Rusia vrea sa-si modernizeze flota de la Marea Neagra. Ucraina pune conditii

Rusia vrea sa-si modernizeze flota de la Marea Neagra. Ucraina pune conditii

Rusia este interesată de modernizarea Flotei sale la Marea Neagră, lucru care nu poate fi făcut fără acordul Kievului. Ucraina speră că ar putea negocia în context o reducere a preţului la gaz.
Faptul că negocierile privind modernizarea tehnicii aflate în dotarea Flotei Ruse de la Marea Neagră ar putea fi finalizate până la sfârşitul anului a fost anunţat încă în iulie de comandantul flotei, contraamiralul Aleksandr Fedotenkov. Problema a apărut deoarece în acordurile iniţiale, semnate în 1997, era stipulat că înlocuirea tehnicii cu una nouă poate avea loc doar cu acordul părţii ucrainene şi într-un format care să nu ducă la înlocuirea tipurilor şi claselor de arme existente cu altele diferite. În acel moment se vorbea despre retragerea Flotei Ruse până în 2017 şi din acest motiv părţile nu-şi făceau planuri pe termen foarte lung, scrie prsa rusă.
Însă, începând din 2010, când au fost semnate acordurile de la Harkov, situaţia s-a schimbat: prezenţa Flotei Ruse în Crimeea a fost prelungită până în 2042, cu posibilitatea prelungirii şi mai mari a acordului. A început să se pună acut problema privind înlocuirea navelor şi tehnicii învechite cu modele noi. Flota de la Marea Neagră, care se transformă într-un morman de fiare vechi, nu mai poate să-şi onoreze principalul obiectiv: să asigure interesele Rusiei în regiunile Marea Azov-Marea Neagră şi Marea Mediterană. Schimbarea modelelor învechite cu unele de acelaşi tip, chiar dacă în stare de luptă, ar fi inutilă. De aceea, partea rusă a luat cursul spre o înnoire calitativă a Flotei de la Marea Neagră.

Noi submarine

Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse a dat de mai multe ori publicităţii planuri ample privind întărirea Flotei de la Marea Neagră, însă toate aceste planuri se loveau de necesitatea obţinerii unei permisiuni din partea Ucrainei. La rândul său, Kievul tărăgăna negocierile, fără a refuza direct partea rusă, însă făcând aluzie la necesitatea unor concesii de răspuns: de exemplu, în problema reducerii preţului la gaz.
În prezent, la baza Flotei de la Marea Neagră există un submarin învechit, iar ministerul Apărării al Federaţiei Ruse planifică să aducă în locul lui şase noi modele de tip 636. Primul dintre noile submarine ar urma să fie gata spre sfârşitul lui 2013. Părţii ucrainene i se cere să permită majorarea cantitativă a acestui tip de tehnică, iar aceasta îi oferă Kievului posibilităţi pentru negocieri cu Moscova.
Vara aceasta, Curtea Constituţională a Ucrainei i-a redat parlamentului dreptul de a denunţa acordurile internaţionale. Opoziţia ucraineană şi-a declarat ferm intenţia de a anula acordurile de la Harkov, în condiţiile în care doar Rusia câştigat din semnarea lor, consolidându-şi prezenţa la Marea Neagră, în timp ce partea ucraineană a pierdut: în pofida reducerii de 100 dolari pe mia de metri cubi prevăzută în acorduri, preţul la gaz se majorează constant.

Share our work
ESNET. Cooperare la Marea Neagra impotriva cutremurelor

ESNET. Cooperare la Marea Neagra impotriva cutremurelor

Reţeaua Black Sea Earthquake Safety Net(work) „ESNET”, construită în cadrul proiectului cu acelaşi nume din cadrul Programului Operaţional Comun „Bazinul Mării Negre 2007-2013” al Uniunii Europene, va fi inaugurată la 13 septembrie la Varna.
Cu acest prilej, la Varna va fi organizată o conferinţă pentru a prezenta conceptul şi diverse aspecte avute în vedere la crearea unei platforme de colaborare pe termen lung între părţile interesate din fiecare ţară parteneră a proiectului. Acesta reprezintă rezultatul abordării integrate a evaluării potenţialului seismic distructiv, al dezvoltării unui concept integrat de monitorizare seismică şi intervenţie în caz de cutremur major, al creşterii capacităţii autorităţilor locale şi a formaţiunilor de intervenţie rapidă pentru activităţi comune de reacţie la dezastre.
Pe parcursul manifestării de la Varna se vor pune bazele unui Memorandum de înţelegere care va fi discutat şi agreat de către instituţiile participante din ţările partenere. Documentul îşi propune detalierea modului de funcţionare a reţelei pe termen lung şi totodată a modului în care participanţii la proiect intenţionează să se implice (furnizarea de informaţii şi documente pentru a fi încărcate pe portalul web, participarea la evenimentele următoare ale proiectului, trasarea unor planuri de acţiune comune în caz de cutremure, participarea şi implicarea în acţiunile de instruire pentru domeniile de prevenţie şi intervenţie în caz de seism etc.).
La manifestare vor participa partenerii proiectului: Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului din România – partenerul lider al proiectului, Institutul de Geofizică, Geodezie şi Geografie din Bulgaria, Institutul pentru Geologie şi Seismologie din Republica Moldova şi Fundaţia Internaţională Semiluna Albastră pentru Ajutorare şi Dezvoltare din Turcia. De asemenea, vor participa reprezentanţii instituţiilor interesate, instituţii de specialitate din România, Turcia, Bulgaria şi Republica Moldova, reprezentanţi ai autorităţilor locale şi Unităţilor de Intervenţie de Urgenţă, precum şi ONG-uri.

Share our work
Exxon Mobil si OMV isi mentin interesul pentru exploatarea resurselor energetice de la Marea Neagra

Exxon Mobil si OMV isi mentin interesul pentru exploatarea resurselor energetice de la Marea Neagra

Delegatiile companiilor Exxon Mobil International Limited si OMV-Petrom au fost primite, marti, la Cotroceni de catre presedintele Traian Basescu iar discutiile s-au axat pe mentinerea intentiilor acestor companii de explorare si exploatare a resurselor energetice de la Marea Neagra. „Sunt bucuros ca v-ati intors. Dupa vestile bune pe care le-am primit anul trecut, acum ma bucur sa vad ca mentineti intentiile privind explorarile si exploatarile la Marea Neagra”, le-a spus presedintele Basescu membrilor delegatiei celor doua companii. El a amintit de vizita sa din luna martie pe nava de foraj marin Deepwater Champion a companiei Exxon Mobil, care a forat pe blocul Neptun de la Marea Neagra. „inca mai am echipamentele de la vizita de atunci”, le-a spus Basescu reprezentantilor Exxon Mobil – Kevin Biddle, vicepresedinte responsabil cu explorarile si Jon A.Fischer, manager de tara pentru Romania al companiei. Acestia i-au spus presedintelui ca au venit la Palatul Cotroceni ca sa il informeze despre „un update” al acestui proiect de explorare si exploatare la Marea Neagra dezvoltat impreuna cu OMV-Petrom. La intalnire au fost prezenti si oficiali ai OMV-Petrom, CEO Mariana Gheorghe si Johann Pleininger, membru al board-ului companiei responsabil cu explorarile. „Peste tot vad Petrom. Eu cand vad Petrom…”, a spus Basescu, cand s-a apropiat de reprezentantii OMV-Petrom, apoi a ras puternic. Si premierul Victor Ponta a discutat, marti, la Palatul Victoria, peste o ora, cu conducerile companiilor Exxon Mobil si OMV-Petrom. Printre subiectele de interes ale intalnirii erau explorarile de gaze ale celor doua companii in Marea Neagra sau privatizarea Oltchim. intalnirea cu reprezentantii Exxon Mobil si OMV-Petrom nu a fost anuntata pe agenda publica a premierului Ponta, iar Guvernul nu a dorit sa dea detalii despre discutii.

Perimentru recuperat la Haga

Presedintele Basescu declara in luna februarie ca blocul Neptun in care foreaza Exxon Mobil si Petrom este situat pe teritoriul recuperat acum doi ani de la Ucraina, de la sud-est de Insula serpilor. Exxon Mobil Exploration and Production Romania Limited (EEPRL), o filiala a companiei Exxon Mobil, impreuna cu Petrom, au inceput in decembrie 2011 forajul de explorare la sonda Domino1, prima sonda de explorare in ape de mare adancime din sectorul romanesc al Marii Negre. OMV Petrom si Exxon Mobil Exploration and Production Romania au anuntat pe 22 februarie ca au facut o descoperire semnificativa la exploatarile din Marea Neagra, estimarile preliminare plasand zacamantul de gaze naturale la 42-84 miliarde metri cubi, care echivaleaza cu de 3-6 ori consumul anual al Romaniei. La inceputul lunii martie, dupa vizita pe nava de foraj marin, Basescu declara ca undeva in 2015-2017 va incepe exploatarea zacamantului de gaze naturale gasit de Petrom si ExxonMobil, iar Romania va deveni independenta energetic. „S-a descoperit un zacamant in perimetrul Neptun, de circa o suta de miliarde de metri cubi si perspective similare sunt pentru alte cateva depozite care vor fi prospectate in perioada urmatoare. Romania are un consum anual aproximativ de 14 miliarde de metri cubi, intre 14,2 si 14,8 cat se estimeaza pentru 2012. in 2011, Romania a consumat 14,2 miliarde metri cubi gaze, 11,4 miliarde productie interna si import 3 miliarde.Faceti socoteala cati ani ne-ar ajunge depozitul gasit pentru a nu mai importa gaze. Romania are perspectiva independentei energetice totale. Daca si celelate patru-cinci zacaminte din perimetrul Neptun care vor fi prospectate, vor indica o cantitate similara, Romania poate fi o sursa de gaze nu doar pentru ea, ci si pentru alte tari din Europa”, a declarat Basescu in martie.

Revedenta modificata

Petrom si Exxon au incheiat in 2008 o intelegere referitoare la explorarea in comun a potentialului de hidrocarburi a zonei de mare adancime din perimetrul Neptun. Presedintele Basescu declara in luna martie a.c. si ca Petrom trebuie sa se astepte ca in anul 2014, cand va fi rediscutata redeventa pe care o plateste statului roman pentru extractiile de resurse petroliere, aceasta sa nu fie mai mica decat in statele arabe. „Ce astept eu, si cred ca este momentul potrivit, este anul 2014, cand trebuie rediscutata redeventa. si atunci Petrom trebuie sa stie ca redeventele in Romania nu vor fi mai mici decat in statele arabe”, a spus Basescu. Presedintele a amintit atunci si ca a fost aplicata o amenda de 300 de milioane de euro de catre Consiliul Concurentei companiilor petroliere. De asemenea, anterior, Basescu afirmase ca a rupt orice legatura cu Petrom ca semn de protest fata de profitul pe care l-a obtinut pe timp de criza, el adaugand ca politica acestei companii este „incorecta”. „Eu sunt cel care a rupt orice legatura cu Petromul ca semn de protest pentru excesul de profit pe care l-a obtinut intr-o perioada de criza”, declarase presedintele.

Share our work
Romania si Georgia vor reactiva linia maritima comerciala dintre Constanta si Batumi

Romania si Georgia vor reactiva linia maritima comerciala dintre Constanta si Batumi

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlatean, a semnat impreuna cu omologul sau georgian Grigol Vashadze un memorandum de intelegere privind comunicatiile si sectorul IT si au convenit asupra activarii liniei maritime comerciale Constanta-Batumi. Corlatean a afirmat ca nivelul relatiilor economice dintre Romania si Georgia trebuie sa fie pe masura nivelului relatiilor politice excelente dintre cele doua tari, aratand ca diversificarea si amplificarea schimburilor comerciale bilaterale constituie mai degraba un obiectiv pe termen mediu. El a punctat ca volumul schimburilor comerciale cu Georgiaa inregistrat deja o tendinta pozitiva. „Pe langa aspectele economice nu trebuie sa neglijam importanta noilor tehnologii, precum si comunicatiile si sectorul IT. De altfel, astazi am semnat un Memorandum de intelegere intre ministerele competente din cele doua guverne – in cazul Romaniei Ministerul Comunicatiilor si Societatii informationale si Ministerul Economiei si Dezvoltarii sustenabile din Georgia. Documentul ne va permite sa dezvoltam cooperarea in acest sector extrem de dynamic”, a declarat Corlatean.

Feribot intre porturile de la Marea Neagra

Ministrul roman de Externe a aratat ca a convenit cu omologul sau georgian asupra activarii liniei maritime comerciale dintre porturile Constanta si Batumi. ”Georgia este un vecin direct al Romaniei pe care o desparte doar Marea Neagra. Pana nu demult am avut peste mare o conexiune de feribot care opera intre portul Constanta si porturile georgiene Batumi si Poti. Am cazut de acord ca pentru a restabili si a revitaliza aceasta legatura directa intre Romania si Georgia se impun niste pasi comuni mai energici, ea ar putea sa faca mai mult decat sa faciliteze schimburile comerciale bilaterale, ar putea atrage importante fluxuri de marfuri care sa circule intre Europa, Caucaz, Orientul Mijlociu si Asia Centrala, astfel Constanta ar putea deveni pe partea romaneasca un nod de transport important in zona si am avut deja discutii extinse pe aceasta tema si sper ca in viitorul apropiat sa avem si rezultate concrete, sunt semnale pozitive in acest sens”, a spus acesta. Corlatean a subliniat ca Romania asteapta rezultatele studiului de fezabilitate in ceea ce priveste interconectorul pentru gaz lichefiat cu Azerbaidjan, Georgiasi Ungaria si ca este pregatita sa sprijine acest proiect. in plus, ministrul a precizat ca Romania sprijina aspiratiile Georgiei privind aderarea la NATO si UE. De asemenea, Corlatean a aratat ca in discutiile cu omologul sau georgian a abordat si problematica rezolvarii conflictelor prelungite din Georgia. “Aceste conflicte continua sa afecteze securitatea regionala de o maniera complexa ce depaseste dimensiunea securitatii militare. L-am asigurat pe dl ministru ca Romania va continua sa sprijine eforturile privind reglementarea pasnica a acestor conflicte regionale in baza principiilor teritoriale si suveranitatii’, a spus Corlatean, punctand ca Georgiareprezinta o prioritate pentru Romania in materie de asistenta in dezvoltare. El a precizat ca Romania este, in prezent, principalul contributor la activitatea misiunii civile a UE din Georgia – EU, participand cu 35 de persoane care sunt dislocate in teren pentru a monitoriza implementarea acordului de incetare a focului incheiat in august 2008. Astfel, in cadrul discutiilor a subliniat importanta asigurarii accesului monitorilor EU in regiunile separatiste Abhazia si Osetia de Sud. Corlatean a punctat ca a avut discutii de substanta cu oficialul georgian, caruia i-a multumit pentru ca a acceptat invitatia de a participa la Reuniunea Anuala a Diplomatiei Romane, care se desfasoara la Palatul Parlamentului. La randul sau, ministrul georgian de Externe a multumit pentru sprijinul acordat de Romania tarii sale si pentru invitatia de a participa la Reuniunea Anuala a Diplomatiei Romane

Eforturi pentru dezvoltarea relatiilor comerciale

Grigol Vashadze a subliniat ca in discutiile cu oficialul roman a constatat ca relatiile economice si comerciale romano-georgiene nu sunt la nivelul celor politice si ca potentialul acestora este departe de a fi valorificat. “Asa ca fiecare institutie din tarile noastre ar trebui sa lucreze intens pentru a promova comertul si cooperarea economica in domenii ca turismul, agricultura, transportul energiei, pentru ca Romania si Georgia reprezinta alternative foarte convenabile de transport al resurselor energetice din zona Marii Caspice. in domeniul turismului, fiecare avem ceva deosebit de oferit”, a spus ministrul georgian, care a multumit pentru sprijinul acordat de Romania pentru integrarea euro-atlantica a Georgiei, potrivit Agerpres.

Share our work
Petrol si gaze in largul litoralului bulgaresc al Marii Negre. Sofia a batut palma cu Total

Petrol si gaze in largul litoralului bulgaresc al Marii Negre. Sofia a batut palma cu Total

Bulgaria a încheiat miercuri un contract pe termen de cinci ani cu Total, a treia mare companie petrolieră din Europa, pentru exploarea de petrol şi gaze în largul litoralului bulgăresc al Mării Negre.
Consorţiul, la care Total deţine o participaţie de 40%, iar companiile OMV şi Repsol au fiecare o participaţie de 30%, va efectua prospecţiuni la blocul „Khan Asparuh”, amplasat la o distanţă de 15 kilometri de depozitul de gaze naturale descoperit în luna februarie a acestui an de ExxonMobil în apele teritoriale ale României. „Astăzi am deschis calea pentru independenţa energetică a Bulgariei”, a declarat ministrul bulgar al economiei şi energiei, Delian Dobrev, cu ocazia semnării acordului de concesiune.Total conduce, cu o participaţie de 40%, un consorţiu format cu grupul austriac OMV şi Repsol din Spania, care au fiecare prezenţe de 30%, a arătat Patrick Pluen, vicepreşedinte al grupului francez pentru activităţile de explorare şi producţie.
„Acordul de miercuri reprezintă un pas uriaş pentru diversificarea surselor de energie ale Bulgariei. Va asigura ca generaţiile viitoare să aibă acces la carburanţi mai ieftini”, a declarat premierul bulgar Boiko Borisov. Bulgaria importă tot necesarul de gaze din Rusia şi vrea să îşi diversifice furnizorii, după ce în 2009 aprovizionarea a fost oprită timp de două săptămâni din cauza unei dispute dintre Ucraina şi Rusia. Consorţiul condus de Total va plăti imediat guvernului de la Sofia 40 de milioane de euro, ca taxe de concesiune.

Independenţă energetică faţă de Rusia

Investiţiile ar putea ajunge până la 1 miliard de euro, pentru finanţarea dezvoltării proiectului, dacă vor fi descoperite zăcăminte de petrol şi gaze, a spus Borisov. Total estimează costuri de explorare, în decurs de cinci ani, de circa 100 de milioane de euro, a arătat Pluen, care a refuzat să estimeze mărimea eventualelor zăcăminte.
Statul bulgar cheltuieşte anual până la 1,4 miliarde de euro pentru importurile de gaze. Grupul rus Gazprom furnizează 85% din necesarul de gaze naturale al Bulgariei. Până în 2020 Bulgaria era dependentă în întregime de grupul rus, însă în urmă cu doi ani Melrose a demarat producţia la blocul Galata din Marea Neagră. Delian Dobrev a estimat că producţia de gaze ar putea demara în şase ani, cu condiţia ca lucrările de explorare să descopere rezerve semnificative. „Speranţa noastră este ca depozitele de gaze să fie similare cu cele descoperite la zăcământul din România. În plus, suprafaţa câmpului nostru este de trei ori mai mare”, a spus oficialul bulgar.
Directorul de proiect de la Total, Fabrice Chevalier, a precizat că Total, OMV şi Repsol vor cheltui sute de milioane de euro pentru a efectua studii seismice şi a fora două puţuri la adâncimi de 5.000 şi 6.000 de metri. Costurile forării unui puţ la mare adâncime sunt estimate la aproximativ 300 milioane de euro. „Dacă vor fi descoperite rezerve semnificative de hidrocarburi, cu siguranţă vor fi investite mai multe miliarde de dolari”, a spus Fabrice Chevalier.
Ministrul bulgar al Energiei şi Economiei, Delian Dobrev, anticipează să rezervele de gaze nu vor fi mai mici decât acumulările de gaze descoperite în acest an la perimetre marine din România. OMV, care colaborează cu Exxon Mobil, a anunţat în februarie că ar putea să fi făcut cea mai mare descoperire de gaze din Marea Neagră, în perimetre româneşti, cu acumulări de până la 84 miliarde de metri cubi. Zăcământul din România a fost descoperit în urma forării unui puţ de peste 3.000 de metri de către ExxonMobil, prima operaţiune la mare adâncime în largul ţărmului românesc.

Share our work