Criza turco-germană se adâncește: Berlinul și Ankara ar putea demara o bătălie economică

Criza turco-germană se adâncește: Berlinul și Ankara ar putea demara o bătălie economică

Cancelarul german Angela Merkel și liderul de la Ankara, Recep Erdogan

Criza politică dintre Turcia și Germania se adâncește pe măsura apropierii alegerilor legislative ce vor avea loc în Germania în această toamnă. Politicienii de la Berlin nu vor să mai tolereze ceea ce ei numesc derivele Turciei și sunt gata să ia măsuri. Analiștii politici vorbesc chiar de un război economic între cele două țări. Germania este cea mai mare economie europeană, iar Turcia cea mai mare forţă militară de la Marea Neagră din NATO. Relaţiile dintre cele două ţări n-au fost niciodată după al Doilea Război Mondial mai şubrede ca acum, spun analiştii. Mizele sunt mari pentru ambele tabere. Germania este cel mai mare partener comercial al Turciei, companiile nemţeşti ocupă locul doi în topul investitorilor străini şi sunt angajatori importanţi.

Peste 6.800 de firme germane au operţiuni în Turcia. Nemţii sunt cei mai numeroşi turişti care vizitează această ţară. Turcii, în schimb, reprezintă cea mai mare minoritate din Germania, cu trei milioane de reprezentanţi, iar Turcia ar fi trebuit să fie elementul principal în strategia Germaniei de rezolvare a crizei refugiaţilor.

Se joacă pe bani mulți

După ce Turcia a arestat, sub acuzaţia de terorism, un activist german pentru drepturile omului şi a pus, cum susţine presa germană, mai multe companii nemţeşti pe lista neagră a susţinătorilor terorismului, ministrul german de externe Sigmar Gabriel a avertizat companiile şi cetăţenii să evite Turcia. Din Germania provin aproximativ 15% din turiştii care vizitează Turcia. Berlinul ar lua în considerare şi măsuri precum suspendarea garanţiilor de credit pentru firmele care investesc în Turcia şi retragerea ajutoarelor de preaderare la UE promise Turciei ca parte a procesului de aderare, notează revista Politico. Ziarul Bild scrie, citând surse guvernamentale, că Berlinul suspendă proiectele de înarmare a Turciei.

„Trebuie să ne redefinim politica în privniţa Turciei“, a afirmat ministrul Gabriel, menţionând că acesta este şi punctul de vedere al cancelarului Angela Merkel şi al principalului rival al acesteia în lupta pentru un nou mandat, social-democratul Martin Schulz. Ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble a comparat atitudinea Turciei cu cea a unei ţări comuniste.

Pericole reale

Camerele de comerţ germane DIHK au spus că în actualul mediu este greu de imaginat că cineva va investi în Turcia, iar o asociaţie a exportatorilor a avertizat că pericolele pentru afacerile nemţeşti din Turcia sunt „reale“. Federaţia Industriilor Germane (BDI) a atenţionat că „incertitudinile din ultimul an determină deja din ce în ce mai multe companii să se distanţeze de Turcia“, scrie The Local.de.

Şeful BDI Joachim Lang a avertizat că „pentru companiile germane din Turcia incertitudinile cresc de la oră la oră cu fiecare acuzaţie vagă şi nesusţinută“. Sigmar Gabriel a vorbit de cazuri de exproprieri şi a spus că Berlinul nu mai poate garanta siguranţa cetăţenilor săi în faţa arestărilor în masă „arbitrare“. Unele companii germane şi-au suspendat investiţiile, dar altele au anunţat că vor continua să-şi finanţeze proiectele din Turcia, o piaţă pe care nu o pot neglija, de 80 de milioane de locuitori.

Șeful cancelariei federale germane, conservatorul Peter Altmaier, a confirmat vineri că guvernul său dorește să obțină de asemenea de la Bruxelles înghețarea fondurilor europene destinate Turciei în cadrul procesului de apropiere a acestei țări de UE. Aproximativ 4,45 miliarde de euro sunt în principiu prevăzuți pentru 2014 până la sfârșitul anului 2020 dar, semn al tensiunilor deja existente, numai 200 de milioane de euro au fost vărsați până în prezent.

Retorică dinspre Ankara

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a cerut duminică Germaniei să ‘nu se amestece în afacerile interne’ ale țării sale. „Nimeni nu are dreptul să se amestece în afacerile interne ale Turciei”, a declarat Erdogan, în cursul unei conferințe de presă, la Istanbul, răspunzând la o întrebare privind recentele critici germane privind situația drepturilor omului în Turcia.

Pas înapoi

Totuși, Turcia pare să facă un pas înapoi în toată această confruntare cu o mare miză economică. Turcia a retras în mod oficial o cerere de ajutor adresată autorităților germane pentru investigarea a circa 700 de firme germane suspectate de sprijinire a terorismului, a declarat luni un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne german, Tobias Plate. Ministrul de interne turc i-a spus luni omologului său german în timpul unei convorbiri telefonice că predarea listei de către Ankara prin Interpol a fost provocată de o ‘problemă de comunicare’, a afirmat Tobias Plate.

Ministrul de interne „a subliniat că nu există nicio anchetă împotriva firmelor germane lansată de autoritățile turce în Turcia sau în Germania”, a spus Plate. Un purtător de cuvânt al Ministerului Economiei german a afirmat că măsuri suplimentare împotriva Turciei sunt luate în considerare.

Ce i-a spus Angela Merkel lui Vlad Filat pe aeroport la plecare

Ce i-a spus Angela Merkel lui Vlad Filat pe aeroport la plecare

Imaginile cu premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, si cancelarul german Angela Merkel au facut in urma cu trei luni deliciul presei de peste Prut. Pentru a elucida acest mister, seful Executivului a vorbit sambata despre aceasta scena in care a dezvaluit conversatia dintre cei doi. „Am venit, am vazut, am simtit si v-am inteles. Asta mi-a spus doamna Merkel inainte de a pleca. si vreau sa va spun ca in rezultatul acestei vizite avem rezultate enorme, care inca nu se vad, dar eu le simt zi de zi. insa in viitorul apropiat le vom simti toti”, a declarat Filat, in cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune. Filat a facut aceasta declaratie in contextul in care Chisinaul asteapta in curand vizita presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. „Este o vorba veche si adevarata: mai bine o singura data sa vezi decât de o suta de ori sa auzi. Ceea ce vreau sa spun e ca atunci cand partenerii nostri europeni vin in Republica Moldova, isi schimba parerea. Aceasta vizita a domnului Barroso este foarte importanta si eu am asteptari foarte mari de la ea”, a mai spus Vlad Filat.

Merkel, Cameron si Sarkozy vs Iran

Merkel, Cameron si Sarkozy vs Iran

iran-nuclear-iaeaCancelarul german Angela Merkel, premierul britanic David Cameron şi preşedintele francez Nicolas Sarkozy au cerut luni încă o dată Iranului să „suspende imediat” programul său nuclear după adoptarea de către UE de noi sancţiuni împotriva Teheranului, potrivit unui comunicat comun difuzat de preşedinţia franceză.
„Cerem liderilor iranieni să suspende imediat activităţile nucleare sensibile”, au scris cancelarul german, premierul britanic şi preşedintele francez, adăugând că „uşa este deschisă dacă Iranul acceptă să se angajeze în negocieri de fond privind programul nuclear”.
„Mesajul nostru este clar. Nu avem nimic împotriva poporului iranian. Totuşi, liderii iranieni nu au restabilit încrederea comunităţii internaţionale în ceea ce priveşte natura exclusiv paşnică a programului lor nuclear”, au continuat responsabilii. „Nu vom accepta ca Iranul să se doteze cu armă nucleară. Până în prezent, Iranul nu şi-a respectat obligaţiile internaţionale, exportă deja violenţă şi ameninţă întreaga regiune”, au menţionat responsabilii francez, german şi britanic.
Ţăruile UE au decis luni să impună un embargo petrolier gradual fără precedent Iranului şi să sancţioneze banca centrală iraniană pentru a diminua finanţarea programului nuclear al Teheranului.

Expert german: A inceput marele joc geo-politic in spatiul post-sovietic

transnistriaDirectorul Centrului Berthold Beitz de pe lângă Consiliul German pentru Relaţii Externe, Alexander Rahr, consideră că totul va depinde de rezultatele negocierilor ruso-europene privind scutul antirachetă american din Uniunea Europeană. „Dacă Occidentul se va certa cu Rusia din cauza scutului antirachetă, iar probabilitatea unui astfel de scenariu există, atunci problema transnistreană va fi uitată. Asta chiar dacă ar exista un acord între Merkel, Putin şi Sarkozy. Având în vedere că UE nu poate să europenizeze Ucraina, Kremlinul va încerca s-o integreze în Uniunea Eurasiatică. Se pare că începe marele joc geopolitic în spaţiul post-sovietic, iar Transnistria, devine o monedă de schimb”, consideră Rahr.
La alegerile pentru Duma rusă Transnistria a sprijinit partidul „Rusia Unită”. Aceasta nu înseamnă că duminică, aceleeasi alegători îl vor vota pe candidatul recomandat de partidul de guvernământ din Rusia, scrie publicatia rusă Nezavisimaia Gazeta, citata de Unimedia. În ceea ce priveşte alegerile din republica separatistă din stanga Nistrului, „Occidentul nu le va recunoaste asa cum n-a recunoscut alegerile din Osetia de Sud”, spune expertul german.
Potrivit acestuia,”Smirnov va rămâne în regiune, mai mult decât Putin în Rusia”.

Angela Merkel avertizeaza Grecia

Angela-MerkelCancelarul german Angela Merkel a avertizat joi, la Cannes, că aşteaptă din partea Greciei fapte mai mult decât vorbe. Ea a făcut referire la declaraţiile premierului grec Georgios Papandreou care a evocat o posibilă abandonare a referendumului controversat asupra planului european de salvare aprobat săptămâna trecută la Bruxelles, scriu agenţiile de presă internaţionale.’Pentru noi, faptele contează’, a afirmat Angela Merkel pentru presă, pe marginea summitului G20. ‘Important este, să existe rapid un ‘da’ pentru deciziile din 27 octombrie’, când zona euro a adoptat un plan de salvare a Greciei, a adăugat cancelarul german, transmite Agerpres. Atena a provocat emoţie luni seara anunţând că intenţionează să organizeze un referendum asupra planului de salvare european. Însă, Georgios Papandreou, sub presiune internaţională, a declarat joi că referendumul nu este ‘un scop în sine’, sugerând că ar putea renunţa la organizarea acestuia în cazul în care opoziţia susţine planul aprobat la Bruxelles.

Sprijin din parte lui Barroso si Rompuy

Zona euro este gata să continue să ajute Grecia, dar aceasta trebuie să respecte la rândul său deciziile luate în 26-27 octombrie şi în special să continue punerea în aplicare a programului de asistenţă cu Uniunea Europeană şi FMI, au declarat joi seară preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy şi cel al Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, la finalul primei zile a Summitului G20 de la Cannes. ”Acest lucru trebuie să fie foarte limpede. Vrem ca Grecia să rămână în zona euro. Dată fiind situaţia politică şi socială internă dramatică, unitatea politică şi naţională din Grecia este esenţială, astfel încât poporului grec să i se poată oferi speranţe pentru un viitor mai bun. Avem încredere în simţul său de responsabilitate. Implementarea deplină a pachetului de măsuri din 26-27 octombrie şi sprijinul G20 ne vor permite să depăşim actualele turbulenţe”, au menţionat Van Rompuy şi Barroso. Ei au amintit de măsurile adoptate săptămâna trecută de liderii europeni pentru asigurarea stabilităţii financiare, astfel încât UE să joace un rol major în redresarea economică globală. De asemenea, potrivit acestora, măsurile de încurajare a creşterii economice sunt un element esenţial al strategiei UE, în contextul în care doar o creştere economică durabilă poate duce la recâştigarea încrederii în economie, la crearea de locuri de muncă şi la absorbirea datoriilor.

Concurs eseuri