Uniunea Europeană, misiune în Marea Roșie. Este un precedent pentru Marea Neagră?

Uniunea Europeană, misiune în Marea Roșie. Este un precedent pentru Marea Neagră?

Uniunea Europeană şi-a lansat luni misiunea de protecţie a traficului maritim în Marea Roşie, perturbat de atacurile rebelilor houthi din Yemen, a anunţat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează mass-media internațională.
Mai multe ţări, printre care Belgia, Italia, Germania sau Franţa, şi-au exprimat intenţia de a participa la această misiune intitulată ‘Aspides’ (‘scut’ în greaca veche). Spania a indicat că nu va lua parte la această misiune.
”Europa va asigura libertatea de navigare în Marea Roşie, în coordonare cu partenerii noştri internaţionali”, a scris Von der Leyen pe reţeaua X (fosta-Twitter).
Această misiune a fost lansată oficial de miniştrii de externe din UE, reuniţi luni la Bruxelles în Consiliul Afaceri Externe.
”Tocmai am aprobat lansarea operaţiunii militare navale Aspides, unde Italia va avea comandamentul forţelor”, a confirmat ministrul de externe italian Antonio Tajani.
Misiunea este prevăzută să dureze un an, mandat care poate fi prelungit.
Acest lucru nu înseamnă că misiunea va fi operaţională imediat. Astfel, îi va reveni comandamentului să decidă când va dispune misiunea de resurse suficiente pentru a fi deplin operaţională, ceea ce ar trebui să ia ”câteva săptămâni”, potrivit unui diplomat european.
Fregata germană ‘Hessen’ a plecat pe 8 februarie către Marea Roşie, cu un echipaj de circa 240 de persoane. Ea va fi în stare de alertă permanentă şi va putea răspunde la eventuale atacuri cu rachete, drone şi ”bărci kamikaze” telecomandate.
La rândul său, Belgia şi-a anunţat intenţia de a contribui cu fregata sa ‘Marie-Louise’, iar Franţa s-a declarat pregătită să pună la dispoziţia misiunii Aspides, una dintre fregatele sale deja prezente în Marea Roşie.
Statele membre ale UE s-au pus de acord în luna ianuarie cu privire la principiul unei misiuni de supraveghere şi patrulare în Marea Roşie, cu condiţia ca mandatul ei să fie pur defensiv.
Grecia va asigura comandamentul general al acestei misiuni, iar Italia comandamentul operaţional pe mare, a adăugat sursa diplomatică europeană.

The Wall Street Journal scrie că, din cauza războiului din Ucraina și a conflictelor din Orientul Mijlociu, industria de arme din Iran a înflorit. Iranul furnizează arme inamicilor SUA, iar furnizarea de arme a Statului Islamic reprezintă o problemă tot mai serioasă pentru Occident.

Industria de arme din Iran este în creștere rapidă, statul islamic a devenit un exportator de arme ieftine, de înaltă tehnologie. O parte au ajuns la actori non-statali din regiunea Mării Roșii.

SUA a anunțat recent că au confiscat recent un transport de arme iraniene, care erau în drum spre Yemen. 

Zona este controlată de rebelii Houthi susținuți de Iran, care continuă să atace nave comerciale în Marea Roșie, iar Comandamentul central al SUA (CENTCOM) a declarat că transportul conținea componente pentru rachete și drone. 

„Prin exportul acestor tehnologii și dovedindu-și eficacitatea în luptă, Iranul a schimbat probabil pentru totdeauna natura războiului asimetric. Consecințele ar putea fi devastatoare pentru marile puteri”, a declarat expertul militar Adam Rousselle pentru The Wall Street Journal, citată de DefenceRomania. 

Ministrul adjunct al apărării, Mahdi Farahi, a declarat în noiembrie că Statul Islamic a vândut arme în valoare de aproape un miliard de dolari între martie 2022 și martie 2023. 

Industria de arme din Iran este controlată de Corpul Gărzii Revoluționare Islamice care furnizează arme și grupurilor care operează în regiunea Orientului Mijlociu. Atât Hezbollah, cât și Hamas primesc arme din Iran. 

Misiunea Iranului la Organizația Națiunilor Unite a declarat că, potrivit dreptului internațional și rezoluțiilor Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, țara nu are restricții sau interdicții privind cumpărarea și vânzarea de arme. Deși ONU a ridicat restricțiile asupra Iranului anul trecut, nici SUA, nici UE nu au ridicat aceste restricții. 

UE, operațiune militară în Marea Roșie

UE, operațiune militară în Marea Roșie

Miniştrii de externe din Uniunea Europeană, reuniţi în primul Consiliu Afaceri Externe (CAE) oficial din mandatul preşedinţiei belgiene a Consiliului UE, au ajuns la un acord de principiu pentru lansarea unei operaţiuni militare pentru a proteja vasele comerciale ce navighează în Marea Roşie, a anunţat luni seară şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.
Propunerea a fost făcută de Franţa, Italia şi Germania şi vizează securizarea navelor comerciale de atacurile rebelilor houthi din Yemen.
”Am convenit, în principiu, în legătură cu lansarea unei misiuni a Uniunii Europene în Marea Roşie”, a spus Borrell în conferinţa de presă de la finalul reuniunii CAE.
El a precizat că rămâne ca UE să lucreze pentru a obţine unanimitatea statelor membre în legătură cu data exactă a lansării acestei misiuni.
Potrivit planurilor actuale, misiunea UE va implica desfăşurarea de nave de război şi sisteme de avertizare timpurie pentru a proteja navele cargo din regiune, dar fără a exista intenţia de a participa la atacurile lansate de SUA asupra poziţiilor rebelilor houthi din Yemen.
Referitor la războiul dintre Israel şi mişcarea palestiniană Hamas, Josep Borrell le-a prezentat miniştrilor un document de lucru (non-paper) în care insistă pe ideea că în prezent trebuie pregătite condiţiile unei păci durabile în regiune, pe baza punerii în aplicare a unei soluţii cu două state.
”Nu cred că mai trebuie să vorbim în general despre procesul de pace din Orientul Mijlociu şi sunt de părere că ar trebui să începem să discutăm în mod specific despre procesul de implementare a soluţiei cu două state. Pacea este un termen general, toată lumea este pentru pace, nimeni nu spune că este împotriva păcii. Nu trebuie să vorbim despre pace în general, ci despre pace via un proces specific. În opinia noastră, ar trebui să nu mai vorbim despre procesul de pace din Orientul Mijlociu, ci specific despre soluţia cu două state. Asta încercăm să obţinem, dar nu toţi sunt de acord cu asta, unii sunt pentru, alţii împotrivă”, a explicat Josep Borrell.
Miniştrii de externe europeni au avut luni discuţii separate cu omologul israelian, cu şefii diplomaţiilor egipteană, iordaniană şi saudită şi cu ministrul de externe palestinian.
”Numeroase state membre şi-au reafirmat poziţiile referitoare la un acord definitiv pe baza soluţiei cu două state, dar nu am discutat doar despre acest lucru. Am discutat despre situaţia din Fâşia Gaza, despre ajutorul umanitar şi despre obstacolele în calea acestuia, deci am vorbit despre toate problemele din Orientul Mijlociu”, a mai spus Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politică de securitate.
Marea Britanie va continua să „diminueze capacitatea” rebelilor houthi de a lansa atacuri în Marea Roşie, a declarat marţi ministrul de externe britanic David Cameron, după noile bombardamente ale Londrei şi Washingtonului împotriva rebelilor yemeniţi.
„De când am început să luăm măsuri în urmă cu zece zile, houthi au lansat peste 12 atacuri asupra navelor în Marea Roşie”, le-a spus ministrul britanic jurnaliştilor, calificând aceste atacuri ca fiind „ilegale” şi „inacceptabile”.
„Ceea ce am făcut din nou este să transmitem cel mai clar mesaj posibil că vom continua să le reducem capacitatea de a lansa atacuri”, a afirmat Cameron. „Cuvintele şi avertismentele noastre sunt urmate de acţiuni”, a mai spus şeful diplomaţiei britanice.
Forţele americane şi britanice au lansat noi lovituri aeriene în Yemen în noaptea de luni spre marţi împotriva rebelilor houthi, care se declară în continuare „hotărâţi” să-şi continue atacurile în Marea Roşie, în semn de sprijin pentru palestinienii din Gaza.
„Loviturile de astăzi au vizat un sit de depozitare subteran al (rebelilor) houthi şi sit-uri cu rachete şi de supraveghere aeriană ale houthi”, au transmis forţele armate americane şi britanice într-un comunicat.
Washingtonul şi Londra au afirmat că au vizat opt ţinte ale houthi, potrivit comunicatului semnat şi de Canada, Australia, Bahrein şi Ţările de Jos, care au „sprijinit” operaţiunea fără a participa direct.
Aceasta este cea de-a doua operaţiune comună a armatelor americană şi britanică de la începutul lunii ianuarie împotriva rebelilor houthi în Yemen.
Potrivit agenţiei de presă a rebelilor, Saba, forţele americane şi britanice au vizat capitala Sanaa şi mai multe provincii ale ţării. Conform canalului Al-Masirah, loviturile au vizat baza militară Al-Dailami, situată la nord de Sanaa.
Rebelii houthi controlează o mare parte a Yemenului, după aproape un deceniu de război împotriva forţelor guvernamentale, susţinute de Arabia Saudită.
Houthi au revendicat luni responsabilitatea unui atac asupra unei nave militare americane.

Concurs eseuri