de Isac Mihai | apr. 4, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, România, Știri, Turcia
NATO, provocări la Marea Neagră
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi la Washington că alianţa va trebui să găsească soluţii pentru a combate „acţiunile agresive” ale Rusiei în Marea Neagră, relatează France 24, preluat de agențiile de presă europene, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de Externe din cadrul NATO, care marchează aniversarea a 70-a de la înfiinţarea organizaţiei şi vin la scurt timp după ce ambasadorul Statelor Unite la NATO, Kay Bailey Hutchison, a anunţat că alianţa pregăteşte un pachet de măsuri pentru a se „asigura că navele ucrainene traversează Strâmtoarea Kerci în siguranţă”. Ea a mai adăugat şi că NATO va trimite mai multe nave în zonă pentru a se asigura că „ţările din zona Mării Negre sunt ferite de ingerinţele Rusiei”.
Anterior, şi secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, a făcut o declaraţie asemănătoare. El a spus că NATO trebuie să contracareze noile „ameninţări”, enumerând „agresiunile ruse” şi competiţia strategică reprezentată de China.
În cadrul aceluiaşi eveniment, Stoltenberg a făcut referire şi la parteneriatul cu Georgia şi Ucraina. „Vom ajunge la un acord referitor la măsurile de sprijin pentru partenerii noştri apropiaţi Georgia şi Ucraina”, a spus el. (M.B.)
de Isac Mihai | nov. 29, 2018 | Analize, Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Kosovo, problema strategica in Balcani
Consilierul american pentru securitate naţională, John Bolton, a declarat că „este momentul ca Serbia şi Kosovo să ajungă la un acord”, declaraţie făcută după o întrevedere avută la Casa Albă cu preşedintele kosovar Hashim Thaci, relatează mass-media de peste Ocean, citată de KARADENIZ PRESS. „Statele Unite sunt pregătite să ajute ambele părţi să realizeze acest obiectiv istoric”, a scris Bolton într-un mesaj postat pe Twitter.
Kosovo, sprijinit de SUA
Preşedintele Kosovo Hashim Thaci şi-a exprimat, de asemenea, optimismul după întrevedere şi i-a mulţumit responsabilului american pentru „sprijinul deplin pe care îl are Kosovo în cadrul administraţiei sale”. „Am convenit că există o şansă istorică de dialog pentru ambele ţări care nu ar trebui ratată”, a spus Thaci, adăugând că acest lucru va ajuta la eforturile fostei provincii sârbe de a adera la NATO, ONU şi UE.
Întâlnirea a survenit la o zi după ce Thaci s-a întâlnit cu secretarul de stat american Mike Pompeo, care a încurajat Kosovo să „profite de această oportunitatea unică de a ajunge la o înţelegere istorică globală cuprinzătoare cu Serbia”, în cadrul unui proces de dialog facilitat de UE, a declarat purtătorul de cuvânt Heather Nauert.
Demers american
Pompeo a cerut de asemenea Pristinei să anuleze taxele vamale aplicate la importurile din Serbia săptămâna trecută, ca răspuns la campania acestei ţări de a menţine Kosovo în afara Interpol. Kosovo a crescut miercurea trecută cu 100% taxele vamale aplicate produselor sârbeşti, a doua zi după ce a ratat din nou aderarea la organizaţia internaţională de poliţie Interpol din cauza „campaniei feroce” a Serbiei, notează AFP. „Normalizarea relaţiilor dintre Kosovo şi Serbia este singura cale clară pentru a înlesni integrarea ambelor ţări în comunitatea statelor occidentale”, se arată într-un comunicat.
Armata Republicii Kosovo, semn al independentei fata de Serbia
Proteste sârbe
Mii de sârbi din nordul Kosovo s-au reunit în Kosovska Mitrovica pentru a protesta paşnic faţă de decizia autorităţilor de la Pristina de a impozitat cu 100 % mărfurile sârbeşti, relatează agenţia Tanjug. Protestatarii purtau bannere pe care scria: ”Vrem pace, nu război”, ”Nu ne înfometaţi copiii”, ”UE, deschide ochii”, ”Stop violenţei din partea Pristinei” şi ”Avem dreptul la pâine”. Ei spuneau că nu-i vor permite Pristinei să-i expulzeze din teritoriu prin măsuri discriminatorii.
Înainte de protest, primarii din patru oraşe cu populaţie majoritar sârbă din nordul Kosovo au demisionat şi adunările municipale au decis încetarea activităţii autorităţilor locale până când Pristina îşi va retrage decizia.
Reamintim că Republica Kosovo, cu o populaţie majoritar albaneză, aproximativ 90%, şi-a declarat unilateral independenţa de Serbia în 2008. Independenţa Kosovo a fost recunoscută de mari puteri occidentale, dar nu şi de România, Spania, Slovacia ori Serbia, stat care continuă să revendice suveranitatea asupra regiunii.
Belgrad, supărat pe NATO și KFOR
Serbia nu mai are niciun motiv pentru a avea încredere în misiunea KFOR şi în NATO întrucât tot ceea ce acestea au afirmat despre ultimele manevre ale trupelor speciale ale poliţiei din Kosovo (ROSU) s-a dovedit a fi neadevărat, a declarat recent preşedintele sârb Aleksandar Vucic într-o întrevedere cu ambasadorul Rusiei la Belgrad, Aleksandr Cepurin, transmite Tanjug. Vucic şi premierul sârb Ana Brnabic s-au întâlnit cu ambasadorul rus după ce trupele ROSU au arestat trei bărbaţi sârbi în nordul oraşului Kosovska Mitrovica.
În situaţia actuală, Serbia va continua să acţioneze într-o manieră serioasă şi responsabilă, dar nu mai poate avea încredere în KFOR şi NATO, a subliniat şeful statului sârb.
De partea sa, Cepurin a afirmat că Moscova urmăreşte îndeaproape situaţia din Kosovo şi consideră că Serbia va fi capabilă de a face în mod responsabil faţă provocărilor şi a ameninţărilor cu folosirea forţei.
Arestări contestate
Trei sârbi din Kosovo au fost arestaţi recent în nordul oraşului divizat Mitrovica în ancheta privind asasinarea politicianului sârb kosovar Oliver Ivanovic, împuşcat mortal, la 16 ianuarie, în faţa biroului său de agresori necunoscuţi. ‘Vă pot confirma că a avut loc o operaţiune în partea de nord din Mitrovica în legătură cu asasinarea lui Oliver Ivanovic. Patru persoane au fost arestate, dintre care trei în legătură cu acest caz’, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al poliţiei din Pristina, Baki Kelani.
Oliver Ivanovic (64 de ani), liderul unei mici formaţiuni social-democrate, avea imaginea unui moderat în rândul clasei politice sârbe din Kosovo. El era şi unul din puţinii care s-au opus public liniei politice impuse de Belgrad sârbilor din Kosovo. Rezultatele autopsiei au arătat că Ivanovic a fost împuşcat cu şase gloanţe trase cu un pistol Zastava, produs în fosta Iugoslavie.
Arestările de vineri au fost operate de forţele speciale ale poliţiei kosovare, care caută un al patrulea suspect.
Aceasta este prima dată când se anunţă public o intervenţie a forţelor speciale kosovare în zona urbană din Mitrovica-nord după arestarea, în martie, a unui înalt responsabil al Serbiei, intrat fără autorizaţie pe teritoriul Kosovo. Anterior, forțele speciale kosovare au încercat preluarea controlului asupra centralei hidroelectrice ‘Gazivode’ de la granița comună, controlată oficial de Belgrad.
Reamintim că oraşul este divizat între sectoarele sârb, la nord, şi albanez, la sud, iar cei 85.000 de locuitori trăiesc în continuare într-o atmosferă tensionată, la două decenii după conflictul care a opus forţele Belgradului separatiştilor kosovari albanezi.
Autorităţile de la Pristina au mari dificultăţi în a-şi exercita controlul în nordul oraşului, ai cărui locuitori, la fel ca Serbia, nu recunosc independenţa Kosovo.
Gazivode, noul front in razboiul economic sarbo-kosovar
Amenințări militare
La Belgrad, preşedintele sârb Aleksandar Vucic i-a convocat pe miniştrii apărării şi de interne, împreună cu alţi responsabili militari şi ai poliţiei. Această decizie vine la scurt timp după ce Vucic și-a plasat armata în stare de alertă maximă, ca urmare a desfăşurării unui comando de trupe speciale kosovare în apropiere de graniţa administrativă dintre Kosovo şi Serbia, după cum au relatat anterior numeroase media sârbă și kosovare. Desfăşurarea trupelor speciale kosovare a fost legată de plimbarea făcută de preşedintele Kosovo, Hashim Thaci, pe un lac care alimentează cu apă centrala hidroelectrică ‘Gazivode’, controlată oficial de Belgrad, a transmis postul de televiziune sârb RTS.
Un detașament din trupele speciale kosovare au luat poziţii lângă un Centru de ecologie şi sport din zonă şi, potrivit Ministerului de Interne sârb, ‘au reţinut câţiva etnici sârbi care nu săvârşiseră niciun fel de încălcare a legii’.
Pristina ar dori includerea hidrocentralei ‘Gazivode’ în sistemul energetic al Kosovo, dar Belgradul, care susţine că a cheltuit 2 miliarde de euro pentru infrastructură şi întreţinerea barajului de acumulare, se opune categoric
Conform mass-media kosovare, Hashim Thaci a făcut un ocol al lacului de acumulare ‘Gazivode’ preţ de 15 minute la cârma unei bărci cu motor a poliţiei kosovare. După care a urcat în maşină şi, însoţit de trupe speciale şi poliţie, a plecat spre Pristina, transmite TASS. Şeful administraţiei de la Pristina a fost însoţit în această călătorie de ministrul de interne kosovar Rashit Xhalaj şi cel de finanţe Bedri Hamza, unii dintre cei mai importanți aliați politici ai acestuia.
Războiul pentru Interpol
Ambasadorul rus în Serbia, Aleksandr Cepurin, a felicitat Serbia pentru succesul înregistrat la nivel internaţional împiedicând Kosovo să adere la Interpol, după ce candidatura republicii nerecunoscute a fost respinsă pentru a treia oară, relatează RADOR, preluată de KARADENIZ PRESS. „Sărbătoarea noastră de astăzi a fost completată de victoria Serbiei la Dubai, la Adunarea Generală a Interpol. Vă felicit cu acest prilej. Cu câţiva ani în urmă, a existat un vot similar la UNESCO, iar astăzi vedem că lumea s-a schimbat, actualul pol de putere fiind mult mai în favoarea Serbiei. Cred că nici nu putea fi altfel, deoarece votul a avut loc în ziua în care marcăm înfiinţarea Casei Ruse din Belgrad” – a declarat ambasadorul rus, la un concert organizat cu prilejul împlinirii a 85 de ani de la înfiinţarea Casei Ruse la Belgrad.
Reamintim că Adunarea Generală a Interpol, reunită în Dubai, a respins recent, din nou, cererea de aderare a Kosovo la organizaţia internaţională de poliţie.
Vicepremierul sârb şi ministru de interne Nebojsa Stefanovic a avertizat anterior că admiterea Kosovo în Interpol le va da posibilitate teroriştilor să aibă acces la bazele de date ale organizaţiei, relatează agenţia Tanjug.
Într-un comunicat, Stefanovic a estimat că decizia de a accepta cererea de aderare a Kosovo, pe lângă faptul că este o încălcare a dreptului internaţional, a Rezoluţiei 1244 a ONU şi a altor norme referitoare la cerinţele privind aderarea, va fi şi foarte periculoasă, deoarece bazele de date ale Interpol, care conţin şi informaţii despre indivizi suspectaţi de cele mai grave crime, inclusiv de terorism, ar putea ajunge pe mâinile teroriştilor înşişi.
”Chiar înainte de o sesiune a Adunării generale al Interpol, unde urmează să se ia o decizie privind cererea aşa-numitului (stat) Kosovo, cred că este de datoria mea ca ministru de interne să avertizez opinia publică din Serbia, precum şi Europa şi lumea întreagă, în legătură cu consecinţele posibile”, a afirmat ministrul sârb în comunicat. (M.B.)
de Isac Mihai | oct. 28, 2018 | Analize, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, UE, UE
Războiul pentru Ierusalim se intensifică
Statele Unite ale Americii vor include consulatul lor general, care serveşte drept reprezentanță diplomatică pe lângă autoritățile palestiniene la Ierusalim, în ambasada din Israel transferată recent în Oraşul Sfânt, retrogradând astfel nivelul de reprezentare diplomatică pe lângă palestinieni, a anunţat recent secretarul de stat american, Mike Pompeo, citat de mass-media internațională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Un oficial al Departamentului de Stat al SUA a declarat, sub rezerva anonimatului, că postul de consul general va fi „eliminat” şi că titularul actual al postului va trebui să revină la Washington.
Act ideologic
Autoritățile palestiniene au asimilat imediat această decizie cu închiderea consulatului general, o reprezentare diplomatică directă şi specifică, şi au denunţat un act „ideologic” în favoarea Israelului. Mass-media afiliată organizațiilor Fatah și Hamas consideră că anunţul secretarului de stat american este o lovitură suplimentară pentru palestinieni.
Până acum, Statele Unite aveau în Ierusalim o ambasadă, care a fost mutată în luna mai de Tel Aviv, şi un consulat general care servea ca reprezentare diplomatică pe lângă palestinieni.
Acum, SUA vor fi una dintre singurele puteri majore care nu vor avea o astfel de reprezentare pe lângă palestinieni. Consulatul general va fi înlocuit de o nouă Unitate de afaceri palestiniene, în cadrul ambasadei, a precizat Pompeo.
Angajamente SUA
„După deschiderea, la 14 mai, a ambasadei americane în Israel la Ierusalim, ne aşteptăm să avem o performanţă semnificativă şi să ne sporim eficacitatea” prin fuziune, a declarat Pompeo, potrivit unui comunicat, citat de mass-media. Această decizie „nu este semnalul unei schimbări a politicii SUA privind Ierusalimul, Cisiordania sau Fâşia Gaza”, a subliniat şeful diplomaţiei americane. El a afirmat că Statele Unite continuă „să nu se pronunţe asupra problemelor legate de statutul final (al Ierusalimului), inclusiv de graniţe”. „Graniţele specifice ale suveranităţii israeliene asupra Ierusalimului fac obiectul unor negocieri asupra statutului final între părţile” israeliană şi cea palestiniană, a spus Pompeo.
Presedintele SUA, Donald Trump, are o relatie apropiata cu premierul israelian Benjamin Netanyahu
Acuzații palestiniene
„Decizia americană de desfiinţare a consulatului american nu are nimic de-a face cu eficienţa, ci cu voinţa de a flata o echipă ideologică americană (determinată să) recompenseze încălcările drepturilor şi crimele israeliene”, a afirmat, în reacţie, numărul doi al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP), Saeb Erekat. „Administraţia Statelor Unite a aderat total la discursul israelian privind Ierusalimul şi problema refugiaţilor şi a coloniilor”, a adăugat el. „Statele Unite nu pot juca niciun rol în efortul de pace” dintre palestinieni şi israelieni, a mai apreciat responsabilul palestinian.
Boicot palestinian
Liderul Autorităţii Naţionale Palestiniene Mahmoud Abbas a îngheţat relaţiile cu administraţia Trump după ce preşedintele american a anunţat în decembrie 2017 recunoaşterea Ierusalimului drept capitală a Israelului, gest care a marcat o schimbare radicală după zeci de ani de diplomaţie americană şi de consens internaţional.
Palestinienii revendică Ierusalimul de Est, anexat de Israel, drept capitala unui viitor stat palestinian, în timp ce Israelul consideră Ierusalimul capitala sa „indivizibilă”.
Statutul Ierusalimului este una dintre cele mai spinoase probleme în soluţionarea conflictului israeliano-palestinian, care pare a fi din ce în ce mai îndepărtată.
Din decembrie 2017, SUA au ignorat condamnarea internaţională şi au transferat ambasada în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, ceea ce a coincis cu violenţe sângeroase în teritoriul palestinian din Fâşia Gaza.
Guvernul american a anunţat în luna septembrie închiderea misiunii diplomatice palestiniene la Washington, acuzându-i pe liderii palestinieni că refuză să discute cu administraţia Trump şi să participe la negocieri de pace cu Israelul, sub egida SUA.
Washingtonul a anunţat, de asemenea, încetarea asistenţei financiare bilaterale şi a contribuţiilor sale la Agenţia ONU pentru ajutorarea refugiaţilor palestinieni (Unrwa).
Trump vrea două state
Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat recent că ar accepta şi soluţia cu un singur stat pentru încheierea conflictului dintre Israel şi palestinieni, informează agenția DPA, citată de KARADENIZ PRESS. „Dacă israelienii şi palestinienii vor un singur stat, eu sunt de acord, dacă vor două state, eu sunt de acord. Sunt mulţumit dacă ei sunt mulţumiţi. Sunt un mediator”, a spus Trump într-o conferinţă de presă, la New York.
În același context preşedintele SUA a declarat la întâlnirea cu premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, că este favorabil soluţiei celor două state, israelian şi palestinian, pentru soluţionarea conflictului. „Îmi place soluţia celor două state. Cred că aceasta funcţionează cel mai bine…, am acest sentiment”, a declarat Donald Trump.
În cursul întrevederii cu Benjamin Netanyahu la Naţiunile Unite, Donald Trump a precizat că vrea să prezinte în următoarele două-trei luni un plan pentru soluţionarea conflictului israelo-palestinian. „Cred că ceva se va întâmpla. Se spune că este acordul cel mai dificil de obţinut”, a subliniat liderul de la Casa Albă.
Israel, in razboi diplomatic permanent pentru Ierusalim
Israel, pro și contra
Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că orice viitor stat palestinian trebuie să fie demilitarizat şi să recunoască Israelul ca naţiune a evreilor.
La rțndul său, ministrul israelian al Educaţiei, Naftali Bennett, a declarat seară că nu este de acord cu sugestia preşedintelui SUA, Donald Trump, privind înfiinţarea unui stat palestinian. „Preşedintele Statelor Unite este un prieten adevărat al Israelului. Cu toate acestea, este important să subliniem că atât timp cât partidul Căminul Evreiesc (dreapta) este parte a coaliţiei de guvernare nu va exista niciun stat palestinian, pentru că acest lucru ar fi un dezastru pentru Israel”, a transmis Naftali Bennett prin Twitter, potrivit site-ului Ynetnews.com, citat de mass-media de la București.
ONU, respins de Hamas-Fatah
Guvernul palestinian nu va mai colabora cu reprezentantul special al ONU în Orientul Mijlociu, Nikolai Mladenov, a declarat recent un înalt oficial palestian, citat de AFP, și preluat de Agerpres. Mladenov este acuzat că şi-a depăşit atribuţiile, încercând să obţină un acord între Israel şi mişcarea islamistă Hamas.
Ahmed Majdalani, membru al comitetului executiv al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP), a afirmat într-un comunicat că i-a adus la cunoştinţă secretarului general al ONU, Antonio Guterres, faptul că Mladenov „nu mai este acceptabil” pentru guvernul palestinian.
Organizaţia Naţiunilor Unite nu a confirmat primirea mesajului respectiv, iar Mladenov nu a comentat imediat anunţul lui Majdalani.
Abbas: Nu pe bandă rulantă
Ambasadorul israelian la ONU, Danny Danon, a reacţionat însă printr-un comunicat în care arată că „după ce au spus ‘nu’ Israelului, ‘nu’ Statelor Unite, palestinenii spun acum ‘nu’ ONU” şi că prin această decizie preşedintele palestinian Mahmoud Abbas „continuă să conducă Autoritatea Palestiniană spre izolarea internaţională, ceea ce în ultimă instanţă le face rău palestinienilor”.
Reamintim că recent, conform unui acord încheiat cu ajutorul ONU, fâşia Gaza, controlată de mişcarea Hamas, a primit combustibil pentru centrala electrică, plătit de Qatar, deşi Autoritatea Palestiniană s-a opus.
Mladenov, cu concursul Egiptului, încearcă să obţină un armistiţiu pe termen lung între Israel şi Hamas – organizaţie care nu recunoaşte statul evreu, spre deosebire de OEP. Autoritatea Palestiniană nu este inclusă în negocierile indirecte. (M.B.)
de Isac Mihai | iul. 28, 2018 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Liderul-SUA-Donald-Trump-forteaza-mana-Turciei
Turcia şi Statele Unite îşi pot salva relaţiile diplomatice, a declarat sâmbătă Ibrahim Kalin, purtătorul de cuvânt al preşedinelui turc Tayyip Erdgogan, după ce Donald Trump a ameninţat că va impune sancţiuni Ankarei, relatează mass-media turcă, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Relaţiile între cele două state au devenit tensionate pe fondul a mai multor dispute, inclusiv politica SUA în Siria şi cererea Ankarei pentru extrădarea unui cleric musulman, acuzat că ar fi implicat în tentativa de lovitură de stat din anul 2016.
Ofertă de pace turcă
„Relaţiile pot fi salvate şi îmbunătăţite dacă Statele Unite vor lua în serios îngrijorările Turciei privind securitatea”, a declarat Ibrahim Kalin pentru publicaţia Daily Sabah. „Preşedintele Trump ar putea avea intenţii bune pentru relaţiile cu preşedintele Erdogan şi Turcia. Acest lucru va fi cu siguranţă reiproc atunci când relaţia se va baza pe respect şi interese comune”, a declarat Kalin, adăugând că ameninţările împotriva Turciei nu vor funcţiona.
Anterior, Mevlut Cavusoglu, ministrul turc de Externe, i-a spus secretarului american de stat, Mike Pompeo, că Turcia nu va ceda ameninţărilor Statelor Unite, după ce preşedintele american Donald Trump a ameninţat că va impune sancţiuni economice Administraţiei de la Ankara.
Amenințări americane
Președintele SUA, Donald Trump, a ameninţat că va impune sancţiuni economice Turciei dacă nu îl eliberează pe pastorul american acuzat de fapte de terorism şi spionaj. Comentariul preşedintelui a fost criticat dur de autorităţile de la Ankara şi a creat tensiune între cele două state membre NATO.
„Statele Unite vor impune ample sancţiuni asupra Turciei pentru detenţia pe termen lung a pastorului Andrew Brunson, un mare creştin, un om de familie şi un om minunat. Suferă enorm. Acest om de credinţă nevinovat trebuie eliberat imediat”, a declarat Donald Trump.
„Litera legii se aplică tuturor, fără excepţie”, i-a spus la rândul săi ministrul turc Cavosoglu lui Pompeo.
Acuzații dure
Pastorul evanghelic Andrew Craig Brunson, în vârstă de 50 de ani, a fost eliberat recent după un an şi jumătate de închisoare, din „motive medicale”, dar acum se află în arest la domiciliu, informează agenţia de presă Anadolu.
Președintele SUA, Donald Trump, dar și alți oficiali americani, au cerut în mai multe rânduri eliberarea pastorului, afirmând că arestarea acestuia este o „ruşine”.
Reamintim că Andrew Brunson a fost arestat în ancheta privind complotul militar produs în Turcia în iulie 2016. În Turcia mai sunt reținuți sub acuzații similare câteva zeci de cetățeni occidentali, dar și câteva zeci de mii de cetățeni turci. (M.B.)
