Rusia sfideaza Occidentul: Blocheaza o interventie militara in Siria

Rusia sfideaza Occidentul: Blocheaza o interventie militara in Siria

tartus2010Trei nave ale marinei ruse au intrat luni în apele teritoriale ale Siriei în apropiere de portul Tartus, informează canalul de televiziune Al Arabiya. Potrivit acestuia, marinarii ruşi au sosit în estul Mediteranei în scopul culegerii de informaţii secrete. Conform unor surse apropiate preşedintelui sirian Bashar al-Assad, preluate de DEBKAfile, navele ruseşti nu vor ancora în portul Tartus. Misiunea militară rusă, potrivit surselor menţionate de agenţia israeliană de presă, este nu de a sprijini regimul sirian, ci de a preveni orice intervenţie străină dinspre mare în Siria. La Tartus se află o bază navală rusească, în curs de modernizare, astfel încît Moscova ar avea motive întemeiate pentru trimiterea navelor sale în estul Mediteranei. Ziarul Tehran Times, care citează o sursă anonimă din cadrul guvernului rus, a explicat că prezenţa navelor de război ruse în largul coastei siriene are menirea de a arăta NATO că Moscova nu va permite declanşarea unei acţiuni militare împotriva Damascului sub pretextul unei misiuni umanitare.

Baza de la Tartus

In august 2010, comandantul Marinei rusesti, amiralul Vladimir Visotki anunta ca o instalatie ruseasca de alimentare si mentenanta, situata langa Tartus, port sirian la Marea Mediterana, va fi modernizata pentru a putea primi, dupa 2012, nave grele de razboi. “Tartus va fi dezvoltat ca o baza navala. Prima etapa de dezvoltare si modernizare va fi incheiata in 2012″, a declarat amiralul Vladimir Visotki, adaugand ca aceasta ar putea servi, atunci, ca baza pentru crucisatoare cu rachete teleghidate la bord si chiar pentru portavioane. Aceasta baza este operata in baza unei intelegeri din 1971, de personal rusesc, scrie presa de la Moscova, preluata de Mediafax. Potrivit unor experti in domeniul apararii navale, baza este renovata pentru a fi utilizata ca platforma a unei prezente navale permanente a Rusiei in Mediterana. Presedintele rus, Dmitri Medvedev, a declarat, in noiembrie 2009, ca Rusia isi va spori prezenta navala in oceanele lumii.

Share our work
Republica Moldova si Lituania intensifica colaborarea militara

Republica Moldova si Lituania intensifica colaborarea militara

Vitalie Marinuta in Lituania (army.md)

Vitalie Marinuta in Lituania (army.md)

Ministerul Apărării al R. Moldova şi Ministerul Apărării Naţionale al Lituaniei au semnat Acordul cu privire la cooperarea în domeniul apărării. Documentul este o versiune revizuită a acordului din 2006 şi a fost semnat miercuri, la Vilnus, în cadrul vizitei din 18 — 20 mai, a ministrului Apărării Vitalie Marinuţa în ţările baltice, Lituania şi Letonia. Ministrul moldovean al Apărării a opinat că acordul de colaborare militară oferă R. Moldova şi Lituaniei noi oportunităţi pentru amplificarea relaţiilor în domeniul de apărare şi promovarea raporturilor bilaterale reciproc avantajoase. „Datorită acestui acord vom dispune de oportunităţi de colaborare în diferite sfere de activitate. Mă refer la cooperarea pe domenii ce vizează politica de apărare şi de securitate, operaţiuni de gestionare a crizelor, în sprijinul păcii şi umanitare, legislaţie militară, planificarea şi formarea bugetului apărării şi, nu în ultimul rînd, ştiinţă militară şi istorie”, a subliniat ministrul Apărării. La rîndul său, ministrul Apărării Naţionale al Lituaniei, Rasa Jukneviciene, a remarcat că formele de cooperare ale acestui acord vor cuprinde o gamă largă de activităţi. „Este vorba despre vizite oficiale şi de lucru la nivel înalt, reuniuni ale experţilor, consultări, seminarii, conferinţe, cursuri de formare, exerciţii militare, evenimente culturale şi sportive”, a accentuat Jukneviciene. De menţionat că ministrul Apărării este însoţit în Lituania de generalul de brigadă Igor Cutie, şeful Comandamentului Forţe Terestre, locotenent-colonel Vladimir Ababii, şeful Direcţiei politică de apărare şi planificare a apărării şi domnul Vitalie State, şef de secţie în structura nominalizată. La sediul Ministerului Apărării Naţionale al Lituaniei, ministrul Apărării Vitalie Marinuţa a fost întîmpinat cu onoruri militare. Cu ocazia vizitei sale în Lituania, în dimineaţa zilei de 18 mai a fost organizată o ceremonie militară la care au asistat omologul său, Rasa Jukneviciene, ambasadorul R. Moldova în Lituania, Igor Klipii şi alţi oficiali lituanieni. În cadrul evenimentului festiv, orchestra militară a intonat imnurile R. Moldova şi Lituaniei, iar garda de onoare a defilat în cinstea vizitei ministrului moldovean al Apărării. Ulterior, ministrul Apărării Vitalie Marinuţa a avut o întrevedere cu ministrul Apărării Naţionale al Lituaniei, Rasa Jukneviciene. Cei doi miniştri ai Apărării au discutat despre cooperarea bilaterală, securitatea regională şi au schimbat opinii cu privire la perspectivele de participare în operaţiuni internaţionale. În finalul discuţiilor purtate, Vitalie Marinuţa şi Rasa Jukneviciene, au semnat Acordul între Ministerul Apărării al Republicii Moldova şi Ministerul Apărării Naţionale al Republicii Lituania cu privire la cooperarea în domeniul apărării. Totodată, în cadrul vizitei în Lituania, ministrul Apărării Vitalie Marinuţa şi membrii delegaţiei moldovene vor avea întîlniri cu vice-ministrul Afacerilor Externe al Lituaniei, Egidijus Meilunas, şi o serie de parlamentari lituanieni. Pe agendă mai figurează vizitarea Academiei Militare „General Jonas Žemaitis” şi a Bazei de aviaţie, dislocată în oraşul Šiauliai. Pe de altă parte, în cadrul vizitei din Letonia, care începe în seara zilei de 19 mai, ministrul Apărării Vitalie Marinuţa şi membrii delegaţiei moldovene vor avea întîlniri cu diferiţi demnitari letoni. În capitala letonă, oraşul Riga, sînt prgramate întîlniri cu viceprim-ministrul pentru preşedinţia Uniunii Europene, ministrul Apărării, Artis Pabriks, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Letonia, Valdis Kristovskis, preşedintele Comisiei pentru afaceri europene, Lieģis Viesturs şi preşedintele Comisiei pentru afaceri externe, Ojārs Ēriks Kalniņš. Discuţiile cu demnitarii letoni se vor axa pe rezultatele activităţilor bilaterale în domeniul de apărare dintre R. Moldova şi Letonia şi priorităţile de cooperare pe viitor. De asemenea, vor fi abordate chestiuni privind reforma în sectorul de apărare şi consolidarea controlului civil asupra forţelor armate.

NATO saluta progresele Moldovei

Experţi ai Alinaţi Nord Atlantice, au semnalat, în cadrul unei vizite în Republica Moldova, progrese importante pe care autorităţile democratice de la Chişinău le-au înregistrat pe parcursul ultimului an în implementarea Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului NATO-Republica Moldova. Membrii unei delegaţii a Secretariatului internaţional NATO au remarcat totuşi, în cadrul unei şedinţe comune pe care au avut-o la ministerul moldovean de externe, că mai există un potenţial mare în avansarea pe calea reformelor convenite încă în 2006, în momentul lansării Planului Individual, transmite RRA. În particular, experţii NATO au subliniat că se impune finalizarea procedurii de adoptare a documentelor directorii pentru sectorul de securitate şi apărare, adică a Strategiei Securităţii Naţionale şi a Strategiei Militare Naţionale a Republicii Moldova. Prin Constituţia sa, Republica Moldova s-a proclamat stat neutru şi în consecinţă nu participă la blocuri militare, dar are o strânsă colaborare cu NATO pe linia Parteneriatului pentru Pace. Colaborarea vizează dotarea tehnică a armatei, instruirea militarilor, consolidarea bazei politico-juridice pentru reforma sectorului de securitate şi apărare, instituirea mecanismelor moderne de planificare bugetară în domeniu şi controlul democratic asupra sectorului de securitate. Ministrul adjunct de Externe, Andrei Popov, care a co-prezidat şedinţa, a solicitat extinderea dialogului politic şi a cooperării practice cu NATO, inclusiv în ceea ce priveşte combaterea terorismului, a traficului de fiinţe umane, protecţia mediului şi consolidarea statului de drept.

Share our work
"Mercenarii" romani si interventia militara NATO in Libia

"Mercenarii" romani si interventia militara NATO in Libia

HMCS Charlottetown

HMCS Charlottetown

Muammar Kadhafi a recrutat mercenari din Romania, Serbia, Ucraina si Siria pentru a lupta impotriva fortelor opozitiei, sustine ziarul arab Asharq al Awsat, citat de site-ul italian Virgilio Notizie. Potrivit ziarului citat, Kadhafi a platit mercenari recrutati din Romania, Serbia, Ucraina si Siria, in afara celor din tari africane, pentru reprimarea opozitiei care controleaza mai multe orase din estul Libiei. Ali Zaiden, reprezentantul Ligii libiene pentru Drepturile Omului, a declarat ca, in total, in Libia sunt aproximativ 25.000 de mercenari recrutati de regimul Kadhafi. Dintre acestia, aproximativ 800 sunt etnici tuaregi din Niger, Mali, Algeria si Burkina Faso. Regimul libian se confrunta din 15 februarie cu violente proteste ale opozitiei, care treptat s-au transformat in adevarate confruntari armate intre sustinatorii lui Kadhafi si adversari ai acestuia. Militantii opozitiei controleaza mai multe orase din estul Libiei, iar fortele pro-Kadhafi detin controlul in estul Libiei, in principal in orasele Tripoli si Sirt.

Miroase a interventie militara in Libia

Statele membre ale NATO au intreprins consultari pentru a se pregati pentru ”orice eventualitate” in scopul de a raspunde crizei din Libia, a afirmat recent purtatorul de cuvant al Aliantei. Oana Lungescu a precizat insa ca instituirea unei zone de excludere aeriana in Libia necesita aprobarea ONU, transmite presa internationala. ”Au loc consultari in continuare in mod activ pentru a fi gata pentru orice eventualitate”, a explicat Lungescu, precizand ca NATO ”nu ofera niciodata detalii operationale”. ”Este evident o optiune care a fost discutata, dar, in acest stadiu, Consiliul de Securitate al ONU n-a dat un mandat pentru o actiune de acest fel”, declara luni secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Oficialul raspunde astfel unei intrebari legate de o eventuala instaurare a unei zone de excludere aeriana in spatiul Libiei. NATO, care dispune de o flota de circa douazeci de avioane-radar AWACS, a intreprins deja in trecut misiuni de excludere aeriana. Alianta ar putea conta pe contributiile in avioane de vanatoare din partea membrilor sai.

Repozitionarea navelor militare in Mediterana

USS Kearsarge, avand la bord aproape 1000 de infanteristi marini, se apropia saptamana trecuta de Libia, au afirmat responsabili americani din domeniul apararii. Portelicopterul care este dotat cu vase de desant si inca doua nave care-l insotesc se pregateau sa intre in Canalul Suez venind din Marea Rosie. ”Deplasam elemente pentru a le apropia de Libia”, a spus unul dintre responsabili. Grupul de operatiuni amfibii al Kearsarge, cu circa 800 de puscasi marini, cu o flota de elicoptere si cu instalatii medicale, poate asigura sprijin pentru operatiuni umanitare si militare. ”O nava precum Kearsarge poate efectua numeroase tipuri de misiuni”, a precizat unul din cei doi responsabili. Portavionul american USS Enterprise, care transporta avioane de vanatoare capabile, daca va fi nevoie, sa impuna o zona de excludere aeriana, ar putea fi de asemenea chemat ca intariri, pentru a raspunde la criza libiana. In prezent, el este in nordul Marii Rosii, potrivit site-ului Marinei americane. Pentagonul nu doreste insa ca Statele Unite sa actioneze singure. Secretarul apararii, Robert Gates, a aratat intr-o conferinta de presa, ca toate optiunile dincolo de asistenta umanitara si evacuari sunt complexe si au consecinte. „Trebuie sa ne gandim, sa o spunem direct si la ce ar insemna folosirea armatei americane intr-o alta tara a Orientului Mijlociu. Suntem constienti de toate acestea, dar vom prezenta presedintelui toate optiunile”, a afirmat Robert Gates. De altfel, in randul generalilor exista reticenta si in ceea ce priveste impunerea unei zone de excludere aeriana deasupra Libiei. Generalul James Mattis, seful Comandamentului Central al SUA, a aratat ca un asemenea demers va implica , fara doar si poate, operatiuni militare. „Parerea mea este ca ar fi o actiune ambitioasa, ar presupune inlaturarea capacitatilor libiene de aparare antiaeriana. Nu exista nici o iluzie ca nu va fi o operatiune militara”, a declarat James Mattis. Un distrugator lansator de rachete, USS Barry, a trecut, de asemenea, prin Canalul Suez si se afla, in prezent, in Mediterana, potrivit Marinei americane. USS Kearsarge mai este insotit si de nava de sustinere USS Ponce.

– MAREA BRITANIE

Plecata din Gibraltar, fregata HMS Westminster a Marinei britanice va inlocui fregata HMS York, care a distribuit material medical, furnizat de Suedia, la Benghazi, al doilea cel mai important oras din tara, aflat subcontrolul opozitiei. HMS Westminster este o fregata de tip 23, transportand, in general, elicoptere de tip MK 8 Lynx, lansatoare de rachete, torpile si arme cu raza scurta si lunga de actiune. Fregata “a imbarcat, pe langa materialul obisnuit, material medical, paturi si cearsafuri”, a anuntat un purtator de cuvant al armatei, la Gibraltar.

CANADA

Plecata de la Halifax, in Noua Scotie, fregata canadiana HMSC Charlottetown, la bordul careia se afla 240 de oameni si un elicopter, urmeaza sa ajunga in largul costelor Libiei. Nici misiunea sa si nici durata acesteia nu au fost definite in mod precis. Premierul canadian, Stephen Harper, a mai anuntat, in plus, ca Guvernul sau a pus sub sechestru averi apartinand regimului libian. „Tinand cont de tulburari si de preocuparile care continua, in regiune, HMCS Charlottetown va pleca maine, din portul Halifax, pentru a lua parte la operatiuni de evacuare canadiene si internationale, deja aflate in curs, in Libia „, a declarat Harper, in Parlament. El nu a precizat spre care parte a coastei libiene se indreapta nava canadiana si nici cand va ajunge aceasta acolo. La randul sau, Ministerul Apararii a anuntat ca nava transporta 240 de soldati si un elicopter. Construit in 1993, cu o lungime de 134 de metri si deservit de un echipaj de 225 de membri, Charlottetown a efectuat, deja, in 2008, o misiune in aceasta regiune, in Golf si in Marea Oman, in cadrul operatiunii americane Enduring Freedom, sustinand operatiunile militare in Afganistan si in Cornul Africii. In plus, un expert canadian a declarat ca fortele speciale canadiene erau „pregatite” sa se mobilizeze in Libia, informatie pe care autoritatile de la Ottawa au refuzat sa o confirme, in timp ce Ministerul Apararii anunta sosirea in Malta a unei echipe de 13 militari, insarcinati sa participe la evacuarea strainilor.

– FRANTA

Parisul a hotarat sa trimita un portelicopter din clasa Mistral, al doilea tip de nava al Marinei franceze ca marime, pentru a participa la evacuarea muncitorilor egipteni, impiedicati sa plece in tara lor, in cadrul masurilor hotarate de Uniunea Europeana, a anuntat miercuri Ministerul Apararii. Portelicopterul si fregata care-l insoteste ar putea imbarca “aproximativ 800 de persoane”, potrivit colonelului Thierry Burkhard, purtatorul de cuvant al Statului Major.

ITALIA

Mai multe nave urmeaza sa paraseasca Italia, a anuntat ministrul italian al Afacerilor Externe, Franco Frattini. El a dat asigurari ca Italia va trimite, la Benghazi, o nava cu ajutoare umanitare, “imediat ce conditiile de securitate vor permite acest lucru”.

– COREEA DE SUD

O nava de razboi sud-coreeana, Choi Young, care efectua o misiune de patrulare in largul coastelor Somaliei, a fost directionata spre Libia, pentru a ajuta la evacuare, unde urma sa ajunga in noaptea de miercuri spre joi, potrivit Ministerului Apararii.

Share our work