de Razvan Iorga | aug. 3, 2018 | Analize, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Orientul Mijlociu, Principal, R. Moldova, Ucraina, Uncategorized @ro
Moldoveanul Radu Donciu, făcând semnul victoriei, alături de un militar rus
În ultimii ani, numărul moldovenilor care luptă în zone de conflict precum estul Ucrainei și mai recent în Siria s-a înmulțumit vizibil. Aceștia pot fi divizați în două categorii și anume cei care merg acolo pentru pentru a fi mercenari cu scopul de a fi plătiți, dar și o categorie care merg să lupte în Donbas din rațiuni ideologice, în special cei care provin din regiunea separatistă transnistreană.
Serviciile speciale moldovenști și cele ucrainene îi monitorizează atent pe cei care merg să lupte în aceste zone, iar procurorii în trimit în judecată după caz.
Cu toate acestea, se poate observa o mișcare a mercenarilor din zona Donbas, acolo unde luptele sunt în special de menținere a poziții și doar sporadic se mai înregistrează ciocniri, spre o zonă mult mai firbiente, cea a Orientului Mijlociu, acolo unde Rusia sprijină regimul lui Bashar al Assad în Siria. Recent, aceștia au început să fie contractați în Africa.
Cel mai recent caz în acest sens este cel al mercenarului moldovean Radu Donciu, un bărbat la 43 de ani, căsătorit în Rusia. După ce a luptat în Donbas alături de rebelii proruși, acesta a luat calea Orientului Mijlociu. Aici s-a angajat în compania militară privată Wagner care sprijină regimul Bashar al-Assad, dar despre care Rusia spune că nu aparține statului rus.
„Serviciul de securitate continuă să informeze publicul despre faptele serviciilor secrete rusești care utilizează cetățeni străini în cadrul companiei private de securitate Wagner pentru a conduce un război hibrid în Ucraina și în lume”, a precizeazat SBU – serviciul secret al Ucrainei.
Oficialii ruși au admis prezența luptătorilor voluntari în estul Ucrainei și în Siria, unde Moscova susține guvernul Damasc, dar neagă orice legătură cu compania privată Wagner, scrie Balkan Insight.
„Conducerea politică și militară rusă ascunde în mod deliberat de ochii publicului pierderile uriașe din rândul mercenarilor în războiului hibrid pe care îl poartă în Ucraina și Siria”, a declarat săptămâna trecută șeful SBU, Igor Guskov.
Săptămâna trecută, SBU a făcut publice numele a circa 70 de mercenari care au murit sau au fost răniți în timpul luptelor grele din Siria pe 2 iulie.
În februarie, compania Wagner a suferit pierderi majore de forță de muncă în Siria în timpul unei operațiuni militare dure în provincia Deir-ez-Zor, a repcizat SBU.
„Serviciul [SBU] a identificat 206 de mercenari care au fost implicați direct în această aventură”, a adăugat Guskov.
SBU a declarat că datele sale arată că cel puțin 80 dintre aceștia au fost uciși și aproape 100 au fost răniți sub diverse forme.
Site-ul ucrainean Myrotvorets, care colectează informații despre surse interne sau străine în estul Ucrainei, a scris că Radu Donciu locuiește în Rusia, iar din pozele postate se observă că este căsătorit și are o fiică de doar câțiva ani.
El a publicat numeroase poze despre el și familia sa într-o rețea socială rusă, VKontakte, dar a încetat postările în noiembrie 2016.
SBU a identificat zilele trecute trei bărbați care au luptat în Ucraina și sunt acum în Siria pentru compania Wagner, cetățeanul armean Gevorg Hrachyan (care între timp a fost ucis), Radu Donciu din Moldova și un cetățean kazah, Maxim Klimov.
Varianta rusească a „Blackwater”
Compania „Wagner” are ca model de inspirație omoloaga sa din Statele Unite, controversata „Blackwater” care a primul său contrac militar din SUA în 2000 și a fost foarte activă pe timpul Războiului din Irak.
Compania paramilitară Wagner a luat ființă în 2014, imediat după anexarea Crimeii cu ajutorul „omuleților verzi”. Deși există numeroase voci care spun că, de facto, Wagner este o unitate ce aparține Ministerului rus al Apărării, liderii acesteia neagă această variantă. Cert este că a apărut în 2014, în zona Lugansk-ului, acolo unde fondatorul său Dmitri Valerievici Utkin, locotent-colonel în cadrul trupelor special Spetnaz din cadrul serviciul de informații al Armatei Ruse – GRU. De altfel, numele companiei vine de aliasul pe care singur și l-a luat și anume „Wagner”.
Legătura dintre Utkin și Kremlin a fost cât se poate de vizibilă în 2016, atunci când, în cadrul unei recepțin, Utkin, împreună cu alți comandanți ai Wagner au primit distinții chiar și din mâna lui Vladimir Putin – Ordinul pentru Curaj și de Eroul al Federații Ruse.
Atunci când ajung în taberele Wagner, recruților le este interzis să mai folosească rețele de socializare, fapt ce s-a întâmplat și cu moldoveanul Radu Donciu, al cărui cont de Vkontacte (rețea de socializare rusească -n.r.) se oprește în noiembrie 2016. La fel ca și în cazul recruților din afara Rusiei care urmează drumul spre Donbas, compania Wagner își pregătește soldații în regiunea Krasnodar.
Compania Wagner deține și o unitate sârbă care cuprinde mercenari sau voluntari care au luptat în Ucraina și care au fost mutați în Siria, potrivit Balkan Insight.
Așa-numitul pluton sârb din compania Wagner este condus de un sârb bosniac, Davor Dragolobovic Savicic, în vârstă de 42 de ani, numit „Lupul” de către oamenii săi pentru curajul și forța sa. Alți luptători sârbi, presupuși membri ai companiei Wagner, sunt considerați a fi cazați în Rusia, de unde călătoresc ocazional în zonele controlate de rebeli din estului Ucrainei. Toți au pașapoarte sârbești sau bosniace.
Monitorizare atentă
În tot acest timp, serviciile speciale de la Chișinău urmăresc atent mișcările mercenarilor moldoveni, dar și a altor naționalități, atunci când doresc să treacă frontiera R. Moldova. În aprilie 2018, Serviciul de Informaţii şi Securitate (SIS) de la Chişinău preizat că a identificat cel puţin 62 de cetăţeni moldoveni, cei mai mulţi din Transnistria, care participă activ la conflictul din estul Ucrainei, în special de partea separatiştilor proruşi, scria Balkan Insight
„Până în prezent de către ofițerii de informații și securitate au fost identificați 62 de cetățeni ai Republicii Moldova implicați în activități de mercenariat. Materialele probatorii în privința acestor persoane au fost remise în adresa organelor Procuraturii Republicii Moldova. De menționat că, 17 mercenari au fost deja condamnați de către instanțele judecătorești ale Republicii Moldova”, se menționează în răspunsul SIS la solicitarea de presă a Balkan Insight.
O anchetă jurnalistică de la RISE Moldova, realizată la începutul acestui an, a arătat de asemenea modul în care cetățenii moldoveni merg să lupte atât pentru separatiștii din Donbass, cât și pentru batalioanele ucrainene, unii pentru bani și alții din motive ideologice.
Expertul în securitate, Rosian Vasiloi, declara pentru Balkan Insight că serviciile de informații din Moldova și Ucraina au lucrat împreună timp de câțiva ani pentru a opri acest fenomen.
El a adăugat că majoritatea luptătorilor provin din regiunea separatistă transnistreanăși din regiunea autonomă a Găgăuziei, dar și din unele zone ale raioanele de vest ale R. Moldova, cum ar fi Ungheni, aproape de granița cu România.
„Unii sunt foști soldați care provin din forțele armate ale Moldovei, fie din partea Ministerului Apărării, a Jandarmeriei, fie și a Poliției, și care nu mai au nevoie de pregătire militară specială”, a adăugat Vasiloi.
SIS a mai precizat atunci că depune eforturi împreună cu partenerii externi pentru a opri acest fenomen.
„Serviciul de Informații și Securitate în cooperare cu organele abilitate ale statului, precum și cu partenerii externi, întreprind măsuri continue pentru identificarea și reținerea persoanelor bănuite de organizarea și desfășurarea activităților cu caracter ilegal, implicit cele de mercenariat”, mai precizează SIS.
Legionarul moldovean „Parma”, luptător în Donbas
Chiar la începutul lunii august, un nou caz de recrutare a mercenarilor pentru Donbas s-a produs în Italia, acolo unde șase persoane au fost arestate de către carabinerii italieni. Printre aceștia s-a aflat și un cetățean moldovean, potrivit La Reppublica, pe numele său Vladimir Verbițchi, poreclit „Parma”, un legionar aspirant în organizația neo-fascistă „Buldogii”, care a mai luptat în Donbas. Acesta locuia în regiunea Emilia și a fost ridicat împreună cu o femeie de origine rusă, scrie La Stampa.
Autoritățile italiene nu i-au făcut public numele acestuia, în schimb Procuratura Generală din Genova (regiunea Liguria) a operat arestările și investighează în total 15 persoane care se presupune că aveau legături cu această activitate. Astfel, polițiștii italieni au reușit să aresteze trei persoane, dintre care doi sunt cetățeni albanezi și unul moldovean, iar alți 3 suspecți, pe numele cărora au fost eliberate mandate de arestare, s-ar putea afla în regiunea Donbas.
Deconspirarea şi destructurarea organizației criminale angajate în recrutarea mercenarilor în Donbas a fost precedată de o investigație a activităților grupărilor de ultra-dreapta din Liguria. Poliția stabilit prin intermediul rețelelor sociale că unul dintre foștii activiști ai organizației ultra-drepta „Buldogii”, Andrea Palmeri, este angajat în recrutarea și finanțarea mercenarilor pro-ruși în zona de conflict din estul Ucrainei.
Răzvan Iorga
de Razvan Iorga | mai 4, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Principal, R. Moldova, Ucraina, Uncategorized @ro
Fenomenul mercenarilor moldoveni care luptă în Ucraina, ia amploare în Republica Moldova, deși autoritățile nu se arată în general dispuse să vorbească despre acest fenomen. De cele mai multe ori din motive materiale, dar uneori și ideologice, mulți foștii militari, polițiști sau jandarmi cu ceva pregătire militară aleg să ia calea Rusiei, după care ajung în estul Ucrainei pentru a se alătura combatanilor separatiști pro-ruși. Există însă și cazuri izolate în care aceștia merg să lupte de parte batalioanelor ultranaționaliste ucraineane cum ar fi cel intitulat „Azov”.
Recent, jurnaliștii de la Balkan Insight au scos la iveală cifre oficiale privind persoanele monitorizate de către serviciile speciale din Moldova și despre cele trimise deja în judecată de către Procuratura Generală.
Serviciul de Informații și Securitate al R. Moldovei (SIS) a identificat 62 de persoane, mai ales din regiunea separatistă a Transnistriei, care au legături cu activitatea de mercenariat din estul Ucrainei.
„Până în prezent de către ofițerii de informații și securitate au fost identificați 62 de cetățeni ai Republicii Moldova implicați în activități de mercenariat (…) De menționat că, 17 mercenari au fost deja condamnați de către instanțele judecătorești ale Republicii Moldova”, se menționează în răspunsul SIS la solicitarea de presă a Balkan Insight.
Portalul îl citează pe expertul în securitate Rosian Vasiloi care a afirmat că serviciile de informații din Moldova și Ucraina au lucrat împreună timp de câțiva ani pentru a opri acest fenomen. El a adăugat că majoritatea luptătorilor provin din regiunea separatistă transnistreană și din regiunea autonomă a UTA Găgăuzia, dar și din unele zone ale raioanele de vest ale R. Moldova, cum ar fi Ungheni, aproape de granița cu România.
„Unii sunt foști soldați care provin din forțele armate ale Moldovei, fie din partea Ministerului Apărării, a Jandarmeriei, fie și a Poliției, și care nu mai au nevoie de pregătire militară specială”, a adăugat Vasiloi. Acesta a mai spus că, cei care nu au pregătire militară în prealabil, sunt antrenați sumar în unitățile militare rusești din regiunea Rostov, după care sunt trimiși direct pe front.
SIS mai precizează că depune eforturi împreună cu partenerii externi pentru a opri acest fenomen. În iulie 2014, la scurt timp după ce Rusia a preluat Crimeea din Ucraina, fostul șef al KGB-ului din Transnistria, Vladimir Antiufeev, a devenit vice prim-ministru al autoproclamatei Republicii Donetsk, în estul Ucrainei.
De altfel, cei care aleg să plece din Transnistria în Donbas sunt și cei mai motivați ideologic, unii dintre ei fiind pradă a propagandei ruse care, de multe ori, explică că „junta militară de la Kiev este de inspirație nazistă”, cu privire la regimul pro-european al Ucrainei.
Procuratura Generală, mai vocală
După articolul publicat de cei de la Balkan Insight, autoritățile de la Chișinău au început să fie mai vocale pe acest subiect, ținut oarecum mai departe de ochii presei. Raportul Procuraturii Generale pe anul 2017, prezentat pe 2 mai, face referire din nou la fenomenul de mercenariat al cetățenilor moldoveni în Ucraina.
Procurorul Eduard Harunjen a declarat că opt cetățeni moldoveni au fost condamnați, iar alți 24 sunt dați în căutare internaționale pentru mercenariat în Estul Ucrainei.
„Autoritățile Republicii Moldova sunt în imposibilitate să documenteze aceste situații și intervin când au solicitări de informații sau când apar în vizorul autorităților din Ucraina”, a declarat Harunjen, privind cifrele uneori contradictorii care apar în presă și furnizate chiar de către autorități.
Transnistria, bază pentru destabilizare și recrutări
Armata rusă face de mai mulți ani recrutări masive din regiunea separtistă transnistreană. Fie că se face prin anunțuri, sau direct la corturi, forțele armate ruse fac recrutări din rândul transnistrenilor. De altfel, RISE Moldova a și realizat un documentar despre mercenarii din această regiune care merg să lupte în Donbas.
Pe de altă parte, cei circa 1.500 de soldați ruși ai Grupului Operativ al Trupelor Ruse (GOTR) și cei circa 13.000 de militari pe care regimul separatist îi poate mobiliza în orice clipă pot reprezenta un real pericol pentru regiunea Odesa a Ucrainei.
La începutul lunii aprilie, şeful Serviciului de Securitate ucrainean SBU, Vasili Hriţak, declara într-o conferință de presă la Odesa că serviciile speciale rusești încearcă să reaprindă „proiectul Basarabia” în special în regiunea Odesa, dar și în Republica Moldova.
„În ultimul timp, primim informaţii referitoare la tentative ale serviciilor de securitate rusești de a reveni la proiectul ‘Basarabia’. În 2015, după două acţiuni de prevenţie pe care le-am desfăşurat, proiectul ‘Basarabia’ a eşuat. Ulterior, au existat neînţelegeri între membrii celor două clanuri care coordonau proiectul respectiv. Acum, aceştia au revenit asupra proiectului”, a explicat şeful SBU, într-o conferinţă de presă susţinută la Odesa.
Potrivit lui Vasili Hriţak, SBU are dovezi că serviciile de securitate ruse vor încerca să destabilizeze situația din regiunea Odesa și din Republica Moldova, în contextul fostei regiuni istorice Basarabia.„Acest lucru se referă și la Transnistria, întrucât în Transnistria există un contingent de trupe ruse, care are aproximativ o mie de soldați ruși”, a avertizat Vasili Hriţak.
Şeful Serviciului ucrainean de Securitate a mai amintit că, pe teritoriul separatist al Transnistriei, pista aerodromului din Tiraspol a fost reutilată, făcând posibilă aterizarea avioanelor militare şi a celor de mare tonaj.„Pentru noi, acest lucru, de asemenea, este un semnal”, a concluzionat Vasili Hriţak, potrivit rbc.ua.
Inițiativă pro-rusească
În aprilie 2015, Karadeniz Press a scris despre mișcările incipiente ale inițiatorilor acestui demers.
Mai multi lideri de organizatii, comunitati minoritare si politicieni s-au intalnit atunci pentru crearea asa-numitului „Consiliu Popular al Basarabiei”, un organism ce are ca scop „apararea intereselor comunitatilor nationale din Basarabia (regiunea Odesa, n.red).
La reuniune au participat atunci circa 100 de delegati, printre care s-au numarat membri ai consiliilor locale din regiunea Odesa, activisti civici si jurnalisti, precum si presedintele aripii de tineret a partidului nationalist bulgar „Ataka”, Sviatoslav Proinov, liderul partidului pro-rus „Patriotii Moldovei”, Mihail Garbuz, fostul parlamentar din Republica Moldova, Grigori Petrenco si altii.
„Rada Basarabiei”, organizatie care reuneste ce a fost creata luni, va avea in componente membri din sapte comunitati precum bulgarii, gagauzii, rusii, ucrainenii, tiganii, moldovenii si polonezii. Presedinte a fost ales Dmitri Zatuliveter, care mai este si presedintele Uniunii Transnistrenilor din Ucraina.
Noua organizație ar fi trebui să aibă atunci 21 de membri, cate trei pentru fiecare din comunitatile nationale amintite mai inainte. Structura isi pune drept obiectiv ca Basarabiei sa-i fie acordat statut de autonomie national-culturala si toti participantii au legatura directa cu Moscova sau militeaza pentru o apropiere de Rusia a Ucrainei si Republicii Moldova.
În discursul sau, liderul asa-numitului „Consiliu Popular al Basarabiei”, Dmitri Zatuliviter, a remarcat ca misiunea sa este ca „Basarabia sa obtina statut de autonomie national-culturala”. „Oamenii nostri trebuie sa fie reprezentati corespunzator in viata politica si economica a Ucrainei, comunitatile noastre trebuie sa influenteze deciziile care ne vizeaza regiunea” , a afirmat Zatuliveter. In plus, „basarabenii” ameninta ca, in cazul aderarii Ucrainei la NATO, comunitatea isi rezerva „dreptul la autodeterminare a Basarabiei”, relata Radio Chișinău.
Apele nu s-au liniștit nici acum privind acest fenomen. De atunci și până în prezent, serviciile speciale din Republica Moldova și Ucraina au operat zeci de arestări ale unor persoane care fie făceau recrutări, fie se ocupau cu spionajul
Aceste acte mergeau până la vârf. În mai 2017, Republica Moldova a expulzat 5 diplomați ruși, acuzați de spionaj și tentativă de organizare a unor recrutări de mercenari din zona regiunii trasnistrene și din UTA Găgăuzia.
Reuters a scris atunci că cei cinci au fost declarate persoane non-grata pentru presupuse activități ca ofiteri acoperiți ai serviciului militar rusesc, GRU.
Presa rusa a scris atunci că printre cei expulzati se numara atașatul militar al Ambasadei Federației Ruse de la Chișinău, Igor Dovbnea, consilierul atașatului militar, Aleksandr Grudin și primul secretar al Ambasadei, Rinat Anderjanov.
Bombe la frontieră
Cazurile de cetățeni care încearcă să introducă arme sau diverse materiale explozibile s-au înmulțit în ultimii ani la granița R. Moldova cu Ucraina. Săptămâna trecută, un cetățean ucrainean, cu domiciul în R. Moldova, a încercat să introducă ilegal pe teritoriul țării materiale explozibile ce puteau fi folosite inclusiv în atentate, potrivit SBU.
Un dispozitiv exploziv controlat prin radio, format din două grenade F-1, un material exploziv (plastid) de 372 grame și două siguranțe au fost descoperite la punctul de control Cuciurgan-Pervomaisk.
Explozivul se afla intr-un autoturism BMW X5, înregistrat în Lituania, și aparținea unui cetățean ucrainean cu domiciliul în R Moldova. Bărbatul a fost reținut, iar dispozitivul exploziv și mașina au fost înmânate autorităților pentru aplicarea mai departe a legii.
Potrivit SBU, substanțele găsite sunt utilizate pentru a arunca în aer diferite tipuri de infrastructură și pentru a organiza atacuri teroriste.
Răzvan Iorga
de Razvan Iorga | apr. 24, 2018 | Info Militar, Intelligence, R. Moldova, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Activitatea de mercenariat din R. Moldova către estul Ucrainei este foarte bine monitorizată de către serviciile speciale din cele două țări, în special cea din regiunea separatistă transnistreană. Serviciul de Informații și Securitate al R. Moldovei (SIS) că a identificat 62 de persoane, mai ales din regiunea separatistă a Transnistriei, care au legături cu activitatea de mercenaria în estul Ucrainei, relatează portalul de știri Balkan Insight.
„Până în prezent de către ofițerii de informații și securitate au fost identificați 62 de cetățeni ai Republicii Moldova implicați în activități de mercenariat (…) De menționat că, 17 mercenari au fost deja condamnați de către instanțele judecătorești ale Republicii Moldova”, se menționează în răspunsul SIS la solicitarea de presă a Balkan Insight.
O anchetă jurnalistică de la RISE Moldova realizată la începutul acestui an a arătat, de asemenea, modul în care cetățenii moldoveni merg să lupte atât pentru separatiștii din Donbass, cât și pentru batalioanele ucrainene, unii pentru bani și alții din motive ideologice.
Expertul în securitate, Rosian Vasiloi, a declarat pentru Balkan Insight că serviciile de informații din Moldova și Ucraina au lucrat împreună timp de câțiva ani pentru a opri acest fenomen. El a adăugat că majoritatea luptătorilor provin din regiunea separatistă transnistreanăși din regiunea autonomă a Găgăuziei, dar și din unele zone ale raioanele de vest ale R. Moldova, cum ar fi Ungheni, aproape de granița cu România.
„Unii sunt foști soldați care provin din forțele armate ale Moldovei, fie din partea Ministerului Apărării, a Jandarmeriei, fie și a Poliției, și care nu mai au nevoie de pregătire militară specială”, a adăugat Vasiloi.
SIS mai precizează că depune eforturi împreună cu partenerii externi pentru a opri acest fenomen. În iulie 2014, la scurt timp după ce Rusia a preluat Crimeea din Ucraina, fostul șef al KGB-ului din Transnistria, Vladimir Antiufeev, a devenit vice prim-ministru al autoproclamatei Republicii Donetsk, în estul Ucrainei.
În cursul anului 2017, soldații ruși staționați în Transnistria și forțele separatiste loiale Tiraspolului au efectuat în jur de 200 de exerciții militare comune. Rusia păstrează aproximativ 1.500 de soldați în Transnistria drept „pacificatori” și în Grupul operativ al trupelor rusești (GOTR).
de Razvan Iorga | nov. 15, 2017 | Balcani, Federatia Rusa, Info Militar, Intelligence, Marea Neagra, Principal, România, Știri, Ucraina
Autoritățile române au anunțat miercuri interzicerea pe teritoriul României a unui paramilitar sârb, pe numele său Branislav Zivkovici (foto), care desfășura activități de spionaj în zona Mării Negre pentru „terți” în preajma obiectivelor militare strategice, dând de înțeles că este vorba de baza militară de la Kogălniceanu. Acesta are strânse legături cu Rusia, fiind prezent în repetate rânduri pe frontul din estul Ucrainei, în Donbas și de cinci 5 ori în România numai în 2017.
„El (Bratislav Zivkovici – n.r.) este autointitulat comandantul organizației de cetnici din Serbia, așa numită Cetniciki Pokret — această organizație este cunoscută ca fiind una paramilitară, cu orientări naționalist-șoviniste”, a precizează SRI.
Baza de la Mihail Kogălniceanu a fost reactivată din iunie 2014 ca obiectiv strategic pentru armata SUA, care a transformat-o în centru de tranzit pentru retragerea trupelor din Afganistan. Kogălniceanu a luat astfel locul bazei din Manas – Kîrgîstan, care a funcţionat cu această misiune din 2001 până în 2014, numai anul acesta SUA au adus aici 500 de soldați în scopul de a întări flancul estic al NATO.
Mercenar în solda Moscovei
Zivkovici, despre care autoritățile române dau de înțeles că ar fi lucrat pentru serviciile speciale ruse, a avut ca misiune în 2017 să culeagă informații sensibile despre diverse obiective militare.
„Zivkovic a întreprins acte preparatorii de procurare și transmitere a unor secrete de stat, unei puteri sau organizații străine sau agenților acestora, și constituirea de rețele informative pe teritoriul României. Bratislav Zivkovic a manifestat interes pentru obținerea de documente clasificate referitoare la infrastructura critică și obiectivele militare naționale, cât și ale Aliaților, amplasate în sud-estul României, cu intenția de a afecta parteneriatele noastre strategice.
Toate acțiunile au avut un caracter clandestin și un modus operandi specific activităților de spionaj”, a declarat purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații (SRI), Ovidiu Marincea, într-o postare video pe Facebook.
Sârbul a negat acuzele care i se aduc, spunând că SRI nu are dovezi care să le ateste și că nu a desfășurat astfel de acțiuni, ci doar că nu se mai vrea ca acesta să treacă prin România, atunci când călătorește să lupte în Donbas.
„Cetniciki Pokret” este o organizație naționalistă sârbă care acționează de mai bine de un secol, mai exact 1903, sub diverse denumiri și a suferit o serie de transformări, începuturile sale fiind legate de organizația „Mâna neagră” implicată asasinarea principelui Franz Ferdinand al Austriei, fapt ce constituit motiv de război pentru Austro-Ungaria împotriva Serbiei în 1914 și începutul Primului Război Mondial.
Ulterior, „Cetniciki Pokret” a intrat în armata regală, apoi a colaborat cu naziștii în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru a se implica activ în războiele din anii `90 din fosta Iugoslavie, executând crime sub pretextul „purificării etnice” în rândul musulmani și croaților.
Kievul arată cu degetul înspre Serbia
Ucraina a fost foarte vehementă săptămâna trecută la adresa Belgradului, după ce Kievul a vehiculat un număr de 300 de voluntari sârbi care au luptat sau luptă de partea de partea separatiștilor din Donbas și cu ajutorul Rusiei în estul Ucrainei.
Șeful diplomației de la Kiev, Pavlo Klimkin, a declarat marțea trecută că Serbia ar trebui să respecte integritatea teritorială a Ucranei, precum și suveranitatea țării. Reacția acestuia vine după un interviu acordat portalului Balkan Insight de către ambasadorul ucrainean la Kiev care a condamnat prezența mercenarilor sârbi alături de separatiștii proruși din estul Ucrainei.
„Tema principală a consultărilor a fost problema mercenarilor sârbi care luptă în Donbas ca parte a trupelor teroriste ruse, și în particular s-a discutat despre obligațiile Serbiei ca parte a instrumentelor legale anti-teroriste din care face parte”, precizează diplomația ucraineană.
„De asemenea, Ucraina este serios îngrijorată despre contactele ilegale pe care reprezentanți ai Serbiei le au cu Crimeea ocupată”, se mai precizează în comunicatul de la Kiev. Recent, mai mulți deputați ai Partidului Radical din Serbia au mers în Crimeea la festivitățile legate de trecerea a 100 de ani de la Revoluția bolșevică din 1917 din Rusia. La scurt timp, Ucraina și-a rechemat pentru consultări ambasadorul de la Belgrad.
Rusia este foarte activă în zona Balcanilor, acolo unde încearcă să-și reinstaureze o zonă de influență, având o prezență foarte puternică în special în Serbia prin Gazprom și alte inițiative de tip militar.
de Razvan Iorga | nov. 8, 2017 | Balcani, Federatia Rusa, Info Militar, Principal, Știri, Ucraina
Relațiile diplomatice dintre Kiev și Belgrad sunt încordate pe fondul aparițiilor în presă a mai multor imagini cu militari sârbi care luptă în Donbas alături de separatiștii pro-ruși, numărul acestora fiind estimat undeva la 300. Șeful diplomației de la Kiev, Pavlo Klimkin, a declarat marți că Serbia ar trebui să respecte integritatea teritorială a Ucranei, precum și suveranitatea țării. Reacția acestuia vine după un interviu acordat portalului Balkan Insight de către ambasadorul ucrainean la Kiev care a condamnt prezența mercenarilor sârbi alături de separatiștii proruși din estul Ucrainei.
„Tema principală a consultărilor a fost problema mercenarilor sârbi care luptă în Donbas ca parte a trupelor teroriste ruse, și în particular s-a discutat despre obligațiile Serbiei ca parte a instrumentelor legale anti-teroriste din care face parte”, precizează diplomația ucraineană.
„De asemenea, Ucraina este serios îngrijorată despre contactele ilegale pe care reprezentanți ai Serbiei le au cu Crimeea ocupată”, se mai precizează în comunicatul de la Kiev. Recent, mai mulți deputați ai Partidului Radical din Serbia au mers în Crimeea la festivitățile legate de trecerea a 100 de ani de la Revoluția bolșevică din 1917 din Rusia. La scurt timp, Ucraina și-a rechemat pentru consultări ambasadorul de la Belgrad.
