de Isac Mihai | apr. 29, 2018 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Recep-Tayyip-Erdogan-sigur-de-o-nouă-victorie-electorală-la-alegerile-din-iunie-2018
Liderul incontestabil al Republicii Turcia, Recep Tayyip Erdogan, și-a început neoficial campania electorală pentru reconfirmare în funcție, promițând să învingă categoric opoziția în alegerile pe care le-a fixat în iunie 2018, relatează mass-media turcă, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. În pofida faptului că încă nu și-a formalizat candidatura pentru un nou mandat de șef al statului turc, președintele Erdogan a participat la primul miting electoral organizat pentru alegerile din iunie, în orașul Izmir de pe coasta Mării Egee, considerat un fief al partidului de opoziție CHP.
Erdogan a promis zecilor de mii de suporteri victoria în alegerile prezidențiale și parlamentare programate anticipat pe 24 iunie 2018, acuzându-l pe liderul CHP, Kemal Kilicdaroglu, că este dictator. „Cred că vom face istorie pe 24 iunie, cu voturi record, atât la parlamentare, cât şi la prezidenţiale”, a declarat Erdogan.
Analiștii politici de la Ankara au declarat că se așteaptă la o victorie zdrobitoare la alegerile din iunie 2018, AKP dorind să obțină o majoritate constituțională, pentru a putea modifica legislația turcă fără a fi nevoie de referendumuri ori alte formă de consultări publice. Oficiali ai UE și-au manifestat îngrijorarea față de posibilele încălcări ale legislației electorale de către autoritățile de la Ankara.
Puteri sporite
În cazul în care Erdogan câștigă, lucru foarte probabil în contextul în care partidul AK a format o alianță electorală cu partidul naționalist de opoziție MHP, el va fi reinvestit în funcția de președinte cu puteri executive mult lărgite, aprobate la limită prin referendum în cursul anului trecut.
Nerăbădător să exercite noile puteri, Erdogan a convocat alegerile cu mai mult de un an înainte de termen, motivând că Turcia are nevoie de o președinție mai puternică pentru a înfrunta provocările pe plan economic și războiul din Siria.
Tactică electorală
Pentru a câștiga din primul tur, un candidat are nevoie să obțină mai mult de 50% din voturi. Sondajele arată cu turul II este posibil, iar acesta se poate desfășura pe data de 8 iulie.
Anunțarea subită a alegerilor a surprins partidele de opoziție, care încă nu și-au nominalizat candidații. Cel mai redutabil adversar pentru Erdogan este Meral Aksener, fost ministru de interne, care anul trecut a pus bazele unui nou partid naționalist intitulat Iyi („Bun”) și a anunțat că intenționează să candideze. Noua contracandidată a lui Erdogan l-a acuzat pe acesta că a încercat să îi interzică să participe la scrutin, acuzații respinse de liderii AKP, partidul pro-prezidențial.
Opoziția îngenuncheată
Reprezentanți ai principalului partid secularist, CHP, au declarat că este puţin probabil ca liderul său să candideze, pentru că partidul consideră că preşedintele statului nu ar trebui să fie şi lider al unei formaţiuni politice. La rândul lor, oficiali ai partidului pro-kurd de opozitie HDP a declarat că Selahattin Demirtas, acum în închisoare, va fi cel mai probabil candidat. Fostul preşedinte Abdullah Gul, unul din membrii fondatori ai partidului AKP, a susţinut că nu va candida, punând capăt speculaţiilor apărute în mass-media turcă în ceea ce privește o posibilă candidatură a sa. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | mart. 6, 2018 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, UE
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, stăpânul incontestabil al Turciei
Liderul Partidului Mişcarea Naţionalistă (MHP) din Turcia, Devlet Bahceli, a declarat, în timpul unei întâlniri cu membrii ai partidului din provincia Șivas, că partidul său va susţine tabăra preşedintelui Recep Tayyip Erdogan în timpul alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2019. Declarațiile acestuia vin la câteva săptămâni după ce Bahceli după o afirmație publică similară, care a trezit nemulțumirea unei mari părți a membrilor partidului, care doresc menținerea unei identități politice separate a MHP.
„MHP nu va înainta un candidat la preşedinţia ţării. MHP va decide să-l susţină pe Recep Tayyip Erdogan în alegerile prezidenţiale, acţionând în spiritul (mitingului din) Yenikapi”, a declarat Devlet Bahceli anterior, făcând referire la manifestaţia anti-puci care a avut loc în 2016 în districtul Yenikapi din Istanbul, la o lună după controversatele evenimente din vara lui 2016.
Turcia se află încă în stare de urgenţă, implementată după lovitura de stat eşuată din iulie 2016 şi extinsă pentru a cincea oară în octombrie, permiţându-i lui Erdogan să conducă prin decret. Mai mult de 150.000 de oameni au fost între timp suspendaţi sau concediaţi, iar 5.000 de persoane au fost arestate. Până în acest moment nu au fost contabilizate prejudiciile de ordin financiar suferite de victimele represiunii.
Sprijin total
Liderul MHP a susţinut propunerea lui Erdogan de a extinde puterile prezidenţiale în cadrul referendumului care a avut loc în Turcia în aprilie 2017 şi care a stârnit preocupare pe plan internaţional. Erdogan a câştigat referendumul, care a pavat drumul spre amendamente constituţionale asupra reformelor propuse, care au inclus mai mult control politic asupra justiţiei. Amendamentele la Constituţie vor fi implementate în mai multe etape, iar era unei preşedinţii executive va începe în Turcia după alegerile din 2019. Erdogan a insistat asupra faptului că noul sistem va moderniza şi stabiliza ţara, în timp ce criticii atenţionează că acesta va eroda echilibrul democratic.
MHP rămâne al treilea cel mai mare partid în urma alegerilor parlamentare din 2015. Oricum, după ce Bahceli şi-a exprimat sprijinul pentru sistemul prezidenţial, partidul său a devenit unul puternic dezbinat, sute de aleși locali și deputați ai partidului din Parlamentul turc părăsind MHP.
Devlet Bahceli, liderul MHP, a devenit unul dintre cei mai importanți aliați ai președintelui turc Erdogan
Alternativă prezidențială controversată
Concomitent cu fragmentarea dreptei naționaliste din Turcia, un fost ministru turc și deputat MHP, Meral Aksener, a lansat în urmă cu câteva săptămâni un nou partid de centru-dreapta pentru a concura cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan înaintea alegerilor din 2019. Meral Aksener a fost acuzată de unele medii din opoziția laică de susținere mascată a actualelor autorități de la Ankara prin participarea la procesul de fragmentare a electoratului care ar putea vota un candidat comun anti-Erdogan.
Potrivit experților politici turci, noul partid are câteva tente ascunse de naţionalism, în încercarea de a atrage membri respinşi de extrema-dreaptă şi de Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al lui Erdogan, un grup islamic conservator.
Meral Aksener a fost ministru în anii ’90, iar recent a fost membru al parlamentului din partea Partidului Mişcarea Naţionalistă (MHP), de extremă-dreapta, deşi ea s-a desprins de conducerea formaţiunii şi a luat cu ea mai mulţi membri, inclusiv persoane de la vârful partidului.
Opoziție de fațadă
În timpul referendumului de extindere a puterilor prezidenţiale, care a avut loc anul trecut și în care Erdogan a obţinut o victorie la limită, Meral Aksener s-a exprimat cu fermitate împotriva schimbărilor aduse Constituţiei, în timp ce vizibilitatea sa creştea.
Meral Aksener a atras atenţia că democraţia ţării este în pericol şi a evidenţiat nevoia de a întări justiţia şi statul de drept, acuzând în acelaşi timp nepotismul politic. Ea a făcut apel la o Turcie ‘liberă’, declarațiile sale fiind contestate de o parte a opoziției laice.
Sistemul din Turcia cere ca un partid să treacă de pragul de 10% din voturi pentru a putea intra în parlament, un obstacol pe care trebuie să îl depăşească partidele noi. În 2019, în Turcia vor avea loc de asemenea alegeri locale şi un scrutin prezidenţial, în care actualul președinte Recep Tayyip Erdogan este favorit.
