Bomba gagauza poate arunca in aer Republica Moldova

Bomba gagauza poate arunca in aer Republica Moldova

Liderii gagauzi ameninta cu secesiunea

Liderii gagauzi ameninta cu secesiunea

Adunarea Populară a Găgăuziei, legislativul regional de la Comrat, va initia consultarile publice cu locuitorii si oficialitatile din localitatile din autonomie pe marginea recentului apel al unui grup de initiativa care a solicitat iesirea Găgăuziei din componenţa Republicii Moldova, a declarat, pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS, deputatul Ivan Burgundji, şeful comisiei pentru probleme juridice, drepturile omului, legalitate, ordine de drept, politica informaţională şi mass-media din cadrul Adunarii Populare a Găgăuziei. Deputatul gagauz, fost reprezentant al Gagauziei la Tiraspol, a semnat o decizie in acest, in care se subliniaza ca in „cei 18 ani de cand Găgăuzia se află în componenţa Moldovei au arătat că, în practică, autorităţile de la Chişinău nu doresc să fie garantul executării normelor Legii cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei, (…) nu tind să îi îndeplinească normele”.

Constitutie revizuita

„În aceşti ani, Găgăuzia a pierdut posibilitatea de a-şi delega reprezentanţii în parlamentul ţării, legislaţia republicii Moldova nu a fost ajustată nici pînă acum la normele legii cu privire la Găgăuzia, asa cum cere hotărîrea Parlamentului ţării (…). Dimpotrivă, Parlamentul Republicii Moldova continuă să adopte legi care contravin în mod direct normelor legii menţionate şi intereselor Găgăuziei”, se mai afirma in decizie. „Conducerea ţării a proclamat obiectivul strategic de integrare în Uniunea Europeană fără a ţine cont de opinia Găgăuziei” mai subliniaza comunicatul, autorii considerand oportuna analizarea de catre Gagauzia a posibilitatii „de revizuire a acordului său pentru autodeterminare în componenţa Moldovei din anul 1994”.
In cazul în care autorităţile de a Chişinău nu îşi vor reconsidera politica în raport cu Găgăuzia, grupul de iniţiativă va cere desfăşurarea pînă în decembrie 2015 a referendumului pentru retragerea Găgăuziei din componenţa Republicii Moldova şi revenirea în cadrul Republicii Găgăuze independente, proclamate pe 19 august 1990. Surse locale, citate de mass-media, au mai subliniat ca, in cadrul respectivului referendum, populatia va mai fi consultata cu privire la posibilitatea aderarii Gagauziei la Comunitatea Economica Eurasiatica.

Republica Găgăuză

”Pană la summitul de la Vilnius trebuie abordata problema autodeterminarii poporului găgăuz, pentru a crea o Republică Găgăuză normală”, a declarat primarul orașului Ceadîr-Lunga, Gheorghe Ormanji, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Declarația a fost făcută la Comrat, în cadrul recentelor audieri publice privind eventualitatea ieșirii Găgăuziei din componența Republicii Moldova. Ormanji a menționat că Republica Moldova, convențional, poate fi împărțită în cateva sectoare: Centrul – raionul ”socialismului dezvoltat”, cu pavaj, mașini și femei frumoase; Bălți, care poate fi numit stat; Transnistria și Găgăuzia.
Primarul de Ceadîr-Lunga, unul din liderii Partidului Democrat în Găgăuzia, a menționat că ”găgăuzii nu vor avea nimic de pierdut”. ”În prezent, deseori auzim că mulți doresc în Europa. Oamenii trebuie să decidă singuri. părerea mea este că majoritatea populației dorește să adere la Uniunea Vamală”, a conchis Ormanji.

Axa Formuzal-Voronin

Propunerea de a acorda Transnistriei statut de republică în componența Moldovei este temeinică, din punctul de vedere al reintegrării țării, a precizat bașcanul (guvernator) Găgăuziei, Mihail Formuzal, comentand recenta declarație a președintelui PCRM, Vladimir Voronin.  În opinia lui Formuzal, reintegrarea țării va fi posibilă doar atunci, cînd Chișinăul va fi dispus să respecte interesele și doleanțele locuitorilor din stînga Nistrului. „Majoritatea declarațiilor funcționarilor moldoveni care se ocupă de reglementarea diferendului transnistrean sînt făcute de pe poziție de amenințări. Este evident că, în asemenea condiții nu poate fi vorba de nicio apropiere cu Tiraspolul. Moldova poate spera la o perspectivă îndepărtată de reintegrare, doar dacă va recunoaște dreptul Transnistriei la cele mai largi împuterniciri posibile, inclusiv la dreptul la veto asupra deciziilor care afectează interesele populației din regiune”, a declarat Formuzal pentru Gagauzlar.md.

Gagauzia, egala cu Transnistria

Guvernatorul a subliniat că denumirea statutului republicii nu este cea mai importanta, Formuzal menționand că, în cazul unui asemenea scenariu de reintegrare a țării, Comratul va insista asupra acordării Găgăuziei unui statut similar. ”Am spus în repetate rînduri și continui să cred că stabilitatea și durabilitatea dezvoltării Moldovei unite poate fi asigurată doar în condițiile asigurării egalității statutului Găgăuziei și Transnistriei. În timpul discursurilor din localitățile autonomiei, Vladimir Voronin a vorbit nu o dată anume despre o asemenea formulă de reintegrare a țării. Chiar dacă acum liderul comuniștilor vine cu alte lozinci, noi rămînem pe aceleași poziții”, a conchis Formuzal.

Share our work
R Moldova: Bascanul Formuzal respinge Istoria Romanilor

R Moldova: Bascanul Formuzal respinge Istoria Romanilor

Autorităţile din autonomia găgăuză din sudul Republicii Moldova intenţionează să se opună deciziei Ministerului Educaţiei de la Chişinău de a reveni la denumirea Istoria Românilor în programul şcolar.
Başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a declarat marţi, la Comrat, în cadrul şedinţei executivului local, că nu va permite studierea istoriei unui alt stat. „Dacă Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova a emis un asemenea ordin, prin care noi trebuie să studiem istoria statului vecin, Comitetul intenţionează să dezvolte propria sa lege, în care instituţiile de învăţământ din Găgăuzia va studia istoria ţării lor, adică istoria Moldovei”, a declarat Formuzal. Mihail Formuzal susţine că, în ultimul timp, a crescut numărul de plângeri din partea cetăţenilor care se arată îngrijoraţi faţă de redenumirea disciplinei şcolare „Istoria” în „Istoria românilor şi istoria universală”.
Anunţul başcanului găgăuz, Mihail Formuzal, precum că elevii din şcolile autonomiei găgăuze nu vor studia „Istoria Românilor”, este o declaraţie politică care nu merită comentată, a declarat ministrul Educaţiei de la Chişinău, Mihai Şleahtiţchi.„Este o declaraţie politică care contravine interesului de stat al Republicii Moldova şi care se situează în zona unui conflict flagrant cu politica pe care o promovează Ministerul Educaţiei”, a mai spus declarat Şleahtiţchi. Ministrul Educaţiei afirmă că deocamdată nu va întreprinde nimic în acest sens. „Vom vedea cum vor derula evenimentele. Nu cred în invenţiile politice”, a adăugat Şleahtiţchi.
Ministerul Educaţiei din Republica Moldova a dispus recent revenirea la denumirea Istoria Românilor în programul şcolar. În prezent, elevii din Republica Moldova studiază disciplina „Istoria”, care cuprinde şi Istoria Românilor. Potrivit unui ordin al Ministerului Educaţiei, în anul de studii 2012-2013 disciplina se va numi „Istoria românilor şi universală”, iar un titlu similar vor avea şi noile manuale de istorie. Această decizie a provocat reacţii negative şi în rândul unor politicieni de la Chişinău. Declaraţiile lui Formuzal vin după un scandal cu autorităţile de la Chişinău, în vara anului trecut, din cauza examenului de bacalaureat la limba română. Comratul a intenţionat să excludă acest examen, după ce mai mulţi elevi din regiune au picat examenul la română în 2011.

Share our work
Guvernatorul gagauz Formuzal arunca o noua bomba politica

Guvernatorul gagauz Formuzal arunca o noua bomba politica

Guvernatorul gagauz Formuzal lanseaza un nou proiect politic

Guvernatorul gagauz Formuzal lanseaza un nou proiect politic, "Partidul Regiunilor" din R. Moldova

Başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a depus la Ministerul Justiţiei setul de documente pentru a-şi înregistra propria formaţiune politică – “Partidul Regiunilor”, informaţia fiind confirmată de către ministrul Justiţiei de la Chisinau, Oleg Efrim, citat de mass-media locala. Potrivit declaratiilor ministrului, documentele vor fi examinate în termen de 30 de zile, după care se va decide dacă „Partidul Regiunilor” va fi sau nu înregistrat. O formaţiune cu asemenea denumire există şi în Ucraina. „Partidul Regiunilor” de la Kiev se află acum la guvernare.
Reamintim ca si primarul oraşului Comrat, Nicolai Dudoglo, a anunţat recent ca va crea un partid în baza Mişcării obşteşti „Noua Găgăuzie”, partid ce s-ar putea numi „Bugeacul Unit”.
In Gagauzia exista trei forte politice majore, grupate in jurul guvernatorului regiunii, Mihail Formuzal, primarului de Comrat, Nikolay Duduoglu, precum şi filiala locala a Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, condusa de deputatul comunist in Legislativul de la Chisinau, Irina Vlah.

Share our work
Filat, cu Formuzal la Ceadir-Lunga

Filat, cu Formuzal la Ceadir-Lunga

Filat FormuzalPrim-ministrul Vlad Filat a participat astăzi la inaugurarea sediului Palatului Justiţiei din Ceadîr-Lunga. La ceremonie au mai participat ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, conducerea Curţii Supreme de Justiţie şi membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Preşedinta judecătoriei Ceadîr-Lunga, Alexandra Peni, a menţionat că Palatul Justiţiei a fost construit în conformitate cu standardele internaţionale şi are o suprafaţă totală de peste 1700 m2. Alexandra Peni a mai spus că evenimentul de astăzi este foarte important nu doar pentru cei care vor lucra în această clădire, dar şi pentru toţi cetăţenii din Ceadîr-Lunga. Judecătoarea a mulţumit Guvernului pentru suportul acordat la construcţia acestei clădiri. Preşedinta judecătoriei Ceadîr-Lunga a primit astăzi din partea Prim-ministrului Vlad Filat diploma de gradul întîi a Guvernului R. Moldova. În discursul său, Prim-ministrul Vlad Filat a menţionat că este mulţumit de timpul în care au fost realizate lucrările. „Mă bucur foarte mult că am reuşit să finalizăm construcţia Palatului Justiţiei şi am mai făcut un pas înainte în consolidarea sistemului judecătoresc al Republicii Moldova. Parcă mai ieri am vizitat şantierul, iar acum această clădire este construită”, a spus Vlad Filat. Premierul a urat succes tuturor celor care vor activa aici, exprimîndu-şi speranţa că în condiţiile create vor munci cu mai mult spor. Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a menţionat că Executivul va depune efort şi în continuare pentru a asigura judecătorilor din Republica Moldova condiţii adecvate de muncă. Ministrul şi-a exprimat speranţa că deciziile luate de judecătorii din Ceadîr-Lunga precum şi de cei din întreaga ţară vor fi corecte şi imparţiale. Başcanul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a început discursul său în limba română şi i-a urat Prim-ministrului Vlad Filat bun venit în UTA Găgăuzia. Başcanul a menţionat că pentru cetăţenii din Ceadîr-Lunga inaugurarea Palatului Justiţiei este un eveniment foarte important. „Astăzi putem vedea cum prin eforturi comune s-a reuşit edificarea unei clădiri foarte importante pentru noi. Vreau să mulţumesc Premierului pentru că a monitorizat cu stricteţe construcţia acestei clădiri, dar şi a altor obiective din regiune, şi astfel s-a reuşit finalizarea lucrărilor în termenii stabiliţi”, a spus Mihail Formuzal. Başcanul i-a invitat pe toţi cei care afirmă că în Republica Moldova nu se fac lucruri bune să viziteze UTA Găgăuzia pentru a se convinge de contrariu. Construcţia Palatului Justiţiei din Ceadîr-Lunga a fost finanţată de către Guvern prin intermediul Ministerului Justiţiei, iar lucrările au costat 10,5 milioane de lei.

Share our work
Formuzal avertizeaza ca scade popularitatea partidelor in autonomia gagauza

Formuzal avertizeaza ca scade popularitatea partidelor in autonomia gagauza

mihail-formuzalGuvernatorul autonomiei găgăuze, Mihail Formuzal, a atenţionat partidele politice despre scăderea popularităţii acestora în regiune. La o conferinţă de presă, başkanul a declarat că în 14 localităţi din autonomie, unde primarii au învins din primul tur, 11 sunt candidaţi independenţi. Mihail Formuzal a prezis că: „Dacă partidele vor continua luptele intestine, aceeaşi situaţie s-ar putea înregistra şi la nivel de ţară, în patru ani”. În consiliile săteşti şi comunale, numite şi de nivelul 1, consilierii independenţi au acumulat un total de 35,3%, urmaţi de comunişti (PCRM) cu 30,4%, iar Partidul Liberal Democrat are 29 de consilieri locali aleşi în autonomie la scrutinul din 5 iunie. În turul doi urmează să se confrunte candidaţii la funcţiile de primar din 12 localităţi şi guvernatorul este înclinat să creadă că independenţii vor obţine victoria cel în puţin în jumătate din acestea. Mihail Formuzal a declarat că administraţia sa nu a fost informată despre anumite nereguli în procesul votării şi a afirmat că alegerile în Găgăuzia s-au desfăşurat conform standardelor europene. Primarul Comratului, Nikolai Dudoglo, a fost reales pentru un nou termen din primul tur. După prelucrarea a 100% din procesele verbale, Consiliul electoral de circumscripţie Comrat l-a anunţat câştigător pe candidatul independent Nicolai Dudoglo. Contactat de Info-Prim Neo, Fiodor Gaidarji, preşedintele Consiliului, a declarat că pentru Nicolai Dudoglo şi-au dat votul 57,5% din votanţii din Comrat. Pe locul doi se situează candidatul independent Constantin Sibov, care a obţinut 20,7% din sufragii. Candidatul PLDM, Vlah Petru, s-a ales cu 8,2% din voturile alegătorilor din Comrat. Pentru independentul Vasile Croitor şi candidatul PDM, Petru Mavrodi, au votat 6,4% din alegători, iar Leonid Dobrov din partea Partidului Ecologist „Alianţa Verde”, a acumulat sub 1% din sufragii. Pentru Consiliul municipal Comrat datele alegerilor se prezintă în felul următor: PCRM – 4 mandate, PDM – 2, PLDM – 2, PSD – 1, Partidul Muncii – 1, Mişcarea social-politică „Ravnopravie” – 1, Blocul Forţa a Treia – 1. Aceste mandate reprezintă 44,4 % din votul alegătorilor. Celelalte 55,6% le reprezintă 15 candidaţi independenţi.

Share our work