Guvernul bulgar a scapat de motiunea de cenzura
Parlamentul bulgar a respins joi moţiunea de cenzură împotriva guvernului premierului Boiko Borisov.
72 de parlamentari din Partidul Socialist Bulgar şi din Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi au sprijinit moţiunea pe tema „eşecul în domeniul justiţiei”. 136 de deputaţi din partidul GERB, de guvernământ, şi independenţi au votat „împotiva”, iar doi s-au abţinut. Grupurile parlamentare ale Alianţei Albastre (de dreapta) şi Partidului naţionalist Ataca au boicotat votul, argumentând că vina pentru raportul critic privind justiţia aparţine atât guvernului actual, cât şi celui precedent, din care au făcut parte socialiştii şi etnicii turci care acum au depus moţiunea.
Prelungirea Mecanismului de Cooperare şi Verificare este un eşec al guvernului lui Borisov, a declarat marţi la tribuna parlamentului Serghei Stanişev, liderul socialiştilor bulgari. El a spus că niciun raport din cadrul MCV nu a conţinut critici atât de grave precum ultimul, prezentat de Comisia Europeană la 18 iulie. Raportul pe justiţie arată că sunt încălcate principii de bază, precum independenţa sistemului judiciar, şi conţine o concluzie politică foarte clară, a adăugat Stanişev.
Premierul Boiko Borisov nu s-a prezentat în parlament în timpul dezbaterilor, iar punctul de vedere al guvernului a fost apărat de vicepremierul Ţvetan Ţvetanov, care este şi ministrul internelor. Ţvetanov a spus că în cei trei ani au fost realizate 100% reformele prevăzute în poliţia bulgară. În colaborare cu partenerii europeni şi americani, forţele de ordine bulgare au neutralizat peste 600 de grupări criminale organizate, a spus ministrul. El a adăugat că raportul CE apreciază activitatea poliţiei bulgare împotriva criminalităţii transfrontaliere.
România doreşte confirmarea prezenţei sale în spaţiul Schengen, în contextul în care a întărit în mod corespunzător frontiera de est a Uniunii Europene, afirmă ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu.
Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Control si Verificare (MCV), publicat miercuri, noteaza ca in cazurile de coruptie la nivel inalt pedepsele aplicate raman adesea aproape de limita juridica minima, iar in peste 60% din cazuri, executarea pedepselor este suspendata. „Analiza sentintelor judecatoresti in cazurile de coruptie la nivel inalt indica faptul ca pedepsele aplicate raman adesea aproape de limita juridica minima, iar in peste 60% din cazuri, executarea pedepselor este suspendata”, se arata in raportul pe tema justitiei. Comisia Europeana cere Romaniei sa imbunatateasca modul de gestionare a cazurilor si procedurile judiciare in cazurile de coruptie la nivel inalt si caracterul disuasiv si coerenta sanctiunilor judecatoresti aplicate in acest domeniu. Comisia Europeana avertizeaza ca exista riscul prescrierii unor cazuri de coruptie la nivel inalt, din cauza tergiversarii motivarilor. „In continuare, hotararile judecatoresti motivate nu sunt publicate online in mod global si actualizat. Trebuie asigurata la nivel general respectarea termenelor legale de motivare a hotararilor judecatoresti, in special pentru ca exista riscul ca, in unele cazuri de coruptie la nivel inalt, tergiversarea motivarilor sa atraga prescrierea cazului prin amanarea posibilitatii introducerii cailor de atac”, se arata in raport. CE reitereaza, ca si in anii trecuti, faptul ca „DNA a continuat sa functioneze ca un serviciu eficace de urmarire penala in cazurile de coruptie la nivel inalt”. „In 2011, a crescut numarul trimiterilor in judecata, al hotararilor judecatoresti si al condamnarilor. Odata cu accelerarea instrumentarii cauzelor in fata inaltei Curti de Casatie si Justitie, aceasta evolutie a fost vizibila mai ales la nivelul hotararilor judecatoresti definitive”, se arata in raportul CE. Documentul atrage atentia ca in 2011 au fost pronuntate 158 de hotarari judecatoresti definitive in cazuri sesizate de DNA, in comparatie cu 85 in 2010.