Israel, aliat strategic anti-Polisario pentru Rabat

Israel, aliat strategic anti-Polisario pentru Rabat

Ierusalim, noi eforturi diplomatice

Ierusalim, noi eforturi diplomatice

Ministrul israelian al apărării, Benny Gantz, a sosit la Rabat pentru o vizită istorică în Maroc menită să consolideze cooperarea în materie de securitate la un an de la normalizarea relaţiilor bilaterale şi în plină tensiune între Alger şi Rabat
Înainte de plecarea din Tel Aviv, Gantz a menţionat „o călătorie importantă în Maroc, care are o notă istorică deoarece este prima vizită oficială a unui ministru (israelian) al apărării în această ţară”.

Acorduri istorice

„Vom semna acorduri de cooperare şi vom continua să ne consolidăm relaţiile. Este foarte important ca această călătorie să fie un succes”, a adăugat Gantz, care urmează să se întâlnească miercuri cu miniştrii marocani ai apărării şi afacerilor externe.

La un an de la normalizarea relaţiilor bilaterale, vizita îşi propune „să pună piatra de temelie a viitoarelor relaţii de securitate dintre Israel şi Maroc”, a declarat pentru AFP o sursă familiarizată cu vizita, adăugând că urmează să fie semnat un acord-cadru în acest sens.”Până acum a existat o anumită cooperare, dar acum chiar o vom oficializa. Este o declaraţie publică a parteneriatului nostru’, a adăugat oficialul.

Moștenirea procesului Abraham

Cele două ţări au stabilit relaţii diplomatice la începutul anilor 1990, după care Marocul le-a întrerupt la începutul celei de-a doua Intifade, revolta palestiniană de la începutul anilor 2000.

Israelul şi Marocul au restabilit relaţiile în decembrie 2020 în cadrul Acordurilor Abraham, un proces de normalizare a relaţiilor dintre statul evreu şi ţările arabe susţinut de administraţia fostului preşedinte american Donald Trump.

Washingtonul a recunoscut suveranitatea deplină a Marocului asupra Saharei Occidentale, teritoriu disputat cu separatiştii Frontului Polisario, susţinut de Algeria.

Buturuga algeriană

Vizita lui Benny Gantz intervine în contextul în care Algerul a întrerupt relaţiile cu Rabatul în luna august din cauza „acţiunilor ostile” ale regatului, iar Frontul Polisario a decis recent să „intensifice” lupta armată împotriva Marocului.

Rabatul și-a anunțat deja intenția de a cumpăra sisteme de armament israeliene care și-au dovedit eficacitatea pe frontul din Gaza.

Analiștii politici consideră că prima vizită a unui ministru israelian al apărării în Maroc în plină tensiune între Maroc şi Algeria nu pare a fi o simplă coincidenţă.”Este posibil ca, într-un context de tensiune Algeria/Maroc, marocanii (…) să dorească să arate lumii – propriului popor, rivalilor algerieni şi Occidentului – că aprofundează relaţiile cu Israelul, cu tot ce implică aceasta”, au declarat sursele citate.

Marocul nu a abandonat cauza palestiniană, „dar are multe alte interese, multe alte beneficii de obţinut dintr-o recalibrare” a relaţiilor sale, mai consideră sursele citate.

Hamas, susținută de Algeria

Hamas, susținută de Algeria

Alianța anti-Polisario

Rabatul are un interes deosebit pentru consolidarea relațiilor cu Ierusalimul, pe fondul intensificării mișcării separatiste din zona Saharei Occidentale. Marocul duce o campanie susținută pentru a obține recunoașterea internațională a suveranității sale asupra fostei colonii spaniole.

Până în acest moment mai multe state au deschis oficii consulare în zona aflată în dispută. Printre acestea se numără Bahrain, Gambia, Djibouti, Liberia, Guinea, Burkina Faso, Republica Democrată Congo, Guineea-Bissau, Guinea Ecuatorială, Emiratele Arabe Unite, Sao Tome și Principe, etc.

Surse diplomatice marocane au declarat că Rabatul va solicita părții israeliene deschiderea unuii Consulat General ori consulat onorific la Dakhla ori Laayaoune.

Compania israeliană Ratio Petroleum a anunţat pe 29 septembrie un parteneriat cu Rabat pentru explorarea hidrocarburilor în largul oraşului Dakhla, în Sahara Occidentală.

Organizația Polisario militează pentru independența Saharei de Vest față de Maroc, fiind susținută militar, economic și militar de Algeria.

Criza regională s-a intensificat la scurt timp după normalizarea relaţiilor diplomatice dintre Maroc şi Israel în schimbul recunoaşterii de către SUA a suveranităţii marocane asupra Saharei de Vest. Algerul, care îi sprijină pe separatiştii Frontului Polisario, își afirmă în mod regulat sprijinul pentru organizațiile teroriste precum Hamas. (K.P.)

Share our work
Israel, aliat strategic anti-Polisario pentru Rabat

Ierusalim, mutări strategice în lumea arabă

Statul Israel, pregătit de extinderea relațiilor cu lumea arabă

Statul Israel, pregătit de extinderea relațiilor cu lumea arabă

Şefii diplomaţiei israeliene şi marocane au semnat mai multe acorduri, privind în special cooperarea politică, aviaţie şi cultură. Ceremonia a avut loc în cadrul primei vizite în Maroc a unui înalt oficial israelian, la şapte luni după normalizarea relaţiilor dintre cele două ţări,

Aceste acorduri „vor aduce ţărilor noastre inovaţie şi oportunităţi în beneficiul copiilor noştri”, a declarat ministrul israelian de externe Yair Lapid, care a salutat „restabilirea păcii şi a prieteniei” determinată de restabilirea relaţiilor diplomatice dintre Israel şi Maroc.

Normalizarea relațiilor

Regatul este a patra ţară arabă – după Emiratele Arabe Unite, Bahrain şi Sudan – care a normalizat relaţiile cu Israelul în 2020 sub impulsul administraţiei Donald Trump în schimbul recunoaşterii de către SUA a suveranităţii sale asupra teritoriului disputat al Saharei Occidentale.

Două acorduri şi un memorandum de cooperare în domeniul aviaţiei, culturii şi sportului, precum şi cu privire la crearea mecanismelor de consultare politică au fost semnate în prima zi a acestei vizite descrise ca istorică de către şeful diplomaţiei israeliene.

Cele două ţări au semnat deja acorduri în domeniul apei, aviaţiei şi finanţelor cu ocazia primei vizite a unei delegaţii de oficiali israelieni care au sosit în decembrie 2020 cu un prim zbor direct între Rabat şi Tel Aviv.

Discursuri diferite

În cadrul întrevederii de miercuri, ministrul Yair Lapid şi omologul său marocan Nasser Bourita au discutat despre situaţia din Orientul Mijlociu şi, în special, despre conflictul israeliano-palestinian, ministrul marocan subliniind necesitatea „reluării negocierilor” pentru „a se ajunge la o soluţie pe baza a două state”.

Şeful diplomaţiei israeliene nu a menţionat problema palestiniană, preferând să sublinieze importanţa normalizării relaţiilor dintre Israel şi ţările arabe, ceea ce indică, potrivit acestuia, că „ceva este pe cale să se schimbe în regiune”.

După anunţul normalizării relaţiilor cu Israelul, regele Marocului, Mohammed al VI-lea, l-a asigurat pe preşedintele palestinian Mahmoud Abbas de continuarea „angajamentului permanent şi susţinut al Marocului pentru cauză dreaptă palestiniană”.

Cauza palestiniană continuă să mobilizeze o parte din societatea marocană, în special unele mici partide de extremă stânga şi cercurile islamiste radicale, care continuă să se opună oricărei normalizări a relaţiilor cu statul evreu, calificată ca o trădare de către palestinieni.

Statul Israel rămâne sub amenințarea teroristă

Statul Israel rămâne sub amenințarea teroristă

Istorie comună

Marocul şi Israelul au întreţinut relaţii oficiale în perioada 1993 – 2000, până la izbucnirea celei de-a doua intifade din teritoriile palestiniene împotriva ocupaţiei israeliene.
În declaraţia sa, Lapid a subliniat legăturile culturale profunde dintre regat şi israelienii de origine marocană.

Ministrul israelian de externe urmează să inaugureze joi o reprezentanţă diplomatică la Rabat şi să viziteze Beth-El, una din cele mai emblematice sinagogi din Casablanca.

Comunitatea evreiască din Maroc, care există din perioada Antichităţii, este cea mai mare din Africa de Nord (circa 3.000 de persoane) şi a reprezentat până la 10% din populaţie la sfârşitul anilor 1940. Mulţi din cei aproximativ 700.000 de israelieni de origine marocană au păstrat legături puternice cu ţara lor de origine.

Vizita şefului diplomaţiei israeliene survine la doar două săptămâni după lansarea liniilor aeriene comerciale directe între cele două ţări.

Înaintea pandemiei de COVID-19, între 50.000 şi 70.000 de turişti israelieni, majoritatea de origine marocană, vizitau regatul în fiecare an, dar trebuiau să tranziteze prin alte ţări.

Vizita ministrului Lapid în Maroc este „un progres important (…) care va crea noi oportunităţi de pace şi prosperitate” în regiune, a scris ambasada SUA în Maroc pe Twitter.
Cele două ţări au semnat deja un acord de cooperare în domeniul apărării cibernetice la Rabat, în luna iulie, privind cooperarea operaţională, cercetarea, dezvoltarea şi schimbul de informaţii.
(K.P.)

Share our work
Israel, o nouă ambasada arabă

Israel, o nouă ambasada arabă

Israel, deschidere diplomatică către lumea arabă

Israel, deschidere diplomatică către lumea arabă

Emiratele Arabe Unite (EAU) şi-au deschis miercuri la Tel Aviv prima ambasadă în Israel, o etapă în normalizarea relaţiilor între cele două ţări. Anterior, Statul Israel şi-a deschis ambasada la Abu Dhabi.

Odată cu deschiderea acestei misiuni diplomatice, în sediul Bursei din Tel Aviv, EAU devin a treia ţară arabă cu o ambasadă pe teritoriul israelian, după Egipt şi Iordania.

Acorduri istorice

Emiratele Arabe Unite şi Israelul sunt două ţări ale inovaţiei. Ne putem servi de această creativitate pentru a coopera în vederea unui viitor mai prosper şi mai stabil al ţărilor noastre şi regiunii”, a declarat la inauguare ambasadorul EAU în Israel Mohamed Mahmoud Fateh Ali Al-Khaja.

Acest acord istoric este necesar să fie extins la alte ţări care caută pacea cu Israelul”, a subliniat noul preşedinte israelian Isaac Herzog.

EAU şi Israelul au anunţat o normalizare a relaţiilor în vara lui 2020, la îndemnul fostei administraţii republicane a lui Donald Trump. Bahrainul, altă monarhie de la Golful Persic, dar şi Marocul şi Sudanul au anunţat în ultimele luni acorduri în vederea unei nornalizări a relaţiilor cu diplomaţii.

Grupările teroriste palestiniene, deranjate de noul climat diplomatic

Grupările teroriste palestiniene, deranjate de noul climat diplomatic

Vizită strategică

Noul şef al diplomaţiei israeliene Yaïr Lapid a efectuat, la sfârşitul lui iunie, o vizită în EAU, unde a inaugurat prima ambasadă israeliană într-o ţară de la Golful Persic, o etapă salutată de către Statele Unite, marele aliat al Israelului, dar denunţată de către palestinieni. De la Fatahul laic al lui Mahmoud Abbas şi până la islamiştii din Hamas, palestinienii au denunţat aceste acorduri de normalizare pe care le-au catalogat drept „trădare” a ţărilor arabe, deoarece consideră că acest proces este necesar să aibă loc după – ci nu înaintea – soluţionării conflictului israeliano-palestinian. (K.P.)

Share our work
Lockheed Martin livreaza Marocului avioane F-16

Lockheed Martin livreaza Marocului avioane F-16

F-16În cadrul unei ceremonii defsăşurate la baza aeriană Ben Guerrir din Maroc, Forţele Aeriene Regale ale Marocului (RMAF) au prezentat recent primele patru din cele 24 de avioane F-16 produse de Lockheed Martin. Înalţi oficiali din Guvernele şi Forţele Aeriene ale Marocului şi Statelor Unite au fost de faţă la eveniment. Este prima experienţă a Marocului cu avionul F-16, iar pachetul pe care Guvernul Statelor Unite l-a prezentat este foarte cuprinzător. Marocul primeşte o configuraţie a avionului F-16 C/D Block 52 personalizată pentru necesităţile forţelor sale aeriene. Achiziţia include aeronavele, echipamentele de misiune şi un pachet de asistenţă oferit de Lockheed Martin şi alţi contractori americani şi internaţionali. Noul avion va completa flota existentă a Forţelor Aeriene Marocane şi va contribui la reînnoirea şi modernizarea resurselor acestora. “Livrearea acestor avioane plasează Marocul în grupul de elită al forţelor aeriene internaţionale care operează generaţia avansată de avioane multirol F-16”, a declarat Ralph D. Heath, vicepreşedinte executiv al diviziei de aeronautică a Lockheed Martin. 25 de state au ales avionul F-16. Peste 4.400 de avioane au fost livrate în toată lumea de pe linii de producţie din cinci tări. Programul F-16 s-a distins printr-o colaborare fără precedent între guverne, forţele aeriene şi industriile internaţionale de aeronautică. Toate versiunile de F-16 beneficiază de îmbunătăţiri majore, pentru ca flotele să fie în continuare la curent cu tehnica modernă şi să poată fi întreţinute optim pe parcursul întregii durate de funcţionare a avionului.

Share our work
Modelul turc

Modelul turc

Politicile economice promovate de Ankara inspira statele arabe

Politicile economice promovate de Ankara inspira statele arabe

Putere economica emergenta, laborator al modernitatii politice musulmane, actor diplomatic de neocolit in Orientul Mijlociu – astfel, adica elogios, defineste un site musulman orientarea, de aproape un deceniu, a politicii Ankarei, iar acestea sunt si ratiunile pentru care Turcia genereaza atentie si interes in crestere peste hotare.

Relatiile turco-arabe in general, si relatiile dintre Ankara si statele din Magreb cunosc un reviriment spectaculos ca urmare a “noului tropism oriental al diplomatiei turce”, cum numeste sursa mentionata (de fapt, acum mentionata: “Al-islam-fi-nafsi”), politica initiata de partidul premierului Erdogan.

Decenii in sir, lumea araba si cea turca mai degraba s-au ignorat reciproc decat au conlucrat, lasand deoparte un indelungat trecut comun. Statele arabe si-au focalizat atentia, in deceniile postbelice, pe propriile probleme,nationale si regionale, inclusiv cele ale postcolonialismului, lumii a treia, confruntarea cu Israelul, in timp ce Turcia, in anii razboiului rece, s-a inregimentat in NATO si a aspirat tenace la integrare europeana institutionalizata.

De la inceputul anilor 2000, prioritatile s-au reasezat si intr-o parte, si in cealalta. Au fost identificate si se definesc interese comune sau convergente. Mutatiile care se produc in “noua Turcie” trezesc curiozitatea magrebienilor, indeosebi in Tunisia si Algeria, care, spre deosebire de Masrek, au pastrat o aminitre impregnata de o anumita nostalgie a perioadei otomane, observa siteul citat. Patronatele algerian, tunisian, marocan, isi multiplica deplasarile in Turcia pentru a cunoaste si a reflecta la modelul economic al unei tari cu o productie industriala mai mare decat cea insumata a statelor arabe si cu o crestere economica anuala cvasiconstanta de circa sapte la suta. Se pun bazele unor parteneriate economice si apar primele rezultate. Algeria a devenit primul partener comercial din Africa al Turciei, iar schimburile turco-tunisiene sporesc, si ele, in ritm alert.

Societatea civila magrebiana este atrasa de experimentul islamo-conservator al conducerii de la Ankara. Reformele politice initiate in 2002, care au impulsionat democratizarea si au dus la “recucerirea institutiilor de catre civili” sunt observate si analizate cu interes in Magreb. Dinamica acestui tip de islam politic este interpretata ca o optiune politica judicioasa, care atesta ca islamismul “poate fi solubil in democratie”, iar laicitatea poate fi practicata intr-o tara musulmana. Experienta turca are rezonante semnificative in regiunea Magrebului, dar nu numai in aceasta zona a lumii musulmane.

Share our work