Marian Lupu se intalneste cu patriarhul Kirill la Moscova

Marian Lupu se intalneste cu patriarhul Kirill la Moscova

Marian Lupu Patriarhul KirillPreşedintele parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu, va întreprinde începând de marţi o vizită de două zile la Moscova, la invitaţia  Patriarhului Moscovei şi al întregii Rusii, Kirill.
Marian Lupu va participa la aniversarea a trei ani de la întronizarea Patriarhului Bisericii ortodoxe ruse, anunţă preşedinţia de la Chişinău.
Patriarhul rus a întreprins o vizită în Republica Moldova la începutul lunii octombrie 2011, când a primit cea mai înaltă distincţie a ţării – ‘Ordinul Republicii’ – de la Marian Lupu. În schimb, el l-a decorat cu o distincţie bisericească pe fostul preşedinte, liderul comuniştilor Vladimir Voronin.
Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii, Kirill, a reiterat că o întâlnire a sa cu papa Benedict al XVI-lea nu este în prezent posibilă. ‘Pentru ca o astfel de întâlnire să aibă succes se impune să fie rezolvate – dacă nu complet, cel puţin mai energic – problemele aflate în dispută’, a subliniat patriarhul Kirill într-un interviu apărut luni în presa sârbă.
Printre problemele în dispută, Kirill a evocat ‘ocuparea bisericilor ortodoxe’ din Ucraina de către greco-catolici. Încă în urmă cu un an, media ruse scriau că o întâlnire între patriarhul Rusiei şi Suveranul Pontif, care ar putea rezolva multe din contradicţiile existente între cele două biserici, ‘este mai reală ca niciodată’. O posibilă întâlnire între patriarhul rus şi papă se întrevedea încă pe vremea defunctului patriarh rus Aleksii al II-lea. În 2007, acesta afirmase că nu are nimic împotriva unei astfel de întrevederi. Cu toate acestea, comunicarea constructivă a liderilor celor două biserici este împiedicată de unele ‘contradicţii insurmontabile’ sub forma misionarilor catolici în Rusia, a prozelitismului romano-catolic şi răspândirii uniatismului în Ucraina.

Share our work
R. Moldova. Alegeri repetate pe 15 ianuarie. Lupu nu mai candideaza

R. Moldova. Alegeri repetate pe 15 ianuarie. Lupu nu mai candideaza

Marian LupuPreşedintele parlamentului de la Chişinău, Marian Lupu, renunţă să mai candideze la funcţia de preşedinte al R. Moldova, pe 15 ianuarie.
Într-un briefing de presă, Marian Lupu şi-a motivat decizia prin faptul că unii politicieni susţin că responsabilitatea pentru nealegerea preşedintelui va cădea asupra lui, dacă va candida. El a precizat că alegerile repetate pentru funcţia de preşedinte vor avea loc la 15 ianuarie. „Mai mulţi văd soluţia într-un candidat de compromis. Pornind de la declaraţiile că va fi identificat un asemenea candidat, nu mă voi înscrie în următorul tur”, a declarat Lupu. El a precizat că formaţiunea sa va rămâne membru al Alianţei pentru Integrare Europeană.
Preşedintele liberalilor Mihai Ghimpu, a menţionat că PL susţine candidatura lui Lupu la alegerile prezidenţiale repetate. „Pentru noi menţinerea AIE este mai importantă decât orice funcţie în stat”, a opinat Ghimpu. În schimb, preşedintele liberal democraţilor, Vlad Filat, a comunicat că o evntuală candidatură pentru acest scrutin nu a fost încă discutată. „Ar putea fi mai multe candidaturi, poate înaintează şi opoziţia propria candidatură. Dacă AIE va decide că Lupu va fi candidatul alianţei la 15 ianuarie, el va trebui să îşi asume rezultatele scrutinului”, a spus Filat. Lupu a chemat partidele parlamentare să dialogheze pentru identificarea unei candidaturi de compromis, pentru a asigura succesul alegerilor repetate care se vor desfăşura la 15 ianuarie.
Marian Lupu şi-a anunţat decizia după ce în ajun Alianţa pentru Integrare Europeană a decis să stabilească un nou scrutin pentru data de 15 ianuarie. Conform acordului de constituire a AIE, Marian Lupu este candidatul acesteia la funcţia de preşedinte. Totuşi, colegul său de alianţă, premierul Vlad Filat, a criticat de mai multe ori insistenţa lui Marian Lupu de a candida pentru funcţia de preşedinte, lăsând să se înţeleagă că tocmai din această cauză nu este ales preşedintele. Filat a declarat de mai multe ori că, dacă va candida şi la noul scrutin, Marian Lupu va purta responsabilitatea pentru declanşarea alegerilor anticipate.
Şi opoziţia comunistă a anunţat că nu va vota nici într-un caz candidatura lui Marian Lupu, optând pentru identificarea unui candidat independent. Pe de altă parte, decizia lui Lupu va afecta Partidul Liberal, deoarece acordul de constituire a AIE prevede că, după ce Lupu va ajunge preşedinte, liderul PL, Mihai Ghimpu va fi ales preşedinte al parlamentului.

Share our work
Esec in Parlamentul de la Chisinau. R. Moldova nu are presedinte

Esec in Parlamentul de la Chisinau. R. Moldova nu are presedinte

Parlament MoldovaProcedura parlamentară de alegere a preşedintelui Republicii Moldova s-a încheiat vineri cu un nou eşec. PCRM a anunţat ca va boicota procedura, dar ultimul cuvânt l-au avut cei trei deputaţi-dezertori, lotul Dodon, care au votat împotriva unicului candidat, Marina Lupu.
La procedura de votare au participat 62 de deputaţi, dar trei dintre aceştia, care au părăsit recent Partidul Comuniştilor, au demonstrat public că au votat împotriva lui Marian Lupu, de altfel, singurul candidat. Pentru alegerea preşedintelui erau necesare cel puţin 61 de voturi. Comisia specială pentru desfăşurarea alegerilor preşedintelui urmează să anunţe în scurt timp rezultatul alegerilor.
Deputaţii neafiliaţi Igor Dodon, Zinaida Grecianîi şi Veronica Abramciuc au votat împotriva candidatului AIE la funcţia de preşedinte al ţării, informează Moldpres. Cei trei deputaţi au arătat presei la ieşirea din cabinele de vot buletinele. Şi deputaţii AIE au demonstrat public la ieşirea de la urne buletinele de vot.
AIE are 58 de deputaţi, iar, pentru alegerea şefului statului, este nevoie de 61 de voturi. Deputaţii PCRM nu au participat la votare. Având în vedre legislaţia R. Moldova, cel mai probabil, vor fi anunţate alegeri repetate, care, potrivit legii, vor desfăşurate în cel mult 30 de zile.
Candidatul AIE la funcţia de preşedinte al ţării, dar şi liderii fracţiunilor parlamentare, au ţinut discursuri în faţa deputaţilor şi i-au îndemnat să voteze solidar pentru alegerea şefului statului şi depăşirea crizei politice. Marian Lupu a rostit o alocuţiune de peste 20 de minute, în care a expus obiectivele pentru un eventual mandat.
„Trebuie să demonstrăm că sîntem responsabili, să dovedim că suntem capabili să îndeplinim idealurile cetăţenilor. R. Moldova poate deveni un liant între vest şi est, o punte de comunicare şi cooperare. Stabilitatea politică este veriga lipsă pentru un proces de integrare rapid. Votul de astăzi nu e unul pentru o persoană, ci pentru evitarea unui nou ciclu de alegeri anticipate. Preşedintele statului trebuie să fie un mediator, eu îmi propun să fiu un preşedinte ce va asigura un climat politic paşnic”, a spus Marian Lupu.
Cu discursuri în faţa deputaţilor au ieşit şi liderii fracţiunilor din AIE, care au spus că vor vota solidar pentru stabilitate politică, dar şi deputatul neafiliat Igor Dodon, care a anunţat că atât el, cât şi Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc, nu îl vor vota pe Lupu. Deputatul comunist Artur Reşetnicov a citit de la tribuna centrală poziţia PCRM şi a reiterat că comuniştii cer dizolvarea Alianţei şi crearea unui Guvern anticriză.

Share our work
Un singur candidat la alegerile prezidentiale de la Chisinau: Marian Lupu

Un singur candidat la alegerile prezidentiale de la Chisinau: Marian Lupu

Marian LupuUn singur candidat va participa la alegerile prezidenţiale de la Chişinău. Este vorba despre Marian Lupu, care participă din partea Alianţei pentru Integrare Europeană.
Până marţi, la ora 19.00, termenul limită pentru înregistrarea candidaţilor la funcţia de preşedinte al R. Moldova, doar un singur candidat a fost înregistrat oficial de comisia specială. Potrivit preşedintelui comisiei pentru alegerea şefului statului, Tudor Deliu, pentru ca scrutinul să aibă loc este necesar înregistrarea a cel puţin un candidat. „Legea cu privire la procedura de alegere a preşedintelui ţării prevede că, dacă nici un candidat din cei înregistraţi nu va acumula 61 de voturi, în termen de 30 de zile, adică până la 16 ianuarie, trebuie să aibă loc alegeri repetate”, a spus Deliu.
Dosarul lui Marian Lupu a fost depus la comisia specială pentru alegerea şefului statului luni, 12 decembrie, de către vicepreşedintele PD, Igor Corman. Candidatul a fost susţinut prin semnături de 57 de deputaţi din AIE. Marian Lupu a mai candidat pentru funcţia de preşedinte al R. Moldova în toamna anului 2009, însă nu a acumulat numărul necesar de voturi.
Nici în 2009 liderul democraţilor nu a avut contracandidaţi. În primăvara lui 2009, comuniştii au înaintat doi candidaţi la funcţia de preşedinte – pe Stanislav Gropa şi Zinaida Greceanîi, căreia i-a lipsit un vot pentru a deveni preşedinte. La alegerile din 2001, contracandidatul lui Vladimir Voronin a fost Pavel Barbălat. În scrutinul din 2005, contracandidatul fostului şef de stat a fost preşedintele Academiei de Ştiinţă, Gheorghe Duca

Share our work
Brigada Fulger a sarbatorit 20 de ani cu pas de defilare sovietic

Brigada Fulger a sarbatorit 20 de ani cu pas de defilare sovietic

Brigada FulgerBrigada specială de poliţie Fulger renunţă greu la obiceiurile proaste. Luni, la sediul Brigăzii, a avut loc o amplă manifestare consacrată aniversării a 20 de ani de la fondarea acestei subdiviziuni de elită a Ministerului Afacerilor Interne. Numai că militarii au defilat cu vechiul pas de defilare, cel sovietic, uitând că, la parada din august, l-au folosit pe cel modern. În alocuţiunea sa, Marian Lupu, Presedintele interimar al Republicii Moldova, a menţionat meritele Brigăzii pe parcursul acestor 20 de ani de activitate, specificând că, pe lângă funcţia de apărător al ordinii de drept, subdiviziunea s-a impus prin acţiunile de consolidare a independenţei, suveranităţii si integrităţii teritoriale a ţării, afirmându-se ca una din cele mai importante unităţi de luptă ale MAI.
A uitat, probabil, că membri ai Brigăzii Fulger s-au remarcat printr-un zel extraordinar în schingiuirea tinerilor care protestatu la Chişinău în aprilie 2009. A uitat Marian Lupu şi că, nici până acum, aceşti torţionari nu au fost pedepsiţi şi stau bine-mersi pe funcţii, pozând acum în “forţe de elită”.
Sigur că a uitat, pentru că, altfel, i-ar fi tremurat mâna cu care a semnat Decretul privind decorarea Brigăzii de poliţie cu destinaţie specială Fulger cu Ordinul Ştefan cel Mare şi cu care a fixat ordinul pe pânza Drapelului de luptă.
Până nu se face dreptate şi nu se curăţă de uscături această structură de forţă, toate cuvintele de laudă la adresa BPDS Fulger vor rămâne goale, lipsite de conţinut. De abia atunci se va putea afirma cu mândrie că membrii Brigăzii Fulger stiu să-si onoreze cu demnitate calitatea de apărători ai Patriei. Un militar care îşi asupreşte poporul din care provine, cetăţenii ţării căreia i-a jurat credinţă, nu merită respect.

Share our work