Romanii din Timoc cer Bucurestiului o mai mare implicare si vor cetatenie

Romanii din Timoc cer Bucurestiului o mai mare implicare si vor cetatenie

Preotul Boian Alecsandrovici a declarat că legea privind acordarea cetăţeniei ar trebui modificată astfel încât şi românii din Timoc să poată obţine cetăţenia. De asemenea, liderii românilor din Timoc apreciază ajutorul României, dar acuză faptul că diplomaţii români de la Belgrad ajung rar în zonă şi consideră că România ar putea face mult mai mult pentru a-i sprijini în obţinerea drepturilor fireşti.
”Se încearcă din păcate acolo la noi să se facă diferenţa între vlahi, cum suntem numiţi noi în limba sârbă, de către poporul majoritar, şi între români. Iar mulţi dintre românii noştri, după aproape 150 de ani de numire în limba sârbă vlahi, fără învăţarea istoriei neamului, fără învăţarea limbii române literare la şcoală, fără biserici, fără slujbă în limba maternă au acceptat asta denumire, de vlah. Problema nu e asta, şi e un lucru normal ca după atâta perioadă să se accepte un lucru aşa, dar trebuie să se înţeleagă că român şi vlah în Valea Timocului e un lucru. Pentru că în graiul nostru nu există termenul vlah. Încercarea să se creeze diferenţa între român şi vlah în Valea Timocului (…) nu-i nimic alta decât să se rupă legătura cu ţara mamă, cu România. Un popor care nu are ţară mamă se asimilează mult mai uşor”, a declarat preotul Boian Alecsandrovici, preşedintele „Asociaţiei pentru cultură a rumânilor din Sârbie Rumânii Ortodocşi”, la conferinţa ”Politica externă a României şi românii de pretutindeni”, organizată de Centrul Român de Studii şi Strategii, în parteneriat cu Platforma civică ”Acţiunea 2012”.
”Ţara mamă, România, ne susţine şi asta este important. şi Biserica noastră, Patriarhia Ortodoxă ne susţine, că, dacă nu ne-ar susţinea Patriarhia Română şi nu ne-ar susţinea ţara mamă eram mult mai mult asimilaţi şi poate nu existam în aşa număr de mare”, a spus Alexandrovici, adăugând însă că politica externă a României privind românii din Tomic are trebui să fie ” mai bună”. ”Orice secundă trece, orice minut trece, noi pierdem câte un copil care nu mai învaţă limba română (…) Problema e în primul rând cu autorităţile bisericeşti din zonă şi cu autorităţile locale. Iar preoţii Bisericii Ortodoxe Sârbe au probleme şi cu sârbii din zonă pentru că ei nu sunt din zonă, sunt veniţi din fostele republici ale Iugoslaviei”, a punctat Boian Alecsandrovici.

Cetăţenie română

”Mulţi români din Timoc ar vrea să aibă şi cetăţenie română. Anul trecut s-au depus câteva zeci de cereri şi răspunsul a fost că nu se poate obţine cetăţenia pe bază etnică. Pentru că legea nu prevede asta. Trebuie schimbată legea! Simplu. Nu trebuie să ne intereseze ce zice Iancu sau Marcu pentru că avem exemplul concret: satele pe malul Timocului care până în 1919 au aparţinut de Bulgaria, sunt sate româneşti, ei au depus cereri pentru cetăţenia română. Au primit răspuns negativ, s-au dus la bulgari şi în trei luni au obţinut cetăţenia. Sunt români din Serbia care au cetăţenia bulgară şi sârbă, numa’ n-au cetăţenia neamului de care aparţin. Cred că e trist”, a mai declarat preotul Boian Alecsandrovici.
La rândul său, Eugen Popescu, directorul Centrului Român de Studii şi Strategii, a subliniat că în Europa există ţări care acordă cetăţenie unor locuitori din zone care nu au aparţinut acelor ţări. ”Noi avem în Europa exemple de bună practică, pe care politica externă românească, pe care politica externă parlamentară a României ar putea să le scoată în evidenţă. Un exemplu de bună practică este cel al Bulgariei. În Basarabia există o zonă locuită de bulgari, între 70.000-80.000 de bulgari. Bulgaria, neţinând cont de faptul că acel teritoriu n-a fost niciodată bulgăresc, a acordat 70.000 de cetăţenii bulgarilor din Basarabia. Avem primari români din Basarabia care au depus la Ambasada Bulgariei pe baza unei simple declaraţii cum să sunt etnici bulgari, au primit cetăţenia bulgară într-o lună. Iată, Bulgaria e membră a UE, şi-a permis să acorde într-un spaţiu care nu i-a aparţinut niciodată cetăţenia bulgară. Acelaşi lucru l-a făcut în Macedonia”, a spus Ionescu.
Totodată, directorul Centrului Român pentru Studii şi Strategii, a avertizat că grecii acordă cetăţenie aromânilor din Albania. ”Acelaşi lucru îl face Grecia în Albania şi-l face cu aromânii noştri de acolo. Se duc la aromâni, le spun te declari grec pe baza unei simple declaraţii, eu te fac pe tine cetăţean grec şi-ţi dau permis de lucru în Grecia. Şi foarte mulţi aromâni de-ai noştri din sudul Albaniei îşi asumă identitatea greacă. România are exemple de bună practică, avem exemplul legii cetăţeniei adoptate de Budapesta, care acordă cetăţenia maghiară, inclusiv în România”, a subliniat Eugen Popescu.
”Nu rămâne decât ca diplomaţia română, cu argumente, având aceste exemple, să poată să meargă, dacă e cazul să explice şi Bruxellesului, de ce ar trebui să dăm cetăţenia etnicilor români din Serbia. Dar nu numai celor din Serbia cred că este vorba şi de cei din Macedonia, avem aromâni care doresc lucrul acesta, şi de cei din Albania”, a mai spus Popescu.

Share our work