de Anatol Terzi | sept. 11, 2012 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Potrivit unor documente de arhivă declasificate luni în SUA, preşedintele american Franklin Delano Roosevelt ştia încă din 1943 de crimele de la Katyn, unde la ordinul lui Stalin au fost executaţi de NKVD mii de militari polonezi.
Washingtonul, conform acestora, primise informaţii în acest sens, dar preşedintele american de atunci Franklin Delano Roosevelt, de teama unor complicaţii cu Uniunea Sovietică, aliatul său în cel de-al Doilea Război Mondial, a ales să nu le facă publice. Comentând documentele diferitelor departamente publicate de Arhiva Naţională a SUA referitor la asasinarea ofiţerilor polonezi pe teritoriul URSS, unii istorici au atras atenţia asupra loialităţii manifestate de administraţia SUA din epocă faţă de regimul lui Stalin, explicând aceasta prin faptul că guvernul de la Washington dorea să se asigure de sprijinul sovieticilor în războiul împotriva Japoniei militariste.
Potrivit documentelor de arhivă, comandamentul nazist a organizat vizite pentru prizonierii britanici şi americani la Katyn, unde le-au fost arătate gropile comune cu cadavrele militarilor polonezi. Era evident că nemţii, care de abia recent ocupaseră zona Smolensk, nu aveau nicio legătură cu acest masacru de amploare. La Washington, această informaţie a ajuns prin canalele serviciilor secrete de la prizonierii Donald B. Stewart şi John H. Van Vliet. După terminarea războiului, acesta din urmă a redactat două rapoarte despre „vizita” la Katyn. Primul a dispărut fără urmă, iar cel de-al doilea, datat din 1950, a stat la baza unei anchete privind circumstanţele asasinării în masă a prizonierilor polonezi de către sovietici întreprinsă de un comitet al Congresului SUA.
Masacrul de la Katyn, o rana deschisa
În masacrul de la Katyn, din aprilie-mai 1940, aproximativ 22.000 de ofiţeri polonezi, care se aflau închişi în diferite lagăre ale NKVD au fost asasinaţi. Pădurea din Katyn este doar unul dintre locurile unde au fost împuşcaţi militari polonezi, dat fiind faptul că aici au fost găsite pentru prima oară rămăşiţele pământeşti ale aproximativ 5.000 de persoane în 1943. Ulterior, astfel de gropi comune au fost descoperite în pădurile de lângă Harkov şi Smolensk.
Dupa caderea Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov a recunoscut ca crimele din 1940 au fost opera politiei secrete a lui Stalin, si nu a nazistilor (asa cum a sustinut propaganda sovietica). Cu toate acestea, spre consternarea Poloniei, Rusia post-sovietica nu a folosit cuvantul “masacru”, vorbind doar despre “tragedia de la Katyn.” Mai mult decat atat, autorii executiilor nu au fost niciodata numiti sau adusi in fata justitiei. Kremlinul a inceput sa investigheze crimele in 1990, si si-a incheiat ancheta in 2004. in timpul procesului, Rusia a predat un numar substantial de documente catre guvernul polonez, dar soarta exacta a mai multor victime a ramas neclara. Unele rude au vrut sa se continue investigatiile si au intentat proces la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. in timpul procesului, Rusia le-a refuzat accesul la textul efectiv al deciziei din 2004, invocand motive de securitate nationala, si, de asemenea, a refuzat reabilitarea rudelor lor, sustinand ca circumstantele din jurul mortii lor, ba chiar faptul ca au murit la Katyn, nu au fost dovedite.
Masacrul de la Katyn a fost o rana deschisa intre Rusia si Polonia timp de sapte decenii. Acea rana s-a agravat cu doi ani in urma, cand avionul presedintelui polonez s-a prabusit in timp ce se deplasa spre padure, pentru a 70-a aniversare a crimelor. Presedintele si zeci de lideri militari, politici si religiosi au murit in ceea ce multi polonezi cred ca a fost un complot rus de asasinare.
de Anatol Terzi | iun. 1, 2012 | Orientul Mijlociu, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Romania ar putea expulza ambasadorul sirian din cauza violenţelor produse în localitatea Hula.
Propunerea ministrului de Externe, Andrei Marga, de a retrage ambasadorul României la Damasc şi de a-l expulza pe ambasadorul sirian la Bucureşti este corectă, însă autorităţile române trebuie să păstreze în statul arab aparatul tehnic necesar asistenţei pentru românii de acolo, a declarat, joi, premierul Victor Ponta. „Am discutat cu ministrul de Externe, e corectă propunerea domniei sale, ambasadorul trebuie să fie expulzat şi retras şi al nostru de acolo, dar în acelaşi timp trebuie să avem grijă să păstrăm la Damasc personal consular tehnic în zona consulară, pentru că acolo avem câteva mii de români, foarte multe femei căsătorite în Siria, copii. La nivel politic decizia e perfect corectă şi trebuie să o luăm, dar la nivelul protecţiei pe care noi trebuie să o oferim cetăţenilor români şi de origine română care trăiesc în Siria – şi nu e vorba de 50-100 de oameni, e vorba de mii de oameni, în special femei şi copii – neapărat trebuie să păstrăm la Damasc, să avem grijă de acei români care sunt acolo”, a spus Ponta.
Şeful Guvernului de la Bucureşti consideră că în Siria este vorba „de oameni ucişi de război civil şi lucrul ăsta e foarte grav”, transmite Agerpres. „Cred că este o poziţie corectă a noastră, ca ţară, pentru că încălcările fundamentale ale celor mai elementare norme de protecţie a drepturilor omului în Siria sunt evidente pentru toată lumea, aşa încât poziţia noastră nu putea să fie de a închide ochii faţă de ceea ce se întâmplă acolo”, a mai spus Ponta.
Solicitare către Preşedinţie
Ministrul de externe, Andrei Marga, a declarat, joi, că MAE a remis Preşedinţiei şi primului ministru propunerile de rechemare a ambasadorului român în Siria şi de expulzare a ambasadorului sirian în România. Şeful diplomaţiei a precizat că serviciile consulare ale României din statul arab vor fi menţinute, pentru a se putea acorda asistenţă cetăţenilor români aflaţi în Siria.
„În acest moment, Ministerul de Externe a remis autorităţilor statului propunerea de expulzare a ambasadorului Siriei şi rechemarea ambasadorului României, precum şi continuarea funcţionării serviciilor consulare, astfel încât populaţia din Siria, care deţine paşapoarte româneşti, cetăţenii români aflaţi în Siria să poată beneficia de asistenţa normală din partea serviciilor noastre externe”, a declarat ministrul Andrei Marga. În urmă cu două zile, secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Dan Petre l-a convocat la sediul MAE pe însărcinatul cu afaceri al Republicii Arabe Siriene la Bucureşti pentru a discuta pe marginea violenţelor produse în localitatea Hula.
„Secretarul de stat a condamnat ferm violenţele incalificabile comise, recent, în localitatea Hula, în apropierea oraşului Homs, soldate cu moartea a peste 100 de persoane, dintre care aproape jumătate copii. Secretarul de stat Dan Petre a exprimat profunda indignare faţă de astfel de acte, care sunt de natură să ameninţe inclusiv stabilitatea şi securitatea regională”, informa MAE. MAE de la Bucureşti a făcut apel la regimul sirian să înceteze de urgenţă orice formă de violenţă şi a solicitat punerea în aplicare cu rigurozitate şi în întregime a planului emisarului comun al ONU şi Ligii Statelor Arabe, Kofi Annan, în conformitate cu rezoluţia 2043 a Consiliului de Securitate al ONU, şi susţinerea în totalitate a misiunii de observare a ONU în Siria (UNSMIS).
Dezacord în UE
Autoritatile de la Ankara au ordonat diplomatilor sirieni sa paraseasca tara in termen de 72 de ore, a anuntat miercuri Ministerul de Externe de la Ankara. “Oficialii si diplomatii sirieni aflati la posturi in Turcia au fost informati (…) sa paraseasca Turcia in 72 de ore, incepand cu 30 mai”, potrivit unui comunicat. Aceasta decizie survine in urma unui ordin similar transmis diplomatilor sirieni din mai multe state occidentale.
Un dezacord între cei 27 a condus la o stranie situaţie la Bruxelles: ambasadorul Siriei în Belgia a fost declarat persona non grata, marţi 29 mai, dar acelaşi diplomat rămâne la post deoarece este şi reprezentant al ţării sale pe lângă Uniunea Europeană. Ministrul belgian al afacerilor externe, Didier Reynders, s-a aliniat marţi poziţiei adoptate, între alţii, de Paris, Berlin şi Londra.
Întrunit în aceeaşi zi pentru a aborda dosarul sirian după câteva zile de la masacrul de la Hula Comitetul Politic şi de Securitate (COPS), care reuneşte ambasadorii celor 27 de state membre ale UE, nu a adoptat o poziţie comună în ceea ce priveşte expulzarea ambasadorilor. Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Catherine Ashton, a declarat miercuri că expulzarea ambasadorului sirian pe lângă UE nu era pe ordinea de zi.
de Anatol Terzi | mai 28, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Consiliul de Securitate al ONU a condamnat duminică Guvernul sirian pentru masacrul de la Hula, care s-a soldat cu cel puţin 108 morţi.
Într-o declaraţie adoptată în unanimitate la finalul unei reuniuni de urgenţă la New York, cele 15 state membre au denunţat „o serie de bombardamente ale tancurilor şi artileriei guvernamentale împotriva unui cartier rezidenţial”. Consiliul a cerut Damascului să înceteze imediat să mai utilizeze armament greu în oraşele siriene rebele şi să-şi retragă forţele din aceste oraşe, conform planului de pace al mediatorului ONU şi al Ligii Arabe Kofi Annan.
Cele 15 state şi-au reafirmat sprijinul pentru eforturile lui Annan şi l-au însărcinat să-i transmită „în termenii cei mai clari” cerinţele lor Guvernului sirian. Conform Damascului, Annan urmează să efectueze luni cea de-a doua vizită a sa în ţară de la începutul misiunii sale în urmă cu trei luni. Rusia şi-a exprimat iniţial îndoiala privind responsabilitatea aliatului său sirian, apoi s-a alăturat celor 14 parteneri ai săi.
Autorităţile siriene resping acuzaţiile
Liderul observatorilor, generalul norvegian Robert Mood, a informat Consiliul prin videoconferinţă că cel puţin 108 persoane au fost ucise în noaptea de vineri spre sâmbătă la Hula, atinse de schije de obuze sau executate de la distanţă mică, între care 49 de copii, şi că 300 au fost rănite. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Jihad Makdissi, a respins „total orice responsabilitate guvernamentală în acest masacru terorist care a vizat locuitorii”. Ambasadorul sirian la ONU, Bashar Jaafari, a criticat un „tsunami de minciuni” vizând ţara sa.
Damascul a anunţat crearea unei comisii de anchetă comune a armatei şi justiţiei cu privire la aceste violenţe, cele mai grave de la intrarea în vigoare teoretică, la 12 aprilie, a armistiţiului în cadrul planului Annan. Comisia urmează să publice concluziile sale în trei zile. După prima sa vizită la Damasc, la 10 martie, Annan a obţinut angajamentul regimului şi al opozanţilor de a respecta un plan de pace care prevedea un armistiţiu, retragerea armamentului greu din oraşe şi un dialog politic.
Liderul demisionar al Consiliului Naţional Sirian (CNS), Burhan Ghalioun, a făcut apel duminică la poporul sirian să ridice armele dacă comunitatea internaţională nu intervine prin forţă împotriva regimului.”Cer poporului sirian să ducă bătălia eliberării şi demnităţii contând pe forţele proprii, pe rebelii din toată ţara şi pe brigăzile Armatei Siriene Libere (ASL)”, a declarat el. Sâmbătă, ASL a avertizat că nu va mai respecta planul Annan. „Dacă Consiliul de Securitate al ONU nu ia decizii de urgenţă pentru a proteja civilii, planul Annan va merge în iad”, a afirmat ASL.
Peste 13.000 de persoane, majoritatea civili, au fost ucise în timpul violenţelor care au debutat la mijlocul lunii martie 2011, în Siria, odată cu revolta faţă de regimul preşedintelui Bashar al-Assad, potrivit OSDO.
de Anatol Terzi | mart. 12, 2012 | Asia Centrală, Știri, Uncategorized @ro
Şaisprezece civili afgani, între care copii, femei şi bătrâni, au fost masacraţi de un militar american, care a ieşit din baza sa militară duminică dimineaţă în provincia Kandahar, un bastion al talibanilor din sudul Afganistanului.
Un soldat a intrat „în domiciliile unor oameni obişnuiţi”, omorând „16 civili, între care nouă copii şi trei femei”, a afirmat preşedintele afgan, Hamid Karzai, într-un comunicat. Unsprezece persoane au fost masacrate într-o casă, patru într-o altă casă şi una într-o a treia locuinţă, aflate în două sate diferite. Unele cadavre au fost arse parţial, inclusiv cele ale unor „copii de doi sau trei ani”.
Preşedintele american Barack Obama i-a transmis duminică omologului său afgan Hamid Karzai „consternarea” sa şi „durerea” sa, în timpul unei convorbiri telefonice. Barack Obama a „transmis condoleanţele sale poporului din Afganistan şi a subliniat angajamentul administraţiei sale în vederea stabilirii faptelor cât mai curând posibil şi a face să dea socoteală orice persoană implicată” în incident, a adăugat preşedinţia americană.
Anchetă completă
Anterior, liderul de la Casa Albă a vorbit, într-un comunicat, despre această dramă ca despre un eveniment „tragic şi consternant”. În ceea ce-l priveşte, de la Kabul, preşedintele afgan a condamnat masacrul, pe care l-a catalogat ca fiind „de neiertat”.
La rândul său, ministrul american al apărării Leon Panetta l-a asigurat duminică pe preşedintele afgan Hamid Karzai că o „anchetă completă” este în curs în vederea stabilirii circumstanţelor masacrării civililor.”Un suspect se află în detenţie şi l-am asigurat pe preşedintele Karzai că îi vom aduce pe cei responsabili în faţa justiţiei”, a declarat Panetta. Totodată, şeful de la Pentagon a subliniat că este „şocat şi întristat de faptul că un soldat american, acţionând în afara controlului superiorilor ierarhici”, a fost implicat în acest incident.
„Nu vom economisi niciun efort pentru a stabili faptele cât mai rapid posibil şi vom face în aşa fel încât orice persoană implicată în acest act de violenţă să dea socoteală în cadrul legii”, a subliniat Panetta, întârind declaraţii făcute anterior de generalul John Allen, comandantul forţelor NATO din Afganistan. „Cu toate că suntem în doliu, alături de poporul afgan, suntem ferm hotărâţi să continuăm să colaborăm cu partenerii noştri afgani pentru a ne îndeplini misiunea şi a ne atinge obiectivele”, a conchis înaltul oficial american.
