de Anatol Terzi | mart. 4, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Pe langa componenta militara, Moscova are noi planuri economice legate de peninsula Crimeea, teritoriu ucrainean. Rusia a lansat proiectul vizand construirea unui pod care leaga Rusia de Crimeea, in contextul tensiunilor din peninsula ucraineana majoritar rusofona, aflata in acest moment sub controlul soldatilor rusi. Premierul rus Dmitri Medvedev a semnat un decret prin care incredinteaza companiei publice Rossavtotor realizarea proiectului, expertiza tehnica urmand sa fie finalizata pana in noiembrie. „Urmarim cu atentie evolutia situatiei din Ucraina, dar sunt decizii obligatorii”, a declarat Medvedev. Presedintele rus Vladimir Putin a obtinut sambata aprobarea Parlamentului pentru o interventie militara in Ucraina, motivata oficial prin necesitatea de a proteja populatia rusofona, care ar fi amenintata de noile autoritati prooccidentale de la Kiev, dupa demiterea presedintelui prorus Viktor Ianukovici. Dupa schimbarea puterii de la Kiev, forte proruse au preluat controlul in Crimeea, unde Moscova doreste sa-si consolideze influenta in vederea mentinerii accesului la Marea Neagra si Mediterana, in conditiile in care Flota rusa se afla la Sevastopol. Rusia si Ucraina au semnat in 2010 un protocol in vederea unui acord privind proiectul acestui pod peste stramtoarea Kerci, care ar urma sa lege regiunea rusa Krasnodar de Crimeea. Viitorul pod, cu lungimea de 4,2 kilometri si latimea de 22 de metri, va include trotuare, o autostrada si una sau doua cai ferate. Aproximativ 20 de milioane de persoane ar putea traversa anual podul. Costul proiectului este evaluat la 24 de miliarde de ruble (480 de milioane de euro).
de Anatol Terzi | feb. 26, 2012 | Razboi energetic, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Comuniştii ucraineni susţin că Iuşcenko trebuie tras la răspundere pentru că a cedat României platoul continental din Marea Neagră.
ExxonMobil Exploration and Production Romania Limited, o subsidiară a ExxonMobil Corporation, şi OMV Petrom SA au confirmat miercuri o posibilă descoperire semnificativă de gaze naturale în sectorul românesc al Mării Negre. Potrivit OMV, Sonda Domino-1 a întâlnit o acumulare de gaze naturale de 70,7 metri, estimările preliminare evaluând acumularea la 42 până la 84 miliarde metri cubi. Sonda Domino -1, este forată cu tehnologie de ultimă generaţie. Ea este situată în blocul Neptun, la 170 kilometri de ţărm, în ape cu adâncimea de aproximativ 1.000 de metri. Operaţiunile de foraj au început la sfârşitul anului 2011 şi sunt în desfăsurare. Se estimează că adâncimea totală a sondei va fi de peste 3.000 de metri sub nivelul mării. Perimetrul Neptun are o suprafaţă de aproximativ 9.900 kilometri pătraţi în ape cu o adâncime ce variază între 50 şi 1.700 metri.
Partidul Comunist din Ucraina consideră că fostul preşedinte ucrainean Viktor Iuşcenko ar trebui să fie tras la răspundere pentru că „a cedat României platoul continental din apropierea Insulei Şerpilor” – informează Gazeta, care citează un comunicat al comuniştilor ucraineni. Potrivit Biroului de presă al formaţiunii politice, în anul 2009, mai mulţi experţi, inclusiv din rândul comuniştilor, au susţinut că „implicarea Curţii de la Haga în procesul de soluţionare a disputei teritoriale asupra Insulei Şerpilor indică faptul că Iuşcenko ar fi negociat în prealabil cedarea zonei economice în schimbul unor concesii dubioase”.
„A fost vorba de demersuri privind aderarea ţării la NATO şi de servicii aduse „prietenilor petrolieri” din fosta administraţie de la Casa Albă” – se subliniază în comunicat. Potrivit Partidului Comunist, eşecul Ucrainei în disputa teritorială soluţionată de instanţa de la Haga era prevăzut dinainte. „În urma deciziei luate la Haga, o zonă cu resurse evaluată la 13.000 de kilometri pătraţi a fost acordată României. Acum a înţeles toată lumea că previziunea Partidului Comunist a fost una corectă.
Ucraina a cedat 79,34% din teritoriul aflat în litigiu. România va dezvolta acum aceste resurse, care cândva aparţineau Ucrainei” – susţin comuniştii de la Kiev. Potrivit acestora, pierderea resurselor strategice trebuie considerată o trădare a intereselor naţionale.
Pe langa componenta militara, Moscova are noi planuri economice legate de peninsula Crimeea, teritoriu ucrainean. Rusia a lansat proiectul vizand construirea unui pod care leaga Rusia de Crimeea, in contextul tensiunilor din peninsula ucraineana majoritar rusofona, aflata in acest moment sub controlul soldatilor rusi. Premierul rus Dmitri Medvedev a semnat un decret prin care incredinteaza companiei publice Rossavtotor realizarea proiectului, expertiza tehnica urmand sa fie finalizata pana in noiembrie. „Urmarim cu atentie evolutia situatiei din Ucraina, dar sunt decizii obligatorii”, a declarat Medvedev. Presedintele rus Vladimir Putin a obtinut sambata aprobarea Parlamentului pentru o interventie militara in Ucraina, motivata oficial prin necesitatea de a proteja populatia rusofona, care ar fi amenintata de noile autoritati prooccidentale de la Kiev, dupa demiterea presedintelui prorus Viktor Ianukovici. Dupa schimbarea puterii de la Kiev, forte proruse au preluat controlul in Crimeea, unde Moscova doreste sa-si consolideze influenta in vederea mentinerii accesului la Marea Neagra si Mediterana, in conditiile in care Flota rusa se afla la Sevastopol. Rusia si Ucraina au semnat in 2010 un protocol in vederea unui acord privind proiectul acestui pod peste stramtoarea Kerci, care ar urma sa lege regiunea rusa Krasnodar de Crimeea. Viitorul pod, cu lungimea de 4,2 kilometri si latimea de 22 de metri, va include trotuare, o autostrada si una sau doua cai ferate. Aproximativ 20 de milioane de persoane ar putea traversa anual podul. Costul proiectului este evaluat la 24 de miliarde de ruble (480 de milioane de euro).