Negocierile de la Minsk: S-a semnat incetarea focului din 15 februarie

Negocierile de la Minsk: S-a semnat incetarea focului din 15 februarie

Minsk

Discutiile privind incetarea focului de la Minsk au luat sfarsit si s-a semnat un acord de incetare a focului. intr-o declaratie de presa la negocierile de la Minsk asupra conflictului din Ucraina, Putin a anuntat ca partile au cazut de acord asupra incetarii focului incepind din 15 februarie la miezul noptii. ‘Am reusit sa ajungem la un acord in (chestiunile) esentiale’, a declarat Putin, citat de France Presse. El a mai adaugat, potrivit Reuters, ca s-a ajuns la un acord si in privinta retragerii armamentului greu. Totodata, liderul rus a apreciat ca Ucraina ar trebui sa reformeze Constitutia in sensul respectarii drepturilor cetatenilor din estul Ucrainei. Intelegerea asupra Ucrainei a fost confirmata si de liderul de la Palatul Elysee, Francois Hollande. Presedintele francez Francois Hollande a declarat la tv ca acordul ‘reprezinta o usurare pentru Europa si o speranta pentru Ucraina’, dupa care a parasit cladirea, insotit de cancelarul german. La randul sau, presedintele Ucrainei, Petro Porosenko, a anuntat ca ‘Grupul de contact’ a semnat acordul, relateaza Reuters.

Potrivit Kremlinului, Presedintii Ucrainei, Petro Porosenko, Rusiei, Vladimir Putin, Frantei, Francois Hollande, si cancelarul german Angela Merkel au confirmat respectarea suveranitatii si integritatii teritoriale a Ucrainei si si-au exprimat sprijinul pentru continuarea negocierilor intre UE, Ucraina si Rusia cu privire la furnizarea de gaze naturale. Cei patru lideri revenisera joi la masa negocierilor, la Minsk, dupa ce parasisera sala de convorbiri la capatul a aproape 14 ore de discutii. Negocierile au inceput miercuri dupa-amiaza, in incercarea considerata decisiva de a gasi o solutie politica la conflictul din estul Ucrainei.

Share our work
Comunitatea internationala, ingrijorata de deteriorarea continua a situatiei din estul Ucrainei

Comunitatea internationala, ingrijorata de deteriorarea continua a situatiei din estul Ucrainei

Ucraina Est

Cel mai recent raport al Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) avertizeaza ca situatia privind securitatea in estul Ucrainei se deterioreaza, in special in zona aeroportului din Donetk si a localitatilor Peski si Gorlovka (regiunea Donetk). Misiunea de monitorizare a OSCE constata, conform acestui raport, o agravare a situatiei in regiunile Donetk si Lugansk, teatrul confruntarilor intre armata guvernamentala ucraineana si insurgentii prorusi, unde la 9 decembrie a intrat in vigoare un asa-numit ‘regim al tacerii’, dupa ce armistitiul decretat la 5 septembrie de presedintele ucrainean Petro Porosenko nu a fost respectat in totalitate de niciuna din parti. Raportul subliniaza de asemenea multiplicarea cazurilor de deschidere a focului de ambele tabere. Astfel, reprezentantii grupurilor rus si ucrainean din cadrul acestei misiuni de monitorizare a OSCE au indicat 38 de tiruri in primele doua zile ale noului an, din arme de calibru mic, artilerie, sisteme de rachete cu lansare multipla, in zona aeroportului din Donetk si in perimetrul localitatilor Peski si Gorlovka. Situatia ramane tensionata in oras, a declarat la rândul sau seful de stat major adjunct al insurgentilor din Donbas, Eduard Basurin.

Acuzatii reciproce

In acest context tensiont, Rusia continua sa trimita convoaie de camioane in estul Ucrainei sub pretextul ca acestea transporta ajutor umanitar. La randul lor, autoritatile de la Kiev afirma ca acestea ar aproviziona cu arme si munitie rebeli prorusi. Un astfel de convoi a plecat duminica din regiunea Moscovei spre Rostov, oras rusesc situat in apropiere de frontiera ucraineana, potrivit agentiei de presa Ria Novosti. Astfel, o coloana compusa din 60 de camioane cu produse alimentare a parasit duminica, in jurul orei locale 06:00, centrul ministerului amintit din Noghinsk ( o suburbie a Moscovei). Pe drum, acestora urmeaza sa li se alature alte 60 de camioane, tot cu ajutor umanitar, asigura oficiali ai ministerului rus. Convoiul este asteptat sa soseasca la 8 ianuarie in regiunile Donetk si Lugansk. De la 11 august, Rusia a trimis — in pofida protestelor Ucrainei — peste 13.400 de tone de ajutor umanitar populatiei din estul Ucrainei, teatrul unui conflict sângeros intre fortele guvernamentale si militiile separatiste, scrie Ria Novosti. si de data aceasta Kievul a protestat fata de trimiterea presupusului ajutor umanitar pentru locuitorii celor doua regiuni controlate de insurgenti. Partea ucraineana sustine ca, in loc de produse alimentare, camioanele transporta arme si munitie pentru rebeli. Mai ales ca militarii ucraineni au remarcat o intensificare a atacurilor din partea insurgentilor de fiecare data când Moscova a trimis câte un convoi umanitar in Donetk si Lugansk, dupa cum relateaza postul de televiziune TSN. Asa-zisul convoi umanitar rusesc transporta nu doar munitie, ci si salarii pentru rebeli, a declarat la acelasi post de televiziune emisarul presedintelui Petro Porosenko pentru solutionarea pasnica a conflictului din sud-estul Ucrainei, Irina Gherascenko.

Negocieri politice si semnale de alarma

In plan politic, cele doua parti vor purta discutii, luni, la Berlin, privind respectarea acordurilor de incetare a focului semnat recent la Minsk. La intrevedre vor participa reprezentantii Ucrainei, Rusiei, Germaniei si Frantei care vor lua in discutie posibilitatile de rezolvare a crizei ucrainene.  Kievul a spus ca il trimite la reuniune pe directorul departamentului pentru politici si comunicare, Oleksi Makeev, iar Moscova – pe directorul departamentului doi pentru afacerile CSI al Ministerului de Externe, Viktor Sorokin. Makeev a spus duminica la Berlin ca participantii isi vor prezenta la discutii planurile de implementare a acordurilor de la Minsk. Se spera ca se vor face suficiente progrese pentru a se putea organiza in curând o reuniune a grupului Normandia la un nivel mai inalt. Pe de alta parte, vicecancelarul german şi ministru al Economiei Sigmar Gabriel, a declarat duminica intr-un interviu ca o noua inasprire a sanctiunilor impotriva Rusiei risca sa destabilizeze tara şi sa o arunce in haos, ceea ce ar fi contrar intereselor Europei. „Scopul (sanctiunilor) nu a fost niciodata de a arunca Rusia in haos politic şi economic”, a declarat el pentru Bild am Sonntag. „Cei care vor acest lucru vor provoca o situatie mult mai periculoasa pentru noi toti in Europa”, a adaugat el, subliniind ca Rusia este o putere nucleara. Scopul sanctiunilor este de a aduce Rusia la masa negocierilor in criza ucraineana. „Nu este in interesul Germaniei şi nici al Europei. Noi vrem sa rezolvam criza din Ucraina, nu sa ingenunchem Rusia”, a explicat el.

Share our work
Pedeapsa cu moartea pentru atentatorii de la metroul din Minsk

Pedeapsa cu moartea pentru atentatorii de la metroul din Minsk

OktiabrskaiaParchetul din Minsk a cerut luni pedeapsa cu moartea împotriva celor doi acuzaţi judecaţi pentru atentatul din luna aprilie comis la metroul din capitala Belarusului, în care 15 persoane au fost ucise. Principalul acuzat, Dmitri Konovalov, este judecat pentru că a comis atentatul şi a pregătit explozivii, în timp ce Vladislav Kovalev este judecat pentru complicitate. Atentatul de la 11 aprilie, care a făcut de asemenea peste 160 de răniţi la staţia de metrou Oktiabrskaia, în plin centrul Minskului, este cel mai sîngeros comis în fosta republică sovietică după declararea independenţei sale în 1991, transmite Agerpers Autorităţile nu au făcut niciodată cunoscută motivaţia celor doi acuzaţi. În timp ce implicarea unui grup anarhist a fost evocată în acel moment în presa locală, KGB-ul belarus a avansat atunci ipoteza unui act comis de către un dezechilibrat, fără motivaţie politică. Cei doi sînt de asemenea judecaţi pentru două explozii produse la Minsk în 2008 şi la Vitebsk în 2005, soldate cu răniţi, şi care au fost atribuite unor grupuri naţionaliste de către autorităţile din această ţară condusă cu „o mînă de fier” de către preşedintele Aleksandr Lukaşenko. Două execuţii au avut loc în Belarus de la începutul acestui an, potrivit autorităţilor din această ţară, singura de pe continentul european care încă aplică pedeapsa capitală. În 2010, două persoane au fost executate în această ţară, potrivit Amnesty International.

Share our work
Minskul primeste 1 miliard de dolari din China

Minskul primeste 1 miliard de dolari din China

dolariChina îi va acorda un credit de peste un miliard de dolari Republicii Belarus, fostă republică sovietică ce se confruntă cu o criză economică majoră, pentru finanţarea de proiecte comune, a anunţat marţi vicepremierul belarus Anatoli Kozik. Am semnat astăzi trei acorduri de credit cu Banca de Export-Import a Chinei pentru un total de 1,058 miliarde de dolari, a declarat Kozik. Creditul va permite finanţarea construcţiei unei fabrici de celuloză, refacerea unei şosele şi electrificarea unei căi ferate. Beijingul i-a acordat deja Minskului în martie 2010 un credit de un miliard de dolari. Fondul Monetar Internaţional a declarat luni că Belarusul trebuie să adopte o rată liberă de schimb flotantă şi să îngheţe salariile pentru a stabiliza economia ţării, scrie presa belarusă. „Noi credem că o rată de schimb flotantă este mai bună decît una fixă. Multitudinea actuală a ratelor de schimb în Belarus conduce la tot felul de distorsiuni economice”, a declarat şeful misiunii FMI în Belarus Chris Jarvis. El a cerut de asemenea Belarusului să ridice ratele dobînzilor la nivelul inflaţiei, care este de aşteptat să atingă 39 la sută pînă la sfîrşitul anului 2011. Belarus şi FMI au început luni discuţii asupra unui nou program, în scopul de a obţine stabilitate financiară. „Am început discuţiile asupra noului program. Avem nevoie să discutăm în continuare despre politica macroeconomică în Belarus şi să cădem de acord asupra unor reforme structurale”, a precizat Jarvis, potrivit Agerpres. Potrivit lui Jarvis, noul program va fi elaborat pentru trei ani şi va implica o serie de modificări structurale majore, suma creditului va depinde de balanţa de plăţi şi de alţi factori.

Probleme si cu pretul benzinei

Belarusul, fostă republică sovietică cu economie dirijată, se confruntă cu cea mai gravă criză economică înregistrată de la instalarea la putere a lui Lukaşenko, în urmă cu 17 ani. Confruntată cu un deficit comercial uriaş şi o penurie de valută, ţara a fost constrânsă să îşi devalorizeze cu 30 la sută moneda naţională la sfârşitul lui mai. Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a decis, miercuri, scăderea preţului benzinei la pompă, în contextul în care peste o sută de automobilişti au protestat marţi seară la Minsk împotriva creşterii cu 31% a preţului carburantului. “Să ne punem de acord: carburantul nu va mai costa mâine între 5.100 şi 5.200 de ruble, ci maximum 4.500 de ruble”, a afirmat Lukaşenko, într-o reuniune de guvern, potrivit unor informaţii difuzate de serviciul său de presă. Belarusul a crescut marţi cu 31 la sută, în medie, preţul benzinei de la pompe, după o creştere de 16 până la 20 la sută deja impusă la 24 mai. În timpul serii, mai mult de o sută de automobilişti s-au reunit în centrul Minskului, provocând ambuteiaje serioase, pentru a protesta împotriva acestei creşteri.

Share our work