Flota militară rusa a Marii Negre, consolidata de Kremlin

Flota militară rusa a Marii Negre, consolidata de Kremlin

Flota militara rusa a Marii Negre, indispensabila pentru politica rusa in regiune

Flota militara rusa a Marii Negre, indispensabila pentru politica rusa in regiune

Din 2013 și până în 2016 forețele de salvare ale Flotei Militare din Rusia vor primi cel puțin de douăzeci de nave speciale noi, relateaza serviciul de presă al flotei militare ruse, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „Până la finele lui 2013, pentru Flota Mării Negre vor fi construite patru șalupe complexe pentru asigurarea procesului de căutare și salvare, de proiect 23040. Încă 12 șalupe de acest tip vor fi construite pentru celelalte flote din marina rusă în anii 2014 și 2015″ mai arata în sursa citata. În comunicatul serviciului de presă al flotei militare ruse mai este specificat că șalupele de proiect 23040 au calități moderne de exploatare, manevrare și navigație, aavand sisteme sigure energetice și electorenergetice. Ele vor fi dotate cu cele mai moderne mijloace de navigație, radionavigație, radio, utilaj pentru scafandri, iar pentru echipaj vor fi create cele mai comfortabile și sigure condiții de trai și muncă.

Flota militara caspica, obiectiv strategic

Totodata, in acest an, unitățile de slavare ale Flotilei militare ruse din Marea Caspica vor primi o noua navă-remorcher de slavare, SB-45, iar baza navală Leningrad va fi dotată cu remorcherul de salvare „Victor Konețkii”. În 2014, marina militară rusa va fi dotată cu două remorchere de proiect 02980, capabile să execute sarcinile operațiunilor de salvare, să ofere asistență navelor care naufragiază, operațiuni de căutare, salvare, evacuare și amplasare a oamenilor, precum si asigurarea ajutorului medical.
Ele vor fi capabile să stingă incendiile pe obiecte plutitoare sau cele de țărm, să execute lucrări tehnice subacvatice. Remorcherele de acest tip pot să spargă ghiața cu o grosime de până la 1 m, la viteza de 2-5 noduri.
„Principala și cea mai semnificativă completare a forțelor de salvare va fi asigurată de nava oceanică „Igori Belousov”, al cărei construcție va fi terminata în 2014. În prezent la „Șantierul naval al Amiralității” (Sankt -Peterburg) au loc lucrări de prgătire ale încăperilor navei pentru electromontare”, se mai arata în comunicat.

Share our work
Romania si Azerbaidjan evalueaza stadiul implementării Parteneriatului Strategic

Romania si Azerbaidjan evalueaza stadiul implementării Parteneriatului Strategic

Azerbaidjanul este interesat să facă investiţii în România în domeniul transportului de energie şi petrochimic.
La întrebarea Radio România Actualităţi, dacă Azerbaidjanul este interesat de Oltchim,  ministrul adjunct de externe al Azerbaidjanului, Araz Azimov a declarat că, în discuţiile cu oficialii români a apărut şi numele combinatului. Ministrul azer a precizat că detaliile urmează să fie în continuare discutate, dat fiind că deocamdată în România urmează alegeri parlamentare.
Secretarul de stat Bogdan Aurescu a avut miercuri, la sediul MAE, o rundă de consultări bilaterale cu adjunctul ministrului azer de externe, Araz Azimov, în contextul Parteneriatului Strategic bilateral româno-azer şi al aniversării în acest an, a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Azerbaidjan. În cadrul discuţiilor au fost abordate aspecte de interes comun privind consolidarea dialogului politic şi a cooperării bilaterale într-un registru cuprinzător, consolidarea cadrului juridic bilateral în măsură să susţină extinderea şi aprofundarea ansamblului relaţiilor, securitatea energetică, evoluţiile în plan regional, cu accent pe necesitatea reglementării conflictelor prelungite, cooperarea europeană şi euro-atlantică. Discuţiile au evidenţiat nivelul foarte bun al dialogului politic româno-azer, care a imprimat actualul caracter de Parteneriat Strategic relaţiei bilaterale.  Cei doi oficiali au evaluat stadiul implementării Planului Comun de Acţiuni privind Parteneriatul Strategic, semnat în aprilie 2011, cu accent pe domeniile economic şi energetic.

Coridor de transport de mărfuri Marea Neagră – Marea Caspică

În ce priveşte cooperarea în domeniul economic, cei doi demnitari au exprimat necesitatea impulsionării schimburilor de mărfuri şi creşterii volumului schimburilor comerciale bilaterale, în măsură să valorifice tendinţa ascendentă înregistrată în perioada 2005-2010. În context, au subliniat importanţa organizării, la Bucureşti, a celei de cincea sesiuni a Comisiei Interguvernamentale de colaborare comercial-economică şi tehnico-ştiinţifică. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a apreciat că acest obiectiv ar putea fi facilitat şi de realizarea unui coridor de transport de mărfuri Marea Neagră – Marea Caspică, care să valorifice tranzitul maritim direct pe Marea Neagră.
În planul cooperării energetice, secretarul de stat Bogdan Aurescu a reafirmat determinarea României pentru implementarea proiectului gazoductului Nabucco Vest ca proiect prioritar al UE, în măsură să contribuie la asigurarea securităţii energetice europene. Cei doi oficiali au avut un schimb de păreri privind stadiul implementării proiectului gazoductului Azerbaidjan-Georgia-România-Ungaria (AGRI), proiect ce valorifică traseul cel mai scurt dintre regiunea Mării Caspice şi cea a Mării Negre. Interlocutorii au convenit asupra accelerării implementării proiectului AGRI, atât prin finalizarea rapidă a studiului de fezabilitate al proiectului, cât şi prin promovarea acestuia la nivelul UE.
“Ne leagă proiecte de noi conducte de transport pentru gaze pe piaţa europeană. Azerbaidjan este un stat prieten şi partener strategic al României, care poate consolida competiţia pe piaţa energetică europeană. Proiectul AGRI, în care statele noastre sunt iniţiatori, va reprezenta un rezultat concret al cooperării româno-azere. Trebuie să transformăm implementarea AGRI într-un proiect fanion al cooperării noastre”, a arătat Bogdan Aurescu. Totodată, a salutat prezenţa şi activitatea State Oil Company of Azerbaijan Republic (SOCAR) pe piaţa românească de profil, ca pas important pe linia dezvoltării proiectelor energetice comune.

Cooperarea euro-atlantică

Reglementarea conflictelor prelungite a fost evocată ca o direcţie prioritară de acţiune pentru consolidarea securităţii în regiune. „Dialogul privind securitatea în Europa rămâne un proiect incert, privat de credibilitate atâta vreme cât nu vor fi reglementate conflictele prelungite în baza unei abordări care să demonstreze voinţă politică, precum şi respectarea principiilor şi normelor dreptului internaţional”, a precizat secretarul de stat Bogdan Aurescu.
Totodată, cei doi demnitari au evocat oportunităţile considerabile de cooperare regională, multilaterală, oferite de Parteneriatul Estic şi Sinergia Mării Negre, care pot fi valorificate atât în planul cooperării pe linie guvernamentală, cât şi în registrul cooperării pe linie de organizaţii neguvernamentale, precum Fundaţia Internaţională pentru Marea Neagră şi Marea Caspică.
În ce priveşte cooperarea euro-atlantică, cei doi interlocutori au evidenţiat caracterul strategic al relaţiei de parteneriat pe care NATO o dezvoltă cu Azerbaidjan, evocând contribuţia pe mai multe paliere, pe care Azerbaidjan o aduce operaţiunii ISAF. Secretarul de stat Bogdan Aurescu a evocat rolul Ambasadei României la Baku în calitate de Punct de Contact NATO, deţinut timp de două mandate consecutive, în perioada 2009-2012, drept un indicator al nivelului foarte bun al relaţiilor dintre România şi Azerbaidjan. A dat asigurări cu privire la faptul că România va susţine în continuare dezvoltarea relaţiilor de parteneriat NATO-Azerbaidjan.

Parteneriat strategic

În marja rundei de consultări, cei doi demnitari au susţinut un briefing privind aniversarea, anul acesta, a 20 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Republica Azerbaidjan. Bogdan Aurescu a arătat: „În aceste prime două decenii am reuşit să construim relaţii excelente, care sunt azi definite prin Parteneriatul Strategic inaugurat în 2009. Ne-am străduit să consolidăm legăturile politice şi economice. În acest timp au avut loc 15 vizite la cel mai înalt nivel. Anii 2009-2011 au marcat recunoaşterea faptului că este momentul ca relaţiile dintre ţările noastre să treacă la o etapă calitativ superioară. Au marcat vârful relaţiilor dintre ţările noastre, certificat prin semnarea, în 2009, a Declaraţiei privind stabilirea unui Parteneriat Strategic şi, în 2011, a Planului de Acţiuni pentru transpunerea în practică a acestui Parteneriat”.
România are o relaţie politico-diplomatică excelentă cu Republica Azerbaidjan, la nivel de parteneriat strategic, caracterizată printr-un dialog politic de substanţă şi de cooperarea bilaterală în domeniul energetic. România a fost al doilea stat, după Turcia, ce a recunoscut independenţa Republicii Azerbaidjan, la 11 decembrie 1991. Relaţiile diplomatice dintre cele două state au fost stabilite la 19 iunie 1992, iar ambasada României la Baku a fost deschisă la 3 noiembrie 1998.
În ultimii ani, au avut loc mai multe contacte bilaterale la nivel înalt (vizite la nivel de preşedinte, miniştri de externe, la nivel parlamentar). Cele mai recente contacte politice la nivel înalt au fost vizita oficială în România a preşedintelui Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev (28-29 septembrie 2009), şi vizita oficială în Republica Azerbaidjan a ministrului Afacerilor Externe al României, Teodor Baconschi (17-18  martie 2010). Cu ocazia vizitei oficiale în România a preşedintelui Republicii Azerbaidjan din septembrie 2009 a fost semnată declaraţia de stabilire a parteneriatului strategic dintre România şi Republica Azerbaidjan.
România a preluat, începând cu 1 ianuarie 2009, mandatul de ambasadă punct de contact NATO la Baku, pentru perioada 2009-2010. Mai multe informaţii şi o prezentare a activităţilor organizate de Ambasada României la Baku în calitate de Ambasadă Punct de Contact NATO în Azerbaidjan în primul semestru al anului 2010.
Un proiect important aflat, în prezent, pe agenda bilaterală este Interconectorul Azerbaidjan-Georgia-România – AGRI, iniţiativă românească care prevede crearea unei rute alternative pentru transportul gazelor naturale azere către piaţa europeană, prin tranzitarea Georgiei şi apoi sub formă lichefiată peste Marea Neagră până la Constanţa. Miniştrii economiei din cele trei state au semnat la Bucureşti (13 aprilie 2010) un Memorandum de Înţelegere privind cooperarea în domeniul gazului natural lichefiat şi transportul acestuia.

Share our work
Bucuresti. Spatiul Extins al Marii Negre, in atentia transportatorilor feroviari

Bucuresti. Spatiul Extins al Marii Negre, in atentia transportatorilor feroviari

Spaţiul Extins al Mării Negre, zonă mediană a platformei eurasiatice, experimentează o evoluţie economică intensă, ce trebuie susţinută şi impulsionată şi prin investiţii în sectorul feroviar, care să faciliteze interconectarea reţelelor feroviare regionale, naţionale şi transcontinentale, crescând astfel mobilitatea sustenabilă a mărfurilor şi pasagerilor.
Intensificarea activităţii industriale, sporirea consumului intern, creşterea nivelului de investiţii străine directe, în special în extrema estică a SEMN, mărirea volumului schimburilor comerciale pe axa Est – Vest, sunt factori ce determină apariţia oportunităţilor de dezvoltare pentru domeniul feroviar. Summitul Feroviar de Investitii in spatiul extins al Marii Negre – „Zilele Feroviare 2012” – reuneste la Bucuresti, in perioada 9-10 octombrie 2012, elita politica si feroviara europeana si asiatica pentru a identifica formulele legislative, administrative, comerciale si tehnice pentru cresterea volumelor de marfa pe calea ferata de pe platforma eurasiatica.
Aflat la a VII-a editie, evenimentul strategic organizat de Asociatia Industriei Feroviare din Romania si Club Feroviar, sub egida CER si UNIFE, se va concentra pe subiecte privind investitiile in Spatiul Extins al Marii Negre, care cuprinde tari din Europa Centrala si de Est pana in Asia Centrala, cu o atentie speciala pe proiectele privind dezvoltarea coridoarelor de transport. Regiunea Marii Negre sta in centrul unei arii de interes ce se intinde pana spre Marea Baltica sau pana in zona Marii Caspice. Astfel, in Europa, spatiul Marii Negre reprezinta punctul final al unor coridoare pan-europene, care pornesc din Europa Centrala sau de la Marea Baltica, in timp ce in Asia, tarile caucaziene transmit si preiau spre si dinspre Marea Caspica fluxuri de transport prin coridorul TRACECA, in care s-a implicat si Iranul.
Tarile din Asia Centrala delimiteaza astfel inspre vest, in Asia, aria de interes largita a spatiului Marii Negre, in care se poate include in sud Iranul, iar in nord Rusia. In Europa, aceasta arie extinsa include astfel tarile de pe coasta adriatica si tarile central-europene, conectate prin toate rutele de transport catre aceasta poarta a Europei care este Marea Neagra. Dezvoltarea infrastructurii de transport in aceste tari prioritizeaza acele segmente care fac parte din coridoarele pan-europene, coridoare definite spre a lega centrul Europei de spatiul Marii Negre.

Afganistantul vrea cale ferată până la Marea Neagră

În altă ordine de idei, Afganistanul este în discuţii cu SUA privind deschiderea unei noi rute de cale ferată până la Marea Neagră, care va trece prin Asia Centrală şi Caucazul de Sud, scria recent presa rusă. Ministrul adjunct afgan de externe, Jawed Ludin, a declarat miercurea trecută, la Washington, că ideea discutată cu autorităţile americane este de a crea un coridor alternativ de transport pentru Afganistan.
Vorbind în faţa experţilor Institutului pentru Asia Centrală şi Caucaz din cadrul Universităţii Johns Hopkins, ministrul afgan a declarat că, în plus la căile de tranzit existente la est şi vest prin Pakistan şi Iran, guvernul de la Kabul aspiră la un coridor spre Marea Neagră, care să-i permită utilizarea căii ferate, care câştigă din nou astăzi teren în faţa altor mijloace de transport. Noul coridor de transport ar urma să tranziteze Turkmenistanul, Azerbaidjan, Georgia şi o partea din teritoriul Turciei.
Jawed Ludin a spus că a ridicat această problema în faţa guvernului Statelor Unite şi că a primit asigurări de sprijin în acest sens. În cadrul acestui demers, s-au purtat deja negocieri separate cu Turkmenistan, Azerbaidjan, Georgia şi Turcia, a mai afirmat el. Ministrul adjunct de externe afgan a subliniat că noul traseu va permite ţării sale, care nu are ieşire la mare, un coridor de transport alternativ care să-i asigure acces la porturile maritime. El a menţionat că ruta este aproape gata, dat fiind faptul că o cale ferată există de la punctul de control control Aakina, de la graniţa afgană, până la Marea Neagră.

Share our work
Submarine iraniene in Marea Caspica

Submarine iraniene in Marea Caspica

Iranul intenţionează să desfăşoare submarine în Marea Caspică, conform unei agenţii iraniene de presă semioficiale.
Conform informaţiilor difuzate sâmbătă de agenţia Fars, amiralul Abbas Zamini ar fi declarat că Teheranul are în plan să desfăşoare „submarine uşoare” în Marea Capiscă, bogată în petrol şi înconjurată de Iran, Rusia, Kazahstan, Turkmenistan şi Azerbaidjan. Oficialul militar iranian nu a oferit mai multe informaţii.
Relaţiile dintre Iran şi Azerbaidjan s-au înrăutăţit în ultimul an. Iranul acuză Azerbaidjanul că ascunde terorişti antiiranieni care ar avea legături cu agenţia israeliană de spionaj Mossad. În replică, Azerbaidjanul a declarat că Iranul sprijină disidenţi islamişti. Fiecare din cele două state neagă acuzele celeilalte.
La începutul lunii iunie, Iranul a anunţat că a început „etapele iniţiale” ale conceperii de submarine alimentate nuclear. Iranul a construit în ultimii ani câteva submarine de mici dimensiuni, iar recent a recondiţionat unul din cele trei submarine non-nucleare ruseşti din clasa Kilo pe care le-a cumpărat în anii 1990.

Share our work
Nabucco va fi putea realizat doar intr-o varianta mai scurta

Nabucco va fi putea realizat doar intr-o varianta mai scurta

Proiectul Nabucco este in pericolul de a mai fi realizat, asa cum a fost proiectat in forma sa initiala. Actionarii Nabucco admit ca proiectul nu are sanse in configuratia initiala si au transmis joi potentialilor furnizori de gaze din zona Marii Caspice ca sustin varianta Nabucco Vest, care vizeaza realizarea unei conducte de trei ori mai scurta. „Suntem convinsi ca am inaintat Consortiului Shah Deniz II o propunere competitiva si cuprinzatoare, si ca aceasta propunere constituie o solutie avantajoasa atat pentru actionarii nostri, cat si pentru furnizori”, a declarat, intr-un comunicat, directorul general al Nabucco Gas Pipeline International, Reinhard Mitschek. Propunerea privind constructia gazoductului Nabucco Vest a fost inaintata joi, 17 mai. Nabucco Vest este conceptul revizuit al Nabucco si vizeaza transportul gazelor naturale din regiunea caspica, incepand de la granita dintre Bulgaria si Turcia pana la Baumgarten (Austria). Noua varianta de conducta are o lungime de 1.300 kilometri, fata de 3.900 kilometri in proiectul initial. Zacamintele de gaze de la Shah Deniz II se afla in Marea Caspica.

Rezerve uriase

Zacamantul de gaze Shah Deniz, unul dintre cele mai mari din lume, a fost descoperit in 1999 si se afla in zona de apa adanca a Marii Caspice, la 70 kilometri de capitala Azerbaijanului, Baku. Prima faza a dezvolarii zacamantului, denumita Shah Deniz 1, a inceput in 2006. Productia estimata pentru aceasta este de 9 miliarde metri cubi de gaze. Rezervele totale de gaze ale zacamintelor Shah Deniz sunt estimate la 1,2 trilioane de metri cubi de gaze. Faza a doua a exploatarii acestui zacamant este denumita Shah Deniz II. Lucrarile sunt derulate de un consortiu format din companiile BP (Marea Britanie, 25,5% din titluri), Statoil (Norvegia, 25,5%), Socar (Azerbaidjan, 10%), Total (Franta, 10%), LukAgip (societate mixta formata de Eni-Italia si Lukoil-Rusia, 10%), Oil Industries Engineering & Construction (Iran, 10%) si Turkish Petroleum Overseas Company (9%). Consortiul care opereaza zacamintul va selecta in 2013 rutele pentru transportul gazelor. Exporturile de gaze din zacamintele de gaze Shah Deniz II sunt estimate sa inceapa in 2017, la o productie prognozata la 16 miliarde metri cubi de gaz anual, mai mare decat necesarul de consum al Romaniei, de aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaz pe an. in varianta initiala, conducta Nabucco urma sa transporte in Europa peste 40 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, pentru a reduce dependenta de importurile din Rusia. Costurile Nabucco au fost estimate la peste 12 miliarde de dolari. Nabucco Vest ar urma sa transporte in europa de trei ori mai putine gaze decat proiectul initial. Nabucco Gas Pipeline International a fost infiintata la 24 iunie 2004 pentru a dezvolta, a construi si a opera conducta Nabucco. Compania este detinuta de actionarii Nabucco, respectiv OMV (Austria), FGSZ (Ungaria), Transgaz Medias, Bulgarian Energy Holding, Botas (Turcia) si RWE (Germania). Fiecare actionar detine o participatie egala de 16,67% din Nabucco Gas Pipeline International. Actionarii sunt cei responsabili de negocierea contractelor de aprovizionare cu gaze naturale.

Share our work