Moscova, nemultumita ca SUA vor aduce nave in Marea Neagra

Moscova, nemultumita ca SUA vor aduce nave in Marea Neagra

aegis-missile-defenseRusia este îngrijorată că SUA vor aduce nave în Marea Neagră, Marea Nordului, Marea Barents şi Marea Baltică. Statele Unite ale Americii nu exclud desfăşurarea unor elemente ale sistemului lor de apărare antirachetă în mările menţionate mai sus, în timp ce ezită să ofere Rusiei garanţii în scris că preconizatul lor sistem antibalistic nu vizează potenţialul strategic rus, a declarat luni ministrul rus de externe Serghei Lavrov. “Evident, SUA nu exclud şi au recunoscut acest fapt chiar şi în faţa noastră că ar putea să desfăşoare nave de război cu elemente antibalistice în mările Neagră, Baltică, Barents şi a Nordului, dar rămânând pe poziţia formulată înainte: ‘Nu vă faceţi griji – toate acestea nu sunt împotriva voastră!” – a afirmat Serghei Lavrov, subliniind că “partea rusă nu poate fi de acord cu o astfel de abordare”. În conferinţa de presă susţinută anterior la Honolulu, preşedintele rus Dmitri Medvedev a spus că Rusia îşi va detalia cât de curând răspunsul la implementarea sistemului american antibalistic în Europa, recunoscând că nu s-a înregistrat niciun progres în negocierile ruso-americane în domeniul antirachetă. Recent, şeful Agenţiei de Apărare Antirachetă SUA, general-locotenent Patrick O’Reilly, anunţă că baza Deveselu, unde va fi amplasat scutul antirachetă, necesită costuri anuale de minim cinci milioane dolari şi susţine că nu îi suspectează pe ruşi că ar spiona locaţia, deoarece ar fi “plictisitor” pentru ei. El îşi argumentează afirmaţia privind acţiunile de spionaj prin faptul că, în majoritatea timpului, baza militară de la Deveselu nu va fi folosită pentru teste, iar rachete vor fi lansate doar în cazul unui atac asupra României sau a sudului Europei, astfel că “ar fi foarte plicitisitor” pentru ruşi să spioneze activităţile din zonă. Acordul între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România a fost semnat la 13 septembrie 2011, la Washington, de către ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi şi secretarul de stat american Hillary Clinton, cu ocazia vizitei în SUA a Preşedintelui României, Traian Băsescu.

Share our work
Marea Nordului, mosia Gazprom

Marea Nordului, mosia Gazprom

Gazprom ocupa Marea Nordului

Gazprom ocupa Marea Nordului

Gazprom va extrage gaze în Marea Nordului, aceasta fiind una dintre primele iniţiative de producţie ale grupului rus în vestul Europei, în conformitate cu un acord încheiat cu grupul german BASF, relateaza mass-media regionala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Gazprom va deţine participaţii la exploatări de gaze din Marea Nordului operate de divizia Wintershall a BASF, au anunţat vineri cele două companii într-un comunicat comun. Totodata, Wintershall va obţine în schimb mai multe participaţii la exploatările zăcământului Urengoi din Siberia, unde compania germană produce deja gaze în colaborare cu Gazprom.
„Parteneriatul constructiv dintre Gazprom şi BASF/Wintershall ne permite să abordăm proiecte ambiţioase, complexe din punct de vedere tehnic”, a declarat preşedintele Gazprom, Alexei Miller.

Ofensiva Gazprom

Surse oficiale Gazprom, citate de mass-media, au subliniat ca strategia de dezvoltare a companiei presupune o „extindere semnificativa” în Europa de Vest pentru a profita de rentabilitatea acestei pieţe. Astfel, luna viitoare, Gazprom va începe să livreze direct gaze în această regiune, printr-o conductă baltică, deşi eforturile de a obţine accesul direct la clienţi au fost zădărnicite de retincenţa unor guverne europene, precum cel german.
Acordul cu BASF vine după ce Gazprom a încheiat o înţelegere cu o altă companie germană, RWE, pentru a înfiinţa companii energetice mixte în Germania, Marea Britanie şi ţările Benelux, precum şi furnizori de gaze naturale.

Atac la Gazprom

Uniunea Europeană încearcă să reducă dependenţa de Gazprom, furnizorul a circa un sfert din necesarul de gaze al Uniunii Europene, considera expertii in domeniu. Potrivit legislaţiei UE, companiile din sectorul energiei trebuie să separe activităţile de producţie de cele de distribuţie, dar Federatia Rusa este împotriva acestei măsuri care va afecta şi Gazprom.
Comisia Europeană investighează totodată activităţile Gazprom în Europa, pentru a vedea dacă sucursalele grupului încalcă legislaţia în domeniul concurenţei. Astfel, recent Comisia Europeana a efectuat inspectii la subsidiarele Gazprom din Europa, in cadrul unei investigatii antitrust de amploare in sectorul gazelor din zece state UE din Europa Centrala si de Est, in care au mai fost perchezitionate companii precum OMV si RWE. ”Credem ca presiunile in crestere asupra Gazprom sunt un factor negativ, atat in privinta pietei cat si a perspectivelor”, potrivit unei note a bancii rusesti de stat VTB Capital. Un oficial al Comisiei Europene a declarat ca inspectiile fac parte din eforturile de reducere a dependentei continentului de gazele rusesti.

Gazoduct strategic

Preşedintele rus Dmitri Medvedev, cancelarul german Angela Merkel şi premierul francez Francois Fillon vor inaugura gazoductul Nord Stream, între Rusia şi Europa Occidentală, la 8 noiembrie 2011, în Germania, a anunţat saptamana trecuta, serviciul de presa al guvernului francez. Pe lângă cei trei lideri, Mark Rutte, premierul olandez, şi Gunther Oettinger, comisarul european pentru energie, vor participa la această inaugurare marţi la 8 noiembrie, ziua de punere în funcţiune a gazoductului.
Nord Stream, cu o lungime de 1.224 de kilometri, ar urma să permită în cele din urmă transportarea a 55 de miliarde de metri cubi de gaz pe an de la Viborg (Rusia) până în oraşul german Greifswald, traversând apele teritoriale ale Rusiei, Finlandei, Suediei, Danemarcei şi Germaniei.
Potrivit expertilor, citati de mass-media, gazoductul este un proiect strategic ce va permite ocolirea ţărilor vecine cu Rusia (n.r.- Ucraina, Belarus) prin care tranzitează esenţialul gazului rusesc destinat Europei.

Turcia nemulţumită

Ministrul turc al Energiei, Taner Yildiz, a anuntat anterior la CNN-Turk ca tara sa a decis sa nu mai prelungeasca acordul sau cu Rusia, incheiat in urma cu 25 de ani, privind importul de gaz rusesc. Comentariile Turciei la adresa Gazprom au avut loc in conditiile in care grupul a intensificat demersurile de constructie a gazoductului South Stream. Trei mari companii energetice europene, Eni din Italia, EDF din Franta si BASF din Germania, s-au alaturat oficial grupului rus Gasprom ca actionari ai proiectului gazoductului South Stream.
UE promoveaza constructia gazoductului Nabucco, care este sustinuta si de compania turca Botas. Turcia a refuzat sa permita Rusiei sa construiasca South Stream in apele sale teritoriale. in plus, concurenta Rusiei si Uniunii Europene pentru resursele de hidrocarburi din regiunea caspica se intensifica. Rusia furnizeaza, de asemenea, gaz Turciei direct prin conducta Blue Stream, prin Marea Neagra.

Share our work
Nabucco, detronat de Nord Stream

Nabucco, detronat de Nord Stream

Gazoductul Nord Stream, finantat pe jumatate

Gazoductul Nord Stream, finantat pe jumatate

Premierul rus Vladimir Putin a confirmat ca gazoductul Nord Stream, care va lega Federatia Rusa de Germania, traversand Marea Baltica, urmeaza sa fie operational din 2011, relateaza mass-media rusa, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Lucrarile vor incepe in aprilie. La sfarsitul lui 2011, gazoductul va fi gata”, a afirmat premierul rus in cadrul unei recente intalniri cu omologul sau suedez Fredrik Reinfeldt, aflat intr-o vizita oficiala la Moscova. Anterior, Suedia si Finlanda, sustinute de organizatiile ecologiste internationale, si-au exprimat ingrijorarea fata de posibilele amenintari ecologice pe care le implica construirea gazoductului. Ulterior, toate statele pe teritoriul carora va trece conducta si-au dat acordul pentru realizarea lucrarilor necesare.

Finantare internationala

Concernul Nord Stream a aprobat finantarea de 3,9 miliarde de euro pentru demararea lucrarilor de constructie la gazoductul pe sub Marea Baltica, relateaza mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform surselor oficiale citate, banii vor veni de la 26 de banci, cu garantii pentru 80% din credit de la agentii din Italia si Germania. Directorul financiar al concernului Nord Stream, Paul Corcoran, a declarat ca acum exista toate conditiile pentru demararea lucrarilor luna viitoare.
Gazoductul Nord Stream, in lungime de 1200 kilometri si cu o capacitate proiectata de pana la 55 miliarde de metri cubi de gaze pe an, va face legatura pe sub Marea Baltica intre portul rus Viborg si portul german Greifswald, trecand prin apele teritoriale ale Danemarcei, Suediei, Germaniei, Finlandei si Rusiei. Una din principalele mize politice este ocolirea de catre gazul rusesc a Ucrainei, tara de tranzit cu care au aparut in 2006 si 2009 conflicte dure, soldate cu oprirea temporara a tranzitului de gaze catre consumatorii europeni.
Finantarea obtinuta pana in acest moment reprezinta 70% din costurile primei faze a proiectului, care trebuie realizata pana la sfarsitul lui 2010 si sa faca gazoductul functional la jumatate din capacitate. Restul costurilor (aproximativ 800 milioane euro) urmeaza a fi asigurati de actionarii Nord Stream – Gazprom, BASF/Winterhshall, E.ON Ruhrgas (Germania) si Gasunie (Olanda). Concernul ruso-german Nord Stream spera sa obtina pana la sfarsitul lui 2010 finantarea pentru a doua faza a proiectului, mai adauga mass-media internationala.
Gazoductul baltic este considerat concurent direct al omologului sau Nabucco, proiect european la care este asociată şi România, şi care ar urma să permită transportarea din 2014 a aproximativ 30 de miliarde metri cubi de gaz pe an, ocolind Federatia Rusa, Ucraina si Belarus. Conform proiectului, printre potentialii furnizori ae afla Azerbaidjan, Turkmenistan, Uzbekistan, precum si Republica Islamica Iran.

Refuz rus

Reamintim ca recent, seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, a declarat ca Rusia nu este interesata de participarea la constructia gazoductului Nabucco. “Nabucco nu prezinta pentru noi niciun interes si cei care care sunt implicati direct in respectivul proiect ar trebui sa-si calculeze posibilitatile”, a adaugat Lavrov, citat de RIA Novosti. Declaratia oficialului rus vine pe fondul unor opinii formulate de politiceni din Occident care au invocat recent posibilitatea aderarii Rusiei la acest proiect si a combinarii unei parti a traseului conductei Nabucco cu South Stream, un proiect de gazoduct initiat de Gazprom si Eni care vizeaza transportarea de gaze din Rusia spre Europa prin Marea Neagra, ocolind Ucraina. Nabucco, un proiect al Uniunii Europene, conceput pentru a diminua dependenta de gazele rusesti, ar urma sa transporte gaze din regiunea Marii Caspice spre Europa prin Azerbaidjan, Georgia, Turcia, Bulgaria, Ungaria, Romania si Austria.

Share our work
Proiect energetic din surse regenerabile la Marea Nordului

Proiect energetic din surse regenerabile la Marea Nordului

sustaccess_mapUn numar de noua state riverane la Marea Nordului intentioneaza sa furnizeze energie provenita din surse regenerabile catre intregul continent european prin intermediul unei noi retele de inalta tensiune cu o lungime de mai multe mii de kilometri, informeaza agentia spaniola EFE. Proiectul ar putea sa se intinda pe 10 ani si va avea costuri de 30 de miliarde de euro, fiind destinat cresterii utilizarii energiilor regenerabile si combaterii modificarilor climatice. Proiectul ar putea sa se intinda pe 10 ani si va avea costuri de 30 de miliarde de euro, fiind destinat cresterii utilizarii energiilor regenerabile si combaterii modificarilor climatice, scrie ziarului german  Suddeutsche Zeitung. Cele noua tari (Germania, Marea Britanie, Franta, Belgia, Danemarca, Olanda, Irlanda, Luxemburg si Norvegia) vor sa amplaseze o retea de cabluri de inalta tensiune pe fundul Marii Nordului prin care sa faca legatura intre parcurile eoliene offshore de pe coastele Germaniei si Marii Britanii cu hidrocentralele din Norvegia, centralele mareomolrice de pe coastele Belgiei si Danemarcei, precum si centralele eoliene si solare de pe continentul european.

Demersuri initiative

Suddeutsche Zeitung sustine ca oficialii din cele noua state au avut o prima reuniune in luna decembrie 2009 in Irlanda, urmand ca, in data de 9 februarie 2010, sa aiba loc o prima intalnire a „coordonatorilor nationali”. Cele noua state vor sa semneze o scrisoare de intentie pana in toamna acestui an. Un purtator de cuvant de la Ministerul german al Economiei a confirmat ca reuniunile pregatitoare ale grupului de lucru vor avea loc in luna ianuarie 2010, urmand ca o reuniune a unor oficiali de rang inalt sa aiba loc la finele acestui trimestru. „Marile companii europene din sectorul energetic, precum si operatorii retelelor de transport, vor lua parte la negocieri, deoarece sectorul privat va finanta o mare parte din investitii”, a precizat purtatorul de cuvant, adaugand ca obiectivul este coordonarea strategiilor din domeniul energiilor regenerabile. Pana acum, fluctuatiile aparute in generarea de energie din resurse regenerabile, ca urmare a modificarii conditiilor meteorologice, a constituit un obstacol major pentru cresterea productiei de energie electrica din surse regenerabile iar o retea comuna de transport ar putea constitui instrumentul pentru furnizarea de energie ecologica unei mari parti din Europa. Potrivit expertului Greenpeace, Sven Teske, actuala retea energetica din Europa nu este capabila sa preia productia noilor parcuri eoliene avand nevoie urgenta sa fie extinsa.

Share our work