O navă şi cei doisprezece membri ai echipajului său sunt daţi dispăruţi în Marea Neagră, în largul coastelor de nord-vest ale Turciei, în urma unei furtuni violente, au anunţat duminică autorităţile turce, relatează Agerpres.
”Nava Kafkametler, sub pavilion turcesc, a trimis un semnal de ajutor astăzi, la ora 10.29 (…) Eforturile noastre de a contacta nava şi echipajul acesteia au rămas fără răspuns”, a anunţat Direcţia Generală pentru Afaceri Maritime, un organism de stat turc care depinde de Ministerul Transporturilor.
Foto: navy.ro
Nava a dat ultimul semnal în largul oraşului Eregli, în nord-vestul Turciei.
”Din cauza vremii nefavorabile, în prezent este imposibil să se ajungă la locul (în care se află) nava sau să se stabilească un contact vizual apropiat. Eforturile de căutare şi salvare cu vehicule aeriene şi maritime vor fi lansate de îndată ce vremea o va permite”, a adăugat Direcţia Generală Maritimă.
Doisprezece marinari se află la bordul cargoului care transporta ferosiliciu din portul Temriuk din Rusia către Aliaga din Turcia.
În ultima sa comunicare cu autorităţile turce, căpitanul a declarat că nava pluteşte în derivă spre un dig din largul coastei Eregli.
Vânturi violente şi furtuni au lovit duminică mai multe zone din Turcia, în special în nord-vest.
O altă navă, care arbora pavilionul Camerunului, s-a rupt în două din cauza valurilor violente în Eregli, după ce întregul său echipaj a fost evacuat în siguranţă.
Vântul puternic şi ploile au provocat, de asemenea, inundaţii şi pagube în Sile şi Garipce, două oraşe de coastă la Marea Neagră, în apropiere de Istanbul, fără a provoca victime sau răniţi
„Dacă nu investeam în infrastructura de transport gaze, astăzi România era într-o situaţie mai puţin plăcută, poate şi Ungaria, având în vedere la ce se întâmplă în contextul geopolitic, cu un război la graniţele noastre, cu alt război început de o lună”, a afirmat Ion Sterian, șeful Transgaz, citat de Agerpres..
Ambiții gazifere
„Investim în continuare. Avem una dintre cele mai moderne infrastructuri de transport din Europa. Suntem undeva la nivel calitativ al infrastructurii de 5 stele în ceea ce priveşte tehnologia şi în ceea ce priveşte securitatea transportului şi exploatării conductorilor de gaz. Ce am promis când am semnat în februarie contractul cu rezervare de capacitate de intrare-ieşire în SNT, cu consorţiul OMV Petrom şi Romgaz şi la cealaltă festivitate de semnare a contractului de începere a lucrărilor, ne-am ţinut de treabă. Suntem într-un grafic accelerat. Au început să vină vapoarele cu ţeavă, a început conducta să transporte în depozite. Prima sudură se va realiza în maximum 8-10 zile pe tronsonul Tuzla – Podişor, un gazoduct care preia integral producţia din Neptun Deep. Discuţiile pe care le avem şi graficul de lucru pe care le avem cu constructorii sunt că undeva la sfârşitul anului viitor vom finaliza gazoductul. Vor mai urma încă circa 5-6 luni de probe tehnologice şi conform contractului semnat, la 1 iulie 2025 gazoductul va fi operativ. Avem rezervă de capacitate pe acest gazoduct care va face parte din coridorul transportului gazelor din zona Mării Caspice, spre zona Azerbaidjanului, sperăm şi din Turkmenistan cât mai curând”, a afirmat Sterian.
Transgaz în Republica Moldova
Şeful Transgaz a menţionat şi faptul că societatea pe care o conduce a preluat, în luna septembrie a acestui an, integral, sistemul naţional de transport gaze al Republicii Moldova şi că „totul se desfăşoară în condiţii normale”.
„Am preluat în Republica Moldova integral Sistemul Naţional de Transport în operare, de la data de 19 septembrie. Totul se desfăşoară în condiţii normale, inclusiv Transnistria cu transportul gazelor pentru Transnistria, în special pentru centrala electrică de la Cuciurgan, care asigură curentul electric pentru zona dintre Nistru şi Prut, mă refer la Chişinău în primul rând, cu curentul electric. Suntem în continuare în dezvoltări”, a spus Ion Sterian.
Societatea Naţională de Transport al Gazelor Naturale Transgaz a semnat, pe data de 16 iunie 2023, contractul de execuţie a lucrărilor pentru gazoductul Tuzla-Podişor, cu societatea Kalyon Insaat Sanayi Ve Ticaret Anonim Sirketi, din Turcia.
Proiectul, în valoare de aproximativ 500 milioane euro, constă în construirea unei conducte de transport gaze naturale în lungime de 308,3 km, care va face legătura între resursele de gaze naturale exploatate din perimetrul Neptun Deep şi coridorul BRUA, asigurându-se astfel posibilitatea transportului gazelor naturale prin interconectările existente.
Conducta este amplasată în zona de sud-est a ţării şi traversează trei judeţe (Constanţa, Călăraşi şi Giurgiu), respectiv 42 de unităţi administrativ teritoriale (UAT).
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că România va continua să fie alături de Republica Moldova, grav afectată de război, prin asistenţă financiară, expertiză şi sprijin politic, urmând să sprijine „multidimensional şi cuprinzător” Ucraina, atât timp cât va fi necesar. Liderul de la București nu a făcut decât să reafirme strategia externă a ultimilor ani, implementată de diplomația de la București. „Vom continua să sprijinim multidimensional şi cuprinzător Ucraina, atât timp cât va fi necesar. Totodată, vom continua să fim alături de Republica Moldova, grav afectată de război, prin asistenţă financiară, expertiză şi sprijin politic fără precedent, în edificarea unui parcurs european ireversibil, dar şi în construcţia unui stat sigur şi prosper, pentru toţi cetăţenii săi”, a spus şeful statului român.
Sprijinul României pentru Republica Moldova este practic unul din singurele obiectice considerate cruciale de partidele politice parlamentare românești pentru securitatea națională a României.
Prioritatea acestui moment pentru diplomația de la București constă în obţinerea deciziei politice de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Moldova şi Ucraina. De la declanşarea războiului de către Rusia solidaritatea României faţă de Ucraina a rămas de neclintit, România primind peste 5,7 milioane de ucraineni, furnizând importante ajutoare umanitare, dar și facilitând tranzitul a peste 22,5 milioane de tone de produse agricole ucrainene prin România. Acestor eforturi li se alătură sprijinul politic puternic acordat Ucrainei la nivelul Uniunii Europene şi al NATO, dar și implicarea României în politica de izolare a Federației Ruse pe plan internațional.
Elita politică de la București este unită în ideea că este datoria României să continue să fie un autentic furnizor de securitate şi prosperitate în regiune, astfel încât Marea Neagră să devină o regiune în care pacea şi prosperitatea nu mai pot fi supuse niciunei ameninţări.
Interesul României pentru consolidarea formatului de securitate din bazinul Mării Negre a fost subliniat și de faptul că preşedintele Klaus Iohannis a declarat că la summitul Iniţiativei celor Trei Mări (I3M) care va avea loc pe 6 septembrie la Bucureşti se prefigurează lărgirea platformei cu un nou stat participant, Grecia, respectiv acordarea statutului de stat participant asociat Ucrainei şi Republicii Moldova. În contextul geopolitic creat de războiul din Ucraina, Iniţiativa celor Trei Mări poate deveni o platformă mult mai importantă în consolidarea rezilienţei regionale şi europene.
La Summitul din 6 septembrie 2023 de la București, România își propune reconfirmarea rolului Iniţiativei de promovare a creşterii economice şi a interconectărilor strategice, inclusiv prin consolidarea şi rafinarea instrumentelor Iniţiativei, şi redefinirea relaţiei Iniţiativei cu vecinătatea sa, reconfigurată geopolitic.
Este de așteptat ca România să aprofundeze relaţiile bilaterale cu partenerii europeni, mai ales cu cei strategici sau cu relevanţă strategică: Germania, Franţa, Spania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Turcia, Grecia, Bulgaria, Portugalia, Belgia, Ungaria şi statele baltice.
Foto: presidency.ro
Sistemul de trilaterale, care a caracterizat o parte a acțiunilor diplomatice românești trebuie consolidat și nu trebuie să se suprapună altor eforturi. Trilateralele România – Polonia – Turcia, România – Republica Moldova – Ucraina ori România – Polonia – Spania răspund unor nevoi de securitate diverse, iar aceste opțiuni regionale nu trebuie să aducă prejudicii intereselor României din alte zone, mai ales din bazinul pontic. Un aspect important este interesul românesc pentru asigurarea unor resurse energetice care să nu poată să fie folosite în scop politic, după modelul rusesc. România trebuie să se concentreze în continuare şi pe dezvoltarea accelerată a relaţiilor cu partenerii din Caucazul de Sud, Azerbaidjan şi Georgia având în vedere „importanţa acestei regiuni sub aspect energetic şi din punctul de vedere al rolului său în configuraţia politică, economică şi de securitate de la Marea Neagră”. România poate juca poate un rol în rezolvarea conflictului din Nagorno-Karabach, având în vedere relațiile bilaterale privilegiate dintre București și cele două capitale implicate direct în conflict, Baku și Erevan. Chiar și bunele relații dintre România și Ankara pot spijini acest deziderat, chiar dacă Turcia nu vede cu ochi buni o implicare a altor state în procesul de stabilizare a regiunii. Ca parte a Uniunii Europene și NATO, România poate furniza o expertiză aparte, dar și să participe la desfășurarea unui eventual contingent internațional de forțe de menținere a păcii. Bucureștiul trebuie să sprijine eforturile de eliminare a influenței nocive a Federației Ruse din regiune, influență care a dus la apariția focarelor de separatism din Azerbaidjan, dar și din Georgia, Ucraina și Republica Moldova.
Aceasta rămâne cel mai vulnerabil stat din regiunea Mării Negre, iar sprijinul României este crucial pentru supraviețuirea sa ca entitate statală.
Chiar dacă recent preşedintele Consiliului European, Charles Michel, declara că Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită să primească noi state membre până în 2030, este greu de crezut că acest ideal poate fi atins, datorită problemelor complexe din statele vizare: politice, sociale, economice și de securitate. Cele şase state din Balcanii de Vest – Albania, Bosnia, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord şi Serbia – se află în stadii diferite ale procesului de aderare la blocul comunitar. Anul trecut, Republica Moldova şi Ucraina au primit statutul de candidat, iar Georgia aşteaptă să primească de asemenea acest statut. Desigur, toate statele candidate trebuie să-şi rezolve conflictele bilaterale înainte de a adera la Uniunea Europeană, iar România poate juca un rol important pentru ca că niciunul dintre conflictele din trecut să nu fie importante în UE ori NATO, dacă este cazul.
UE ar trebui să implementeze la rândul său unele reforme în interior pentru a fi pregătită de extindere, proces în care România poate juca un rol activ.
Ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu a avut luni, 24 iulie 2023, o convorbire telefonică cu secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, se arată în comunicatul trimis de MAE.
Cei doi înalți oficiali au evidențiat cooperarea excelentă dintre România și SUA, în plan bilateral, regional și transatlantic și au subliniat potențialul deosebit al Parteneriatului Strategic dintre România și SUA de a contribui la securitatea, reziliența și prosperitatea regiunii Mării Negre.
Foto: Facebook
Șefii diplomațiilor română și americană au discutat despre cele mai recente evoluții din Marea Neagră, inclusiv cu privire la efectele deciziei Federației Ruse de a suspenda participarea în cadrul Inițiativei privind exportul de cereale prin Marea Neagră. Ministrul afacerilor externe român și secretarul de stat al SUA au condamnat atacurile recente ale Federației Ruse asupra civililor și asupra infrastructurii fluviale și maritime, precum și modul cinic în care Federația Rusă afectează securitatea alimentară globală. Ca urmare, au agreat menținerea unei coordonări strânse, în plan bilateral și euroatlantic, precum și cu partenerii like-minded, în vederea continuării sprijinului solid pentru Ucraina pe termen lung, inclusiv în ceea ce privește exportul produselor agricole. Totodată, ministrul de externe Luminița Odobescu a prezentat măsurile deja adoptate de România, precum și măsurile avute în vedere pe termen scurt și mediu pentru a sprijini capacitatea de tranzit pentru produsele agricole din Ucraina. De asemenea, oficialul român a pledat pentru continuarea unui sprijin consistent pentru consolidarea rezilienței R. Moldova.
În cadrul discuțiilor, ministrul Luminița Odobescu a informat asupra deciziei României de a se alătura Declarației G7 în sprijinul Ucrainei prezentată în marja Summit-ului NATO de la Vilnius.
Ministrul afacerilor externe al României a reiterat importanța acordată de țara noastră accederii în programul Visa Waiver, omologul american reiterând angajamentul SUA de sprijin în vederea atingerii acestui obiectiv comun.
Federația Rusă a lansat, pentru a treia noapte consecutiv, lovituri aeriene asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră, relatează mass-media internațională. În cursul nopţii de miercuri spre joi au fost auzite explozii în apropierea portului Odesa, potrivit media locale. Apărarea antiaeriană ucraineană a fost activă în zonă. Forţele aeriene ucrainene au avertizat pe Telegram că lansări de rachete supersonice antinavă au fost înregistrate în direcţia regiunii Odesa. Populaţia a fost sfătuită să nu iasă afară. Regiunea vecină Nikolaev a fost de asemenea bombardată de forţele ruse, şapte persoane fiind rănite, printre care trei copii.
Foto: Facebook
Trei porturi din regiunea Odesa fac obiectul acordului între Kiev şi Moscova privind tranzitarea de cereale prin Marea Neagră, înţelegere mediată de Turcia şi ONU. Acordul, care a permis exportul de produse agricole pe Marea Neagră în pofida conflictului în desfăşurare în Ucraina, este considerat important pentru securitatea alimentară mondială. Luni, Rusia a anunţat că se retrage din această înţelegere, pe fondul criticilor din partea comunităţii internaţionale.
Avertismente internaționale
Rusia plănuieşte atacuri asupra navelor comerciale care transportă cereale din Ucraina pe Marea Neagră pentru a da apoi vina pe Kiev, a afirmat miercuri un responsabil al Casei Albe. „Armata rusă ar putea să-şi extindă vizarea” instalaţiilor şi mijloacelor de transport ale cerealelor Ucrainei „pentru a include atacuri asupra vaselor civile”, a declarat Adam Hodge, purtător de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională al SUA, citat de mass-media internațională.
Aceste acuzaţii se bazează pe elemente ale serviciilor de informaţiilor care tocmai au fost desecretizate, a precizat purtătorul de cuvânt.
Afirmaţiile Washingtonului intervin după ce Moscova a refuzat luni să prelungească acordul vizând să permită exporturile de cereale ucrainene şi după lovituri ruseşti, marţi şi miercuri, asupra unor terminale cerealiere din portul Odesa.
Războiul minelor
„Informaţiile noastre indică faptul că Rusia a amplasat noi mine în apropierea porturilor ucrainene”, a mai declarat Hodge. „Credem că acest lucru face parte dintr-un efort bine coordonat vizând să justifice orice atac asupra navelor civile în Marea Neagră şi de a arunca responsabilitatea acestor atacuri asupra Ucrainei”, a precizat el.
Rusia anunţase mai devreme miercuri că va considera drept ţintă militară orice navă care se îndreaptă spre porturile ucrainene de cereale de la Marea Neagră.
La rândul sau, Kievul solicită escortă internaţională pentru aceste cargouri după expirarea acordului în cauză, care este crucial pentru alimentaţie în întreaga lume.
