Saakașvili, condamnat în Georgia. Kiev-ul anchetează neoficial acuzațiile de corupție la adresa fostului președinte georgian.

Saakașvili, condamnat în Georgia. Kiev-ul anchetează neoficial acuzațiile de corupție la adresa fostului președinte georgian.

Mihail Saakașvilli, condamnat la închisoare, acuză motive politice pentru această decizie

Mihail Saakașvilli, condamnat la închisoare, acuză motive politice pentru această decizie

Fostul președinte georgian Mihail Saakașvili a fost condamnat în țara sa de origine la șase ani de închisoare cu executare, relatează mass-media internațională, preluată de KARADENIZ PRESS. Fostul liber de la Tbilisi a fost declarat vinovat de faptul că l-ar fi bătut pe fostul deputat Valerii Ghelașvilli, sentința fiind pronunțată în lipsa inculpatului.

Carieră controversată

Mihail Saakașvili a fost președinte al Georgiei între 2003 și 2011, perioada mandatelor sale fiind una dintre cele mai controversate din istoria recentă a statutului caucazian.
Începând cu 2014 a fost consilier al președintelui ucrainean Petro Poroșenko, numit guvernator al regiunii Odesa, fiind unul dintre cei mai importanți aliați ai liderului de la Kiev. Ulterior, Saakașvili s-a metamorfozat într-unul dintre principalii opozanți ai președintelui Poroșenko, organizând proteste de stradă și cerând demiterea acestuia.
În primăvara lui 2018, Mihail Saakașvili a fost expulzat din Ucraina în Polonia, iar pe rol la Kiev se află dosarul privind lipsirea de cetățenie ucraineană a fostului președinte georgian.
După expulzarea din Ucraina, Mihail Saakașvili s-a mutat în Olanda, soția sa, Sandra Roelofs, fiind originară din această țară.

Anchetă anti-corupție

Surse politice de la Kiev au declarat pentru KARADENIZ PRESS că autoritățile anti-corupție de la Kiev anchetează mai multe acuzații de corupții la adresa lui Mihail Saakașvili din perioada când acesta era guvernator al regiunii Odessa. Sursele citate au menționat că se așteaptă ca procedurile penale împotriva acestuia să fie inițiate în această toamnă, mai mulși foști membrii ai administrației Saakașvili și oameni de afaceri depunând mărturii care îl incriminează pe acesta. Dacă va fi condamnat pentru fapte de corupție în proporții deosebit de mari, fostul lider georgian este pasibil de o condamnare de 8-12 ani
Mihail Saakașvili a respins aceste acuzații, considerându-le motivate politic. (N.G.)

Share our work
Saakaşvili, interzis pentru 3 ani în Ucraina

Saakaşvili, interzis pentru 3 ani în Ucraina

Mihail Saakashvili, dusman declarat al autoritatilor de la Kiev, interzis de presedintele Porosenko

Mihail Saakashvili, dusman declarat al autoritatilor de la Kiev, interzis de presedintele Porosenko

Ucraina i-a interzis, timp de trei ani, intrarea pe teritoriul său fostului preşedinte georgian Mihail Saakaşvili, devenit opozant la Kiev şi expulzat pe 12 februarie în Polonia, a anunţat miercuri serviciul de frontieră ucrainean, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Saakaşvili a primit interdicţie de intrare pe teritoriul ucrainean din ordinul comandantului responsabil de secţiunea de frontieră pe care ex-liderul georgian a trecut-o ilegal în luna septembrie, a declarat, pentru AFP, purtătorul de cuvânt al autorităţii de frontieră, Oleg Slobodian. Comandantul „a luat decizia de a-i interzice lui Mihail Saakaşvili să intre în Ucraina timp de trei ani”, a spus acesta.

Show politic

Pe 10 septembrie, Saakaşvili a intrat cu forţa în Ucraina, venind din Polonia şi depăşind opoziţia agenţilor de frontieră cu sprijinul a mai multor sute de susţinători, inclusiv lideri politici marcanți din opoziție, precum Iulia Timoșenko, principalul contracandidat al lui Petro Poroșenko la alegerile prezidenșiale din 2019.

În data de 12 februarie, el a fost arestat într-un restaurant în plin centrul Kievului şi mai apoi a fost expulzat în Polonia. Căsătorit cu o olandeză, Saakaşvili s-a dus mai apoi în Olanda, unde s-a declarat hotărât să-şi continue lupta.

Această interdicţie de intrare pe teritoriul ucrainean este valabilă până la 13 februarie 2021, potrivit unui răspuns al poliţiei de frontieră la o întrebare a avocatului lui Mihail Saakaşvili, postat pe Facebook de acesta din urmă.

Atac la Poroșenko

„Cu sau fără mine, sfârşitul a venit deja pentru aceste autorităţi, iar eu mă voi întoarce acasă în Ucraina foarte curând, mult mai devreme decât în trei ani”, a replicat Mihail Saakaşvili, devenit apatrid după ce a fost deposedat succesiv de cetăţenia georgiană şi de cea ucraineană.

Fost aliat al preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko, Mihail Saakaşvili (50 de ani) a devenit unul dintre cei mai înverşunaţi oponenţi ai săi şi a contestat în repetate rânduri puterea ucraineană, pe care o acuză de corupţie. Numit guvernator al regiunii Odesa în 2015 de către Poroşenko, Mihail Saakaşvili a demisionat un an şi jumătate mai târziu, confirmând ruptura cu preşedintele ucrainean.

Partidul său, Mişcarea Noilor Forţe, organizează cu regularitate manifestaţii împotriva corupţiei şi a preşedintelui Poroşenko, uneori acestea degenerând în violenţe.
Parchetul General ucrainean l-a acuzat că a încercat să ‘preia puterea cu forţa’ în cursul manifestaţiilor care ar fi fost finanţate, potrivit autorităţilor, de anturajul ex-preşedintelui prorus Viktor Ianukovici, înlăturat de la putere în 2014. Saakaşvili neagă aceste acuzaţii. (Mihai Isac)

Share our work
Exclusiv: Aderarea Ucrainei la NATO și UE, armă electorală decisivă pentru președintele Petro Poroșenko

Exclusiv: Aderarea Ucrainei la NATO și UE, armă electorală decisivă pentru președintele Petro Poroșenko

Petro Porosenko mizeaza pe obtinerea unui nou mandat prezidential pe valul sperantelor euroatlantice ale populatiei

Petro Porosenko mizeaza pe obtinerea unui nou mandat prezidential pe valul sperantelor euroatlantice ale populatiei

Referendumul pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO, anunțat săptămâna trecută de președintele ucrainean Petro Poroșenko, se va desfășura concomitent cu următoarele alegeri prezidențiale din acest stat, programate pentru primăvara lui 2019, au declarat în exclusivitate pentru agenția de presă KARADENIZ PRESS, surse oficiale din cadrul Administrației Prezidențiale de la Kiev. Conform surselor citate, președintele Poroșenko insistă asupra organizării concomitente a referendumului și alegerilor prezidențiale pentru a își crește în mod semnificativ șansele la un al doilea mandat. Prin această strategie politică președintele Poroșenko și aliații săi doresc să combată scăderea dramatică în sondaje cu care se confruntă în ultimele luni, pe fondul acțiunilor de protest conduse de către ex-președintele georgian Mihail Saakașvili, fost aliat de încredere al președintelui de la Kiev, metamorfozat într-unul dintre liderii cei mai vocali ai opoziției.
Printre contracandidații lui Poroșenko la alegerile din 2015 se numără Iulia Timoșenko (lidera partidului Batkivșcina și fost premier al Ucrainei), Andrii Sadovîi (primarul orașului Lviv și liderul formațiunii Samopomici), oligarhul Vadim Rabinovici, Iurie Boiko (unul din liderii formațiunii pro-ruse Blocul Opoziției), etc..

Referendum apropiat

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a anunțat săptămâna trecută desfășurarea „într-un viitor foarte apropiat” a unor referendumuri pe tema aderării Ucrainei la Uniunea Europeană și la NATO, declarându-se convins că populația se va pronunța în favoarea intrării în UE și NATO, ceea ce ar duce la o degradare suplimentară a relațiilor Kievului cu Moscova. „Într-un viitor foarte apropiat, vor fi organizate în Ucraina referendumuri” privind aderarea la UE și NATO, a declarat vineri Poroșenko, citat de mass-media de la Kiev, fără să avanseze o dată concretă. „Sunt convins că poporul ucrainean îmi susține inițiativa”, a dat el asigurări, promițând un rezultat „net pozitiv” pentru referendumul de aderare la UE și calificându-și țara drept „ferm angajată în procesul de integrare euroatlantică”.
Potrivit unui sondaj realizat la sfârșitul lunii octombrie și începutul luni noiembrie 2017 de trei institute ucrainene de sondare a opiniei publice, 56% dintre ucraineni sunt favorabili aderării la UE, în timp ce 43% doresc ca țara lor să adere la NATO, 33% se opun și 13% nu se pronunță.
Autoritățile comunitare, dar și din unele state importante din UE, precum Germania, Franța, Olanda, au refuzat să își asume, până în acest moment, angajamente clare privind aderarea Ucrainei la blocul comunitar în următorii ani.

Vise euroatlantice

Ucraina și-a exprimat intenția de a adera la NATO după ce un guvern prooccidental a fost constituit în februarie 2014, după revoltele din piața Maidan, anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și declanșarea unui conflict în estul separatist. Înaintea acestor evenimente, doar 20% dintre ucraineni erau favorabili aderării țării lor la NATO.
Planuri similare sunt anunțate periodic de către președintele Poroșenko, inclusiv în 2015, la câteva luni de la obținerea primului mandat prezidențial, într-un interviu acordat postului de televiziune francez iTele. ‘Intenționez să desfășor un referendum pentru ca poporul să decidă’, a declarat liderul ucrainean, subliniind că aderarea Ucrainei la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) este o ‘chestiune fundamentală’ pentru țara sa. ‘Europa nu poate fi completă fără Ucraina’, a afirmat Poroșenko, adăugând că este conștient că țara sa are nevoie de o ‘reformă din interior pentru a se ralia standardelor europene’ declara în 2015 liderul de la Kiev.
Reamintim că autoritățile de la Kiev au semnat un acord de asociere cu UE, facilitând îndeosebi schimburile comerciale și obținând un regim de scutire de viză pentru majoritatea țărilor din UE, acesta intrând în vigoare de la 1 septembrie.
La rândul său, Rusia denunță în termeni duri apropierea NATO de frontierele Rusiei, precum și orice formă de colaborare dintre Kiev și Bruxelles, pe fondul implementării acordului de asociere. Autoritățile de la Kiev acuză Kremlin-ul că a declanșat războiul din Donbass tocmai pentru a îngheța prospectele de aderare ale Ucrainei la NATO și UE.

Prioritate americană

Până în acest moment autoritățile americane au descurajat orice încercare a Kiev-ului de a obține un calendar concret pentru aderarea la NATO, insistând pe rezolvarea pașnică a conflictului din estul țării. Sprijinul american și NATO s-a materializat prin trimiterea unor categorii de armament, fără însă a furniza sistemele ofensive cerute cu insistență de către Kiev pentru combaterea forțelor separatiste.
Secretarul de stat american Rex Tillerson a declarat miercuri, la Bruxelles, că „principala prioritate” a Statelor Unite în Ucraina este oprirea violențelor prin desfășurarea de forțe de menținere a păcii. „Sfârșitul violențelor este principala noastră prioritate și, pentru a realiza acest lucru, trebuie să instituim o forță de menținere a păcii”, a declarat șeful diplomației americane în cadrul unei conferințe de presă la sediul NATO din Bruxelles.
Tillerson a denunțat de asemenea „agresiunea rusă” în Ucraina ca fiind „cea mai mare amenințare la adresa securității europene” și a reamintit că Alianța nu va putea „normaliza” relațiile cu Moscova „atât timp cât Rusia continuă ocuparea ilegală a Ucrainei”.

Contre pe căștile albastre

„Rusia a rezistat mult timp (desfășurării) unei forțe de menținere a păcii, însă acum este de acord”, a subliniat oficialul SUA. „Există dezacorduri semnificative cu privire la mandatul pe care forța de menținere a păcii îl va primi și de aceea continuăm discuțiile cu Rusia”, a spus ministrul american. „Sperăm să putem depăși aceste diferențe, considerăm că este vital să oprim violențele” în condițiile în care „oameni mor încă în fiecare zi” în confruntările armate din estul Ucrainei, a adăugat Tillerson.
Propunerea Rusiei de a trimite o forță a ONU în Ucraina, care face obiectul unui proiect de rezoluție la ONU, vizează doar posibilitatea ca observatorii Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) să fie însoțiți de Căști Albastre cu armament ușor, fără niciun mandat de control asupra teritoriului separatist ori a frontierei ruso-ucrainene.
Propunerea ucraineană, susținută tacit de o parte a cancelariilor occidentale (Germania, Austria, Franța), este mult mai amplă, Kievul dorind forțe de menținere a păcii în tot estul ucrainean, în special de-a lungul frontierei sale cu Rusia, pentru a împiedica intrarea pe teritoriul său a sistemelor de armament și a grupurilor paramilitare, destinate să susțină efortul de război separatist. Totodată, Kiev-ul dorește excluderea Rusiei din orice format al contingentului de căști albastre
Reamintim că Ucraina și Occidentul acuză Rusia de susținerea militară a separatiștilor în acest conflict, soldat cu peste 10.000 de morți din aprilie 2014. Ciocnirile se produc cu regularitate în pofida acordurilor de pace de la Minsk, semnate mai întâi în 2014, apoi în 2015, și a numeroaselor armistiții, de încălcarea cărora cele două părți se acuză reciproc.

FMI salvează anticorupția

Parlamentul ucrainean (Rada Supremă) a cedat joi presiunii FMI și a creditorilor săi occidentali și a amânat votul asupra unei legi care le-ar fi oferit aleșilor posibilitatea de a revoca anchetatori ai Biroului Național Anticorupție (NABU). Partidul președintelui Petro Poroșenko a anunțat într-un comunicat că a amânat examinarea acestui proiect de lege. Unul din autorii textului, deputatul Artur Gherasimov, a explicat că parlamentarii „au nevoie de două săptămâni pentru a pune la punct un proiect alternativ”.
Acest proiect de lege, care ar urma să ofere parlamentului dreptul de a revoca anchetatori ai Biroului Național Anticorupție, a fost foarte criticat de creditorii occidentali ai Kievului, în special FMI și Banca Mondială.
Șefa FMI, Christine Lagarde, s-a declarat miercuri „profund îngrijorată de recentele evenimente din Ucraina, care ar putea submina progresele înregistrate în crearea de instituții care să atace corupția”. Ea a adăugat că activitatea NABU și a parchetului specializat în lupta împotriva corupției (SAP) este „crucială pentru a atinge o creștere economică mai puternică și justă”.

Critici pe bandă rulantă

Joi, Banca Mondială s-a declarat la rândul său „profund îngrijorată de recentele atacuri asupra instituțiilor anticorupție independente din Ucraina, precum NABU și SAP, cărora le este pusă în pericol capacitatea de a combate corupția”.
Create în ultimii ani, NABU și SAP sunt în colimatorul autorităților de la Kiev după lansarea unei serii de anchete împotriva unor înalți oficiali, printre care fiul puternicului ministru de interne Arsen Avakov, responsabili ai Ministerului Apărării și primarul orașului Odesa. Lupta împotriva corupției elitelor a fost una dintre revendicările majore are revoltei pro-europene din Piața Maidan din 2013-2013 și rămâne una dintre cerințele-cheie ale susținătorilor occidentali ai puterii actuale, rezultată în urma acestei mișcări.
Criticii puterii îl acuză în special pe președintele Poroșenko de faptul că ar pune piedici în calea creării unei instanțe anticorupție, un proiect amânat de mai multe ori. Aceste acuzații stau și la baza protestelor de stradă de la Kiev lansate de către unele partide de opoziție, sub conducerea formală a lui Mihail Saakașvili.

Isac Mihai (corespondență de la Kiev)

Share our work
Saakasvili vrea să revină în Ucraina cu orice preț

Saakasvili vrea să revină în Ucraina cu orice preț

 

Fostul președinte georgian Mihail Saakașvili (foto) nu renunță la planul de a se întoarce duminică în Ucraina, cu toate că a fost deposedat de cetățenia ucraineană, iar Georgia a trimis Kievului o cerere oficială pentru reextrădarea sa, acesta fiind acuzat de mai multe fapte penale la Tbilisi.  În Georgia, Saakașvili este acuzat de „abuz de putere”, acuzație pe care o respinge ca fiind una politică din partea adversarilor săi. Saakașvili a declarat într-un interviu pentru AFP că, în Ucraina, se așteaptă să fie întâmpinat la graniță de „zeci de parlamentari” ucraineni și de „mii de simpatizanți”. Mai mult, a precizat că nu se teme că va fi „răpit” la sosire și trimis imediat în Georgia: „ar fi un grosolan act criminal ordonat de președinte (Poroșenko -n.r.)” pe care îl acuză că nu a sprijinit campania sa de combare a corupției.

În 2015, Saakașvili a obținut cetățenia ucraineană și a devenit guvernatorul regiuni Odesa, funcție deținută între mai 2015 – noiembrie 2016. Miercuri, Mihail Saakașvili se va afla la Bruxelles pentru a se întâlni cu o serie de europarlamentari. În interviul pentru AFP, el a deplâns „tăcerea Comisiei Europene în privința situației sale în conflictul deschis cu președintele ucrainean, Petro Poroșenko.

Share our work
Pregătit pentru premier

Pregătit pentru premier

Mikhail Saakasvili vaneaza postul de premier al Ucrainei

Mikhail Saakasvili vaneaza postul de premier al Ucrainei

La sfârşitul anului 2015 câteva evenimente ar putea influenţa în mod considerabil situaţia din Ucraina care rămâne puţin stabilă. Ar trebui să subliniem, în primul rând, cele întâmplate la Kiev în jurul guvernatorului regiunii Odesa şi fostului preşedinte al Georgiei Miheil Saakaşvili.
General cunoscută a devenit bătaia între Saakaşvili şi actualul ministru al internelor din Ucraina, Arsen Avakov (armean după naţionalitate) pe 14 decembrie. După ce cei doi caucazieni au avut o discuţie aprinsă, Avakov a vărsat un pahar cu apă în georgianul însoţit cu o frază în rusă: „Cară-te din ţara mea!” Situaţia a fost comentată pe larg, chiar cu participarea preşedintelui Federaţiei Ruse Vladimir Putin care a comentat că e de râs să vezi cum un armean şi un georgian în limba rusă discută asupra faptului cine este un ucrainean mai mare. „Mă bucură că vorbesc în rusă”, – a rezumat Putin care şi el are o atitudine învechită şi nu tocmai prietenoasă faţă de ex-preşedinte georgian. Ar fi de adăugat că întâmplarea a avut loc la Consiliul naţional pentru reforme condus chiar de preşedinte Petro Poroşenko şi prim-ministru Arseniy Yatseniuk. Amândoi au vorbit şi ei în rusă. Atitudinea politicienilor faţă de limba ucraineană o vom mai discuta, dar nu aici. La încheierea scandalului s-a pronunţat şi premierul, chemându-l pe Saakaşvili să părăsească Ucraina şi numindu-l clown politic.

Saakasvili contra-ataca

Cauza a fost una şi aceeaşi – Saakaşvili i-a învinuit pe majoritatea politicienilor din guvern şi parlament în corupţie de cel mai înalt nivel, şi a propus Parchetului General să verifice probele acesteia demonstrate de el. Ei, reacţia miniştrilor era de aşteptat, nu?
După conflict, pe 23 decembrie, Saakaşvili a organizat la Kiev Forul naţional anti-corupţie. A fost deja forul doi, după Odesa, – dar trebuie să mai intre pe listă cel puţin cinci oraşe mari din ţară. Obiectivul lui a fost „să vorbesc direct cu societate civilă despre lucrurile discutate la Consiliul pentru reforme”… Seamănă a începutul unei campanii politice.
S-au adunat reprezentanţii platformei democratice din Blocul lui Petro Poroşentko, din Samopomich, activişti din societate civilă.
Grupul politicienilor în jurul lui Saakaşvili devine din ce în ce mai clar. În primul rând se numără printre ele „cardinalul cenuşiu”, consilierul georgianului Saşa Borovik, fostul vice-ministru al economiei. Sunt zvonuri şi zvonuri că este legat cu reprezentanţii Statelor Unite, fiind o legătură directă între SUA şi politicienii din Kiev. În afară de el sunt de numit reprezentanţii platformei liberale a fracţiunii Blocului Poroşenko – Serhiy Leshchenko şi Svitlana Zalişciuk, şefii partidelor Alianţa Democrată Vasyl Hatsko şi Forţa Oamenilor Oleksandr Solontai. Astfel, forul a fost organizat de reprezentanţii tinerei generaţii a politicienilor ucraineni. În culoare se vorbea despre crearea unui partid nou, de dreaptă, şi cu finanţare deschisă şi publică. Au participat foarte mulţi politicieni actuali cu imagine de reformatori, din diverse partide şi chiar din trecut, – adică încă din timpurile lui Kucima şi Ianukovici.

Coruptia, boala strategica

„Avem deja aproape o sută de deputaţi care ne susţin în Parlament, care îl susţin pe Saakaşvili”, – a declarat Borovik. Dar a subliniat că toţi dintre ei sunt parea echipei lui Petro Poroşenko. Acesta a salutat şi el participanţii adunării.
Fostul şef al Serviciul Securităţii Valentyn Nalyvaichenko a învinuit în corupţie nu doar guvernul, dar şi înconjurarea preşedintelui. A declarat că aceasta „doar în anul 2015 au furat la stat cincisprezece miliarde de dolari”. În primul rând este vorbă de protege-ul preşedintelui, omul de afaceri Ihor Kononenko.
Cunoscutul ziarist ucrainean pe filiera anti-corupţie Serhiy Leshchenko s-a alăturat şi el mişcării. „Vă invit pentru unire în toate locurile posibile, – Ucraina este pe locul doi în lume în ceea ce priveşte corupţia. Iar obiectivul nostru este să creăm un mediu toxic pentru corupţionari aici”.
Dacă nu au fost de ajuns georgienii, s-au văzut pe for şi reprezentanţii opoziţiei ruseşti. Este o tradiţie proastă în Ucraina, cauzată de complex puternic de inferioritate, – să-i invite oriunde pe ruşi. Reprezentantul a fost businessman-ul Evgeniy Chichvarkin, care a citit scrisoare de salut din partea „barinului”, a liderului opoziţiei Mihail Hodorkovski. Acesta este sigur că Saakaşvili va deveni cu siguranţă premier.

Un nou Maidan?

Saakaşvili a participat la adunare în poziţia liderului clar, care singurul se bate împotriva hidrei corupţiei ucrainene. „Mai mult de 80% de ucraineni, inclusiv şi noi înşine, credem că corupţia este principalul obstacol pe calea binestării ucrainene. Invităm pe toţi conaţionalii noştri să ne unim pentru a lupta împotriva acestui rău”, – a declarat Saakaşvili. „Politicienii au făcut din Ucraina o vacă cu lapte. Cu toate că vaca a murit demult, ei nu se mai pot opri. Guvernul continuă să folosească schemele corupte. N-a fost niciodată aşa de rău, nici cu Kucima, nici cu „portocalii”, nici cu Ianukovici. Niciodată! Un sfert de secol dăinuie această jefuire a Ucrainei de care suntem martori. Acum 24 de ani Ucraina şi Polonia au fost pe acelaşi nivel. Şi unde-i acuma Polonia? Da Ucraina? De ce? Din cauza corupţiei. Activele ţării se tot reduc, dar pasivele cresc. Avem un statistic extrem de trist.”
A şi declarat despre crearea unei „Mişcări pentru curăţare”, subliniind însă că aceasta nu va fi partid politic, ci doar un for non-guvernamental. „Mişcării i se poate alătura oricine vrea”, – spun organizatorii. Iar liderul „MPC” declară în mod direct: „Este începutul unui Maidan. Unui Maidan nou.”

Yatseniuk, adevarata miza

Chiar înaintea evenimentului ziariştii se întrebau dacă preşedintele Poroşenko l-a „binecuvântat” pe Saakaşvili pentru asemenea iniţiativă anti-Yatseniuk. Sau dacă Saakaşvili încearcă să intre în mod absolut independent în politica ucraineană.
Se vede că deocamdată sarcina principală a organizatorilor este de a găsi deputaţi loiali pentru mişcare pentru ca să participe împreună cu ei la alegeri antici dacă acestea vor avea loc. Pentru că nu prea are sens să aduni o mişcare de mii de oameni fără să organizezi activitatea politică. Au declarat şi „saakaşviliştii” că lupta împotriva corupţiei este posibilă doar ca proces politic. Majoritatea politicienilor deocamdată monitorizează mişcarea georgianului, fără să aibă o încredere în aceasta. Pentru că nu sunt siguri că ex-preşedinte va rămâne fidel anti-corupţiei şi nu o va părăsi pentru un loc bun pe lista lui Poroşenko în parlament.
Care este viitorul politic al lui Saakaşvili? Să nu uităm că la sfârşitul lunii decembrie trebuia să aibă loc raportul guvernului în parlamentul ucrainean. Însă, cu toate că majoritatea deputaţilor a fost împotriva premierului Arseniy Yatseniuk, cerându-i demisia, raportul nu a avut loc. După aceea, s-au bătut Saakaşvili şi Avakov, iar primele luni ale anului ar putea aduce surprize şi surprize. Cu siguranţă, Saakaşvili este acum cel mai popular politician din Ucraina, iar Yatseniuk – cel mai puţin popular. Şi nu ar fi deloc rău pentru Poroşenko să facă o mică modificare, chiar şi cu preţul alegerilor anticipate.
Mai este o explicaţie. Saakaşvili nu are voie să participe la alegeri prezidenţiale, pentru că preşedintele ţării trebuie să trăiască aici cel puţin zece ani. Iar pentru a fi deputatul parlamentului, timp de reşedinţă este de 5 ani. Iar Saakaşvili are unul singur. Însă, pentru funcţie de prim-ministru, nu există niciun fel de limitări…

Share our work