Forumul organizatiilor nonguvernamentale din Regiunea Marii Negre

Forumul organizatiilor nonguvernamentale din Regiunea Marii Negre

doru_costea Marea neagraRegiunea Mării Negre este un subiect de interes major pentru România, transformarea acesteia într-o zonă de stabilitate, prosperitate şi securitate fiind o prioritate”, a declarat secretarul de stat pentru afaceri globale Doru Costea. Acesta a participat joi, împreună cu preşedintele Comitetului Economic şi Social European, Staffan Nilsson, la sesiunea de deschidere a celei de-a IV-a ediţie a Forumului organizaţiilor nonguvernamentale din Regiunea Mării Negre, care reuneşte la Bucureşti, timp de 3 zile (6 – 8 octombrie 2011), cele mai reprezentative organizaţii nonguvernamentale din regiune, exponenţi ai societăţii civile, mediului diplomatic şi jurnalistic. Sesiunea a fost moderată de Olivia Baciu, preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Nonguvernamentale pentru Dezvoltare din România (FOND), organizator al forumului, alături de Ministerul Afacerilor Externe, Reprezentanţa Comisiei Europene în România şi Black Sea Trust for Regional Cooperation. Manifestarea, care anul acesta are drept titlu generic “Construirea unei viziuni comune”, are ca obiectiv prioritar facilitarea dialogului şi cooperării între actorii nonguvernamentali din regiunea Mării Negre în scopul identificării unor proiecte şi iniţiative de interes comun, care să ducă la adoptarea unor strategii de dezvoltare şi a unor politici regionale eficiente. În cadrul alocuţiunii sale, secretarul de stat Doru Costea a subliniat importanţa deosebită pe care o are „vocea societăţii civile” în cadrul evoluţiilor din regiunea Mării Negre şi a făcut apel la consolidarea cooperării, atât între actorii nonguvernamentali, cât şi între aceştia şi guvernele statelor şi organizaţiile internaţionale interesate.

E nevoie de o strategie europeana

Referindu-se la poziţia României în regiune, secretarul de stat a menţionat că ţara noastră se află într-o situaţie privilegiată, prin poziţia ei geografică, atât pe dimensiunea sudică, cât şi pe cea estică, poziţie care-i permite să dezvolte „relaţii strânse” cu ambele zone. „Este de o importanţă crucială să susţinem evoluţiile din dimensiunea sudică, susţinere pe care România a acordat-o şi o acordă în continuare, fără ca această orientare să fie în detrimentul sprijinului pe care îl acordă România şi, în ansamblu, Uniunea Europeană, statelor din vecinătatea estică a UE”, a relevat oficialul român. In context, oficialul român a reiterat necesitatea adoptării unei strategii europene pentru Marea Neagră:„Un obiectiv important este adoptarea strategiei europene pentru Marea Neagră, lucru pe care noi îl sprijinim foarte intens, cu atât mai mult cu cât vedem între această strategie şi strategia pentru Dunăre, o legătură organică, clară, care trebuie să fie consolidată. Nu este vorba de suprapuneri, este vorba de o abordare sectorială”.

Societatea civila trebuie sa se implice

La rândul său preşedintele Comitetului Economic şi Social European, Staffan Nilsson a menţionat că provocări majore cu care se confruntă regiunea Mării Negre necesită o acţiune coordonată la nivel regional, care să includă şi societatea civilă. „Este nevoie de o dezvoltare susţinută a regiunii, iar poziţia strategică a acesteia, în ceea ce priveşte coridoarele de alimentare cu energie a UE, reprezintă un avantaj pentru viitoarele proiecte. Organizaţiile non-guvernamentale şi alte asociaţii civile au responsabilitatea de a contribui la dezvoltarea economică, socială şi de mediu a regiunii” a ţinut să sublinieze Staffan Nilsson.

Share our work
Chisinau. Seminar de prevenire si combatere a finantarii terorismului

Chisinau. Seminar de prevenire si combatere a finantarii terorismului

Atelier terorism MoldovaUn seminarul sub-regional pentru prevenirea şi combaterea finanţării terorismului are loc, în perioada 27-29 septembrie, la Chişinău, în cadrul proiectului privind întărirea cadrului juridic de combatere a terorismului pentru capacitatea statelor din Sud-estul Europei şi din regiunea Mării Negre. Proiectul a fost dezvoltat şi finanţat de Ministerul Afacerilor Externe împreună cu Oficiul Naţiunilor Unite pentru Criminalitate şi Droguri (UNODC). Seminarul este organizat de UNODC în cooperare cu Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi este deschis reprezentanţilor statelor din Europa de Sud-est şi din regiunea Caucazului de Sud. Ambasadorul României la Chişinău va susţine un discurs în secţiunea introductivă a seminarului. Participanţii la seminar vor beneficia de expertiza unor specialişti în implementarea cadrului legislativ naţional de combatere a finanţării terorismului din România, Germania, Italia, Marea Britanie, Polonia şi Spania. Proiectul iniţiat de MAE împreună cu UNODC vizează întărirea capacităţii statelor din Sud-Estul Europei şi din regiunea Mării Negre în lupta împotriva terorismului prin dezvoltarea şi implementarea efectivă a unui cadru legislativ naţional cuprinzător de acţiune împotriva terorismului, în conformitate cu instrumentele juridice internaţionale relevante şi cu rezoluţiile Consiliului de Securitate. Proiectul a fost conceput şi promovat plecând de la necesităţile de elaborare legislativă, armonizare şi implementare exprimate în cadrul seminarului de la Bucureşti din 2009 privind „Implicaţiile juridice ale rezoluţiilor Consiliului de Securitate privind sancţiunile financiare pentru combaterea terorismului”, organizat de UNODC şi găzduit de Guvernul României. Evenimentul din 2009 a fost organizat de UNODC în cadrul proiectului global cu tema „Întărirea Regimului juridic împotriva Terorismului”, iniţiat în 2003 pentru a oferi asistenţă statelor membre ONU în vederea ratificării şi implementării instrumentelor convenţionale împotriva terorismului. Activităţile proiectului cuprind 2 seminarii sub-regionale în domeniul prevenirii şi combaterii terorismului pentru state din Europa de SE şi regiunea Mării Negre şi 2 misiuni de asistenţă juridică pentru evaluarea cadrului juridic naţional în domeniu.

Share our work
Romania, la Forumul Economic al Marii Negre de la Yalta

Romania, la Forumul Economic al Marii Negre de la Yalta

YaltaOraşul Yalta va găzdui, în toamna acestui an, pentru a doua oară, un forum internaţional în cadrul căruia vor fi dezbătute probleme de cooperare economică în bazinul Mării Negre. Potrivit Biroului de Presă al Ministerului Dezvoltării Economice şi Comerţului din Republica Autonomă Crimeea, evenimentul se va desfăşura între 7 şi 8 octombrie 2011 şi va reuni peste 150 de reprezentanţi guvernamentali, ai cercurilor de afaceri, experţi şi jurnalişti din Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia, Bulgaria, România, Republica Moldova, Armenia şi Azerbaijan, transmite Rador. „Agenda forumului va cuprinde probleme precum dezvoltarea economică a Mării Negre sau perspectivele de cooperare şi înfiinţare a unor grupuri interregionale şi internaţionale pentru cooperarea în domeniul producţiei agricole şi agroecologice” – se arată într-un comunicat de presă. Amintim că Forumul Economic al Mării Negre de anul trecut a reunit peste 250 de participanţi.

Share our work
Dezvoltarea economica in regiunea Marii Negre decisa la Bucuresti

Dezvoltarea economica in regiunea Marii Negre decisa la Bucuresti

BSEC-OCEMN RomaniaAutoritatile romane si reprezentantii statelor din jurul Marii Negre au adoptat la Bucuresti Declaratia Organizatiei Cooperarii Economice a Marii Negre. Reuniunea Ministeriala a Ministrilor Economiei din Statele Membre ale Organizatiei Cooperarii Economice a Marii Negre (OCEMN – BSEC) a avut loc Bucuresti, tema abordata fiind ‘Consolidarea parteneriatului regional – factor cheie de dezvoltare economica in regiunea Marii Negre’. Intrunirea s-a desfasurat in contextul presedintiei in exercitiu (PiE) a Romaniei la OCEMN, pentru primul semestru din 2011. Evenimentul este prima reuniune ministeriala in acest format de la infiintarea organizatiei. Potrivit Ministerului Economiei, evolutia comertului exterior roman releva faptul ca statele membre OCEMN reprezinta un parteneriat comercial zonal strategic care detine 18,6% din volumul total al exportului romanesc si 14,6% din totalul importului, in anul 2010. Reuniunea a avut ca tema “Consolidarea parteneriatului regional – factor cheie de dezvoltare economica in regiunea Marii Negre” si s-a desfasurat in contextul Presedintiei-in-Exercitiu (PiE) a Romaniei la OCEMN (semestrul I 2011), in prezenta secretarului de stat MECMA Karoly Borbely. Evenimentul a marcat un moment de importanta deosebita, deoarece este prima reuniune ministeriala in acest format de la infiintarea Organizatiei. Prin organizarea ei, Romania si-a demonstrat angajamentul fata de obiectivul prioritar asumat in calitate de PiE OCEMN, respectiv revitalizarea misiunii economice a Organizatiei. Documentele ce au fost examinate si adoptate de catre participanti au fost pregatite prin lucrarile Grupului de Lucru pentru Comert si Dezvoltare Economica, 27 – 28 aprilie 2011, conduse de PiE romana. Alaturi de reprezentantii Statelor Membre, la reuniune au fost invitati sa participe si reprezentanti ai Statelor cu statut de observator la OCEMN, ai Bancii pentru Dezvoltare si Cooperare la Marea Neagra si ai altor organisme inrudite ale OCEMN, precum si reprezentanti ai institutiilor si organismelor europene si internationale specializate. Evenimentul a oferit platforma necesara consolidarii cooperarii intre Statele Membre in perspectiva cresterii schimburilor economice intraregionale. Evolutia comertului exterior al Romaniei releva faptul ca Statele Membre OCEMN reprezinta un parteneriat comercial zonal strategic care detine 18,6 % din volumul total al exportului romanesc si 14,6% din totalul importului (in anul 2010). Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si la piata unica, precum si efectele crizei economice si financiare nu au afectat relatiile comerciale dintre Romania si partenerii din OCEMN. Astfel, volumul total al exportului romanesc s-a mentinut constant in perioada 2007-2010 (18,5% din total export), iar importul Romaniei a inregistrat o scadere de doar -1%, din total import, in perioada de referinta. Potrivit MECMA, mecanismele constituite prin cadrul OCEMN ofera oportunitati de deschidere de noi piete si extindere a celor existente, precum si parghii eficiente care pot facilita consolidarea parteneriatelor economice si comerciale in regiunea Marii Negre.

Share our work
Parlamentul European: Nu trebuie incurajata acordarea de pasapoarte cetatenilor din R. Moldova

Parlamentul European: Nu trebuie incurajata acordarea de pasapoarte cetatenilor din R. Moldova

pasaportParlamentul European indeamna Consiliul European si Comisia sa se asigure ca, in ceea ce priveste calendarul si continutul, oferta de liberalizare a regimului de acordare a vizelor adresata tarilor din cadrul Parteneriatului Estic este cel putin la fel de generoasa ca si propunerile adresate altor tari limitrofe mai indepartate, astfel incat sa nu se incurajeze emiterea de pasapoarte pentru cetateni ai tarilor din cadrul Parteneriatului estic. Potrivit aceluiasi document, Parlamentul European ia act de angajamentul mai ferm asumat de catre UE in privinta securitatii in vecinatatea estica prin stabilirea EUBAM in Republica Moldova; invita Inaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe si politica de securitate/vicepresedinte al Comisiei si Serviciul European de Actiune Externa sa-si intensifice implicarea in solutionarea conflictelor prelungite din Transnistria, pe baza principiilor dreptului international – in special evitarea folosirii fortei, autodeterminarea si integritatea teritoriala – prin orientari politice mai active, printr-o participare mai activa si un rol mai pregnant in cadrul structurilor permanente si ad-hoc de solutionare a conflictelor, inclusiv la formele de negociere deja existente, in special cele ale OSCE. In viziunea deputatilor europeni, emiterea de pasapoarte in cazul Georgiei, Ucrainei si Moldovei ar putea avea efecte destabilizatoare, putand prejudicia, astfel, securitatea si interesele UE. De asemenea Parlamentul European subliniaza importanta unei incurajari mai accentuate a cooperarii regionale in zona Marii Negre si a consolidarii politicilor UE adresate regiunii Marii Negre, in special prin lansarea unei strategii complete a UE pentru Marea Neagra si prin asigurarea resurselor financiare si umane adecvate pentru punerea eficienta in aplicare a acesteia. Deputatii europeni subliniaza complementaritatea dinte politicile UE adresate Marii Negre si Parteneriatul Estic si solicita Comisiei si SEAE sa utilizeze in mod pozitiv diferitele abordari ale celor doua initiative, precum si sa clarifice, la toate nivelurile, modalitatea in care trebuie exploatat acest grad substantial de complementaritate.De asemenea, inaintea revizuirii politici de vecinatate fata de tarile vecine din estul Uniunii, membrii PE sustin ca UE trebuie sa faca o diferentiere intre tarile performante si cele care raman in urma din punct de vedere al progreselor. Cele care indeplinesc reforme trebuie recompensate cu o perspectiva europeana, se arata in rezolutia adoptata joi. In termeni practici aceasta inseamna ca UE ar trebui sa contureze criterii de evaluare a evolutiei reformelor democratice in aceste state. Rezolutia pledeaza pentru un sistem „in care ambitia si angajamentele sunt urmate de pasi concreti spre o perspectiva europeana”. O astfel de perspectiva ar putea servi drept un motor al reformelor in aceste tari. Natura exacta a acestei perspective europene a dat nastere unor dispute. Raportorul Marek Siwiec (S&D, PL) a depus un amendament la propriul raport, conform caruia rezolutia ar fi mentionat in mod explicit perspectiva aderarii la UE pentru tarile vecine din est. Amendamentul a fost respins in plen (247 pentru, 295 impotriva si 25 de abtineri), asa ca textul final face referire doar la „o perspectiva europeana, inclusiv articolul 49 din Tratatul privind Uniunea Europeana”. Potrivit rezolutiei „combaterea coruptiei, in special in domeniul justitiei si in politie, ar trebui sa fie o prioritate majora pentru UE in dezvoltarea relatiilor cu partenerii estici.” In ceea ce priveste conflictele inghetate din regiune, membrii PE solicita Inaltului Reprezentant sa dezvolte „abordari novatoare, cum ar fi contactele si consultarile informale cu societatile teritoriilor separatiste, mentinand in acelasi timp politica UE de a nu acorda recunoastere teritoriilor in cauza”. Alte aspecte mentionate in rezolutie se refera la libertatea presei, liberalizarea vizelor si schimburile educationale. Multe dintre aceste probleme se vor afla printre principalele teme de discutie la urmatoarea sesiune inaugurala a Adunarii Parlamentare EURONEST, programata pe 3 si 4 mai in Bruxelles, adunare care va reuni membri ai Parlamntului European si parlamentari ai tarilor partenere din est.

Share our work