând că a trecut la Mitropolia Basarabiei datorită presiunilor de ordin financiar la care este supus de administrația episcopului Petru Musteață.
Președintele socialist al Republicii Moldova, Igor Dodon, s-a bucurat de susținerea electorală a Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, reprezentată de mitropolitul Vladimir
Alegeri cu bucluc
În momentul primului său demers de a ocupa scaunul episcopal de la Ungheni, Petru Musteață a fost acuzat de clericii din raioanele episcopiei, preoți ai Patriarhiei Ruse, că „nu întrunește nici normele canonice, nici pe cele morale pe care ar trebui să le întrunească un episcop”. În semn de protest față de numirea acestuia, zeci de preoţi au trecut la Mitropolia Basarabiei, consolidând semnificativ prezența acesteia în raioanele Ungheni, Călărași și Nisporeni.
Urmare a situaţie conflictuale, Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Ruse a decis, la 21 august 2007, eliberarea episcopului Petru de la catedra episcopală de Ungheni și Nisporeni și numirea la conducerea acestei eparhii a IPS Vladimir. Episcopul Petru a fost numit ca vicar al Mitropoliei Chișinăului și a întregii Moldove, cu titlul de „Episcop de Hîncu” și i s-a stabilit reședința la Mănăstirea de maici „Sf. Cuv. Parascheva” (Hîncu).
400 de mii de Euro pentru toiagul episcopal
Informațiile neoficiale cu privire la suma de bani plătite de Petru Musteață pentru obținerea scaunului episcopal de Ungheni au fost confirmate de articolul «Stingatorii de lumini ai Ortodoxiei», publicat in ziarul «Moskovskii Komsomolet» în ediția din 12 aprilie 2007. Sursa citată precizează, făcând referire la o ședință a Sinodului permanent al Patriarhiei Ruse, că «episcopul Petru, a cerut cuvantul. I s–a oferit posibilitatea sa se pronunte. Dar el a adresat o singura intrebare, care i–a facut sa muteasca pe membrii Sfantului Sinod: «Dar cine imi va intoarce mie 400 000 de euro, pe care i–am platit pentru hirotonia episcopala?» Doar Patriarhul si–a mentinut echilibrul. El l–a intrebat pe episcopul obraznic: «Dar cui i–ati platit aceasta suma?» Acela, privind cu devotament catre mitropolitul Kiril (Gundeaev), a raspuns fara gres: «Mitropolitului Kliment (Kapalin).» Patriarhul, mirat, a decis sa faca o concretizare: «Si cat ar fi asta in dolari?» Episcopul Petru, cu abilitati in ale matematicii, a raspuns imediat: «520.000». Nimeni nu si–a pus intrebarea — de unde are un simplu episcop din Moldova atatia bani? Cu aceasta sedinta Sinodului s–a inchis».
Menționă că mitropolitul Kliment Kapalin, șef al mitropoliei de Kaluga, a fost unul din principalii contracandidați la ultimele alegeri pentru postul de patriarh rus al actualului patriarh Kirill. După alegerea noului patriarh, mitropolitul Kapalin a fost exclus din Sinodul Permanent al Patriarhiei Ruse, inclusiv datorită acuzațiilor frecvente ale implicării acestuia în vânzarea de posturi de episcop în filialele Patriarhiei Ruse, inclusiv în Ucraina, Belarus, Kazahstan și Republica Moldova, în calitatea sa de secretar al Sinodului Permanent al Patriarhiei Ortodoxe Ruse.
Comisie fără rezultat
În pofida faptului că, în acel an, în urma unei deciziei a Sinodului Permanent al Patriarhiei Ortodoxe Ruse a fost constituită o comisie, presedinte fiind numit arhiepiscopul Alexii de Orehovo–Zuevo, insotit de episcopul de Saratov, Longhin, si de episcopul de Egoriev, Mark, sancțiunile nu au fost drastice.
Conform decizii luate la sedinta condusă de patriarhul rus de atunci, Alexii al II–lea, s-a hotărât «sa fie oprit temporar episcopul Petru de la conducerea eparhiei de Ungheni si Nisporeni» si «sa ramana la manastirea Hancu». Nici aici episcopul Petru nu a scăpat de controverse, mass-media din Republica Moldova relatând periodic pe larg de slujbele de exorcizare de la mănăstirea Hâncu, contra unor sume imense de bani, clericii și apropiați ai episcopului Petru alimentând frica credincioşilor faţă de forţele malefice.
Potrivit unei decizii a Sfîntului Sinod al Bisericii Ruse din 24 decembrie 2010, episcopul Petru Musteaţă a fost reales episcop de Ungheni şi Nisporeni.
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, este un oaspete permanent al festivităților Mitropoliei ruse de Chișinău și a Întregii Moldove. Aici la aniversarea a 50 de ani a episcopului Petru de Ungheni și Nisporeni
Îngrijorare maximă
Surse din cadrul Mitropoliei Autonome a Basarabiei, care au dorit să își păstreze anonimatul, au declarat pentru agenția KARADENIZ PRESS, că se așteaptă ca acțiuni similare celei din localitatea Dereneu, raionul Călărași, să aibe loc și în alte regiuni din Republica Moldova, cu sprijinul actualelor autorități de la Chișinău și implicarea mediilor criminale. Sursele citate au mai declarat că acțiunea de la Dereneu a fost susținută, inclusiv financiar, de persoane afiliate Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, precum deputatul Radu Mudreac.
Menționăm că Petru Musteaţă, episcop de Ungheni şi Nisporeni, a fost unul dintre cei mai importanți susținători ai candidaturii la președinția Republicii Moldova a lui Igor Dodon, lider al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova. În timpul campaniei electorale, episcopul Petru Musteață a participat la acțiuni ale Partidului Socialiștilor alături de alți clerici ai episcopiei pe care o conduce.
Promisiuni deșarte
În urmă cu câteva săptămâni, liderul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, Vladimir, membru al Sinodului Permanent al Patriarhiei Ortodoxe Ruse, declara că îşi doreşte să aibă întrevederi frăţeşti cu reprezentanţii Mitropoliei Basarabiei, care și-au manifestat deschiderea pentru dialog. „Avem biserica ortodoxă din Moldova, dar fiindcă sunt şi cei din Mitropolia Basarabiei, noi am dori ca împreună cu ierarhii ei, împreună cu preoţii ei să ducem tratative, să ducem dialog , să avem întrevederi frăţeşti pentru a vorbi despre viaţa canonică a bisericii”, a declarat mitropolitul Vladimir.
„Am avut întrevedere cu preafericitul Daniel, cu preasfinţitul arhiepiscop şi mitropolit Nifon al Târgoviştei, cu care am vorbit că ar fi bine ca să ducem dialog fiindcă suntem şi noi ortodocşi şi dânşii sunt ortodocşi şi ar fi bine ca între noi să fie o bună înţelegere, să fie o frăţie”, a mai menționat mitropolitul Vladimir.
de Madalin Necsutu | ian. 10, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Patriarhul Moscovei si al intregii Rusii, Kiril, urmeaza sa revina in aceasta toamna la Chisinau , potrivit reprezentantilor Mitropoliei Moldovei care se subordoneaza canonic Rusiei. Kiril va veni la Chisinau in scopul de a marca 200 de ani de la integrarea eparhiei de Chisinau in Biserica Ortodoxa Rusa. Presa de peste Nistru a relatat ca vizita ar putea avea loc pe 8-9 septembrie, iar Patriarhul ar urma sa ajunga si in regiunea din stanga Nistrului. Seful Bisericii Ruse a mai fost in Moldova anul trecut, la inceputul lunii octombrie. Atunci, el a oficiat o slujba la Catedrala Mitropolitana, a vizitat Manastirea Curchi, dar si Sectia de Pediatrie a Spitalului Oncologic din Chisinau. Vizita lui Kiril la Chisinau vine sa intareasca Mitropolia Moldovei condusa de iPS Vladimir si dependenta de Patriarhia Rusa pe care acesta o conduce. In ultimii ani, Patriarhia Moscovei duce o adevarata campanie de promovare a unei dimensiuni spirituale panslave pentru a intari „teritoriul sau” canonic. Pelegrinarile lui Kiril in sfera de influenta religoasa a Rusiei se suprapun unor vizite ale oamenilor politici in zona iar in Republica Moldova, potrivit ambasadorului Republicii Moldova la Moscova Andrei Galbur, ar urma sa ajunga anul acesta si premierul rus Dmitri Medvedev. Diplomatia rusa a dat deja un raspuns de principiu pozitiv in acest sens.
Razboiul mitropoliilor
Recent, in cele doua mitropolii care fuctioneaza peste Prut – Mitropolia Moldovei si Mitropolia Barasabiei (legata canonic de Patriarhia Romana) – a avut loc un schimb de replici dupa ce preotii Mitropoliei Moldovei au acuzat politicienii de incercari de a schimba sarbatorirea Craciunului de pe rit vechi pe cel nou. Atunci, preotii Mitropoliei Moldovei au declarat ca cei care vor face acest lucru si vor sarbatori pe stil nou vor fi blestemati. Mitropolia Basarabiei a raspuns prin Inaltpreasfintitul Petru, Arhiepiscop al Chisinaului, Mitropolit al Basarabiei si Exarh al Plaiurilor (Biserica Ortodoxa Romana) ca nu stilul, vechi sau nou, conteaza la sarbatorirea Craciunului, ci ca importante sunt credinta si dragostea. „In aceasta perioada, discutiile privitoare la stil ocupa mult spatiu in mass-media. Dar nu stilul trebuie sa ne preocupe, ci credinta noastra, faptele noastre. Ce se intampla cu inima noastra? Ce adunam in ea – lumina sau intuneric? Fapta buna nu tine de stil. Dragostea fata de aproapele nu tine de stil. Bunatatea manifestata fata de semenul nostru nu tine de stil. Toate acestea le astepta de la noi Hristos – milostenia, dragostea, bunatatea si celelalte virtuti care izvorasc din acestea”, a spus atunci Mitropolitul Petru.
de Razvan Iorga | aug. 5, 2012 | Alte regiuni, Știri, UE, Uncategorized @ro
Polonia are nevoie de propriul sau scut antiracheta, iar acordul incheiat cu Statele Unite ale Americii cu privire la desfasurarea unui sistem impotriva rachetelor balistice pe teritoriul sau a fost ‘o greseala’, a afirmat presedintele polonez Bronislaw Komorowski intr-un interviu pentru revista Wprost. ‘Trebuie sa avem acest element de aparare in Polonia. Cheltuirea unor sume importante pe echipament militar nu are niciun rost daca echipamentele nu sunt ferite de atacuri cu rachete si raiduri aeriene’, a explicat Komorowski, adaugând ca scutul polonez trebuie sa faca parte din sistemul european de aparare antiracheta deja existent. Totodata, liderul polonez a spus ca intelegerea cu Washingtonul in vederea desfasurarii unor elemente ale scutului american antiracheta pe teritoriul polonez, anulata ulterior de presedintele Barack Obama, a fost ‘o greseala politica’ ce nu ar mai trebui repetata. ‘Greseala noastra a fost ca, acceptând propunerea americana, nu am luat in calcul riscul politic legat de schimbarea presedintelui american. Am platit un pret prea mare pentru aceasta’, a declarat Komorowski pentru revista. SUA au renuntat in septembrie 2010 la planurile ce prevedeau instalarea unui sistem de aparare antiracheta in Republica Ceha si Polonia. Moscova a salutat acest pas, iar presedintele rus de atunci Dmitri Medvedev a spus ulterior ca Rusia va renunta la intentia de a desfasura rachete tactice Iskander-M in Kaliningrad, in apropiere de granitele cu Polonia si Lituania, membre NATO.
de Vitalie Goncearov | iun. 27, 2011 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Uncategorized @ro
Mitropolitul rusofon Vladimir, sprijinit de Gazprombank impotriva ortodoxiei romanesti
„Gazprombank” a oferit, in ultimele doua luni, peste 5 milioane de dolari SUA, sub forma unor donatii, Mitropoliei Chisinaului si Intregii Moldove, subordonata canonic Pariarhiei Ortodoxe Ruse, au declarat surse oficiale ale bancii, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Suma va fi folosita atat pentru renovarea unor locasuri de cult, cat si pentru finantarea activitatilor Mitropoliei Chisinaului si Intregii Moldove in timpul vizitei patriarhului rus Kiril, programata pentru luna octombrie 2011. Dezvaluirile oficialilor „Gazprombank” vin la cateva luni dupa intrevederea din data de 23 martie 2011, desfasurata la Moscova, intre o delegatie a Mitropoliei Chisinaului si Intregii Moldove, condusa de mitropolitul Vladimir Cantarean si reprezentantii Gazprombank, inclusiv loctiitorul presedintelui „SA Gazprombank” V. Coritov si reprezentantul conducerii SA „Gazprombank”, V. Condratiev. Din delegatia de la Chisinau au mai facut parte presedintele Departamentului de Relatii Externe al Mitropoliei rusofone a Chisinaului, Ghenadie Turcanu, presedintele Asociatiei Bancilor din Republica Moldova, Dumitru Ursu si secretarul Mitropoliei, protoiereul Vadim Cheibas.
Reprezentanta sfanta
In cadrul intrevederii partile si-au exprimat dorinta de a deschide la Chisinau o reprezentanta a SA „Gazprombank” in decursul urmatoarelor 6 luni, relateaza surse de la Chisinau. Reamintim ca „Gazprombank” este una din cele mai importante institutii financiare ale Federatiei Ruse care ofera un spectru larg de servicii bancare, financiare si investitionale pentru clienti particulari si corporativi. „Gazprombank” face parte din primele trei banci mai importante din Federatia Rusa si detine locul patru in lista bancilor din Europa Centrala si de Est. De mentionat ca banca deserveste ramurile cheie ale economiei ruse – gaz, petrol, metalurgie, industrie chimica, nucleara, industria constructoare de masini, trasport, comunicatii, complexul agroindustrial, complexul militar, comert s.a.
„Infiintare unei reprezentante a Gazprombank la Chisinau e o confirmare directa a faptului ca Rusia este interesata de colaborarea cu Moldova si este dispusa sa participe la economia acesteia cu resurse reale, sa investeasca in proiecte de infrastructura. La momentul de fata, exista o intelegere verbala de colaborare dintre Gazprombank si Mitropolia Chisinaului si a Intregii Moldove” a adaugat intr-un interviu ulterior presedintele Departamentului de Relatii Externe al Mitropoliei rusofone a Chisinaului, Ghenadie Turcanu.
Kiril vede Moldova in cadrul Rusiei
Ofensiva „Gazprombank” vine la mai putin de un an dupa ce patriarhul Kiril al Moscovei si al intregii Rusii afima: “Ne rugam pentru Republica Moldova, pentru prosperitatea poporului moldovenesc, ca orientarea politica a Republicii Moldova sa ajute la pastrarea unitații Sfintei Rusii”. “ Uneori suntem intrebati: dar de ce atribuiti Moldova Sfintei Rusii, caci moldovenii vorbesc o alta limba, neslava? Si eu raspund ca Sfanta Rusie este o notiune nici etnica, nici politica, nici lingvistica, este o notiune spirituala”, a mai spus Kiril, in cadrul unei intalniri cu arhiereii din cuprinsul Mitropoliei Moldovei (episcopii Sava de Tiraspol si Dubasari, Anatolie de Cahul si Comrat, Petru de Hancu, Marchel de Balti si Falesti) in frunte cu IPS Mitropolitul Vladimir, la Manastirea Solovki. “Atunci cand ne rugam impreuna cu fratii si surorile noastre din Moldova, noi nu simtim nici o diferenta – in fata lui Dumnezeu suntem un singur popor”, a continuat Kiril. “Anume aceasta comuniune de valori, comuniune a orientarii spirituale formeaza unitatea noastra spirituala, care este mai presus de orice granite politice; si nici un fel de partide politice care ne ameninta cu o ruptura intre noi nu sunt capabile sa distruga acesta unitate. Cu cat mai devreme vor intelege ei asta, cu atat mai putine puteri vor risipi in van”, a mai afirmat atunci patriarhul rus.
Atacurile lui Kiril la adresa ortodoxiei romanesti
Hotararea Patriarhiei Romane de a deschide trei noi eparhii pe teritoriul Moldovei este un pas care distruge unitatea ortodoxa si nu va ramane fara consecinte, declara in 2007, Kiril, pe atunci fiind presedintele Departamentului pentru Relatii Externe al Patriarhiei Moscovei si mitropolit de Smolensk si Kaliningrad. „Am considerat intotdeauna ca nu trebuie sa incalcam randuielile canonice, care nu permit crearea unei jurisdictii pe teritoriul alteia. Ceea ce s-a intamplat acum reprezinta o incalcare grava a randuielilor canonice, iar acest pas este indreptat spre distrugerea unitatii sfintei Ortodoxii”, a spus ierarhul la o conferinta in cadrul expozitiei „Rusia Ortodoxa”. „Suntem foarte ingrijorati si, desigur, actiunile Patriarhiei Romane nu vor ramane fara urmari”, a subliniat mitropolitul. El a remarcat ca in noiembrie, in capitala Rusiei ar fi trebuit sa aiba loc un dialog intre Bisericile Rusa si Romana, „nu doar in ce priveste Moldova, ci si alte chestiuni”. „Ne-am exprimat ca aceasta intalnire nu este posibila la Moscova, deoarece aceasta va fi inteleasa gresit in Moldova si poate fi inteleasa gresit in Romania si chiar la noi”, a mai spus mitropolitul. La sfarsitul lunii ianuarie 2009, cu doar cateva zile de a fi intronizat Patriarh, Kiril a reinnoit atacurile predecesorului sau Aleksei al II-lea impotriva Bisericii Ortodoxe Romane. Patriarhul Kiril acuza BOR de “atentate la teritoriul canonic al Bisericii Ruse”. Ca si anterior, nemultumirea Patriarhiei Rusiei avea legatura cu gestul Patriarhiei Romane de a recunoaste Mitropolia Basarabiei. Potrivit frontnews.ro, noul patriarh al Bisericii Ortodoxe Ruse, Kiril, a caracterizat masura Patriarhiei Romaniei de reactiva Mitropolia Basarabiei drept un “atentat la teritoriul canonic al Bisericii Ruse”. Declaratia a fost facuta de Kiril in primul sau mesaj dupa alegerea sa ca sef al Bisericii Ruse, si a fost adresat unui Sinod local din Rusia. Biserica Ortodoxa Romana a reactivat acum cativa ani Episcopia de Balti (fosta a Hotinului), Episcopia Basarabiei de Sud, (fosta Cetate Alba Ismail) si Episcopia Ortodoxa a Dubasarilor si a toata Transnistria, (fosta Misiune Ortodoxa Romana din Transnistria), plasate in cadrul Mitropoliei Basarabiei. Dupa ce a criticat aceasta decizie, noul patriarh Kiril al Rusiei a aratat, in discursul sau, ca Biserica Ortodoxa Rusa nu a renuntat niciodata la dialogul cu Biserica Ortodoxa Romana si nu a intrerupt comunicarea, fiind constienta de importanta gasirii unor solutii reciproc acceptabile, care sa puna capat “dezordinii canonice si sa contribuie la ridicarea relatiilor bilaterale la un nivel superior”. In replica, Patriarhia Romana sustine ca reactivarea Mitropoliei Basarabiei reprezinta revenirea la o realitate existenta in perioada interbelica, iar exercitarea autoritatii canonice a Patriarhatului de la Moscova asupra credinciosilor ortodocsi romani din Basarabia a fost un act “nedrept si abuziv”. Biserica Ortodoxa Romana a avut relatii delicate cu Biserica Ortodoxa Rusa inca din 2001, cand, cu aprobarea Curtii Europene a Drepturilor Omului, a reinfiintat Mitropolia Basarabiei, la cererea majoritatii credinciosilor din Republica Moldova, infuriind Rusia. In ianuarie 2009, presigioasa publicatie The Times scria ca o comisie parlamentara condusa de un preot disident, parintele Gleb Yakunin, a stabilit, pe baza arhivelor KGB, ca mitropolitul Kiril este fostul agent “Mikhailov”. De asemenea, conform cotidianului Kommersant, Kiril este acuzat ca s-a folosit la maximum in anii ’90 de reducerile de taxe, de care beneficia Patriarhia Rusa, la alcool si tigari, produse care erau incluse pe lista de produse de ajutor umanitar. Supranumit “Tarul tutunului”, mitropolitul Kiril a fost implicat intr-o serie de scandaluri care au zguduit societatea rusa, Patriarhia Rusa devenind treptat unul dintre cei mai mari proprietari de fabrici si terenuri, inclusiv concesiuni petroliere, din Rusia.
