de Isac Mihai | mart. 6, 2019 | Info Caspica, România, Știri, UE
Turkmenistan-partener-al-UE
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a semnat, luni, alături de omologii săi din Turkmenistan, Azerbaidjan şi Georgia, o declaraţie privind angajamentul României în proiectul unei rute de transport de mărfuri între Marea Neagră şi Marea Caspică, şeful diplomaţiei române remarcând „accentul deosebit pus de Uniunea Europeană pe conectivitate”, se arată în comunicatul MAE de la București, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Această axare pe conectivitate, alături de „evoluţiile impresionante în întreaga regiune în domeniul conectivităţii transportului de mărfuri şi modernizării facilităţilor portuare”, constituie contextul în care a fost luată iniţiativa prezentată luni, a afirmat Meleşcanu.
Coridor strategic
Înaltul oficial român a punctat că declaraţia semnată exprimă şi angajamentul comun privind „operaţionalizarea în cel mai scurt termen a acestui proiect”. „Acest coridor de transport de mărfuri Marea Neagră-Marea Caspică este un proiect lansat de Turkmenistan şi România care vizează crearea unei rute de transport intermodal maritim fluvial, feroviar şi rutier între Europa Centrală şi de Nord, Caucazul de Sud şi Asia Centrală, cu perspectiva conectării la regiunea Asia-Pacific”, a mai afirmat Meleşcanu.
El a detaliat că ruta se bazează „pe continuitatea geografică a României, Georgiei, Republicii Azerbaidjan şi a Turkmenistanului, a facilităţilor oferite de Portul Constanţa din România, Portul Poti din Georgia, portul Baku din Azerbaidjan şi Portul Turkmenbaşi din Turkmenistan şi a conexiunii directe între Portul Constanţa şi Dunărea şi ulterior a cursurilor de apă şi a canalelor interne de pe continentul european, oferind posibilitatea accesării de mărfuri la nivelul Europei Centrale şi de Nord”.
Marea Caspică-Marea Neagră, axă strategică
Strategie UE pentru Asia Centrală
Ministrul român a mai vorbit despre sprijinul României pentru strategia UE privind Asia Centrală, care urmează să fie adoptată în luna iunie în acest an, pe durata preşedinţiei României a Consiliului Uniunii Europene.
La rândul său, viceprim-ministrul Rashid Meredov, ministrul Afacerilor Externe al Turkmenistanului, a apreciat că „noul format de interacţiuni are perspective bune”. „Turkmenistanul îşi dezvoltă interacţiunea cu UE pe segmentul de transport. (…) Scopul strategic al ţării noastre este să creăm un sistem multimodal de coridoare de transport euroasiatic. Considerăm ruta Marea Caspică – Marea Neagră ca fiind un segment important al acestui segment”, a afirmat oficialul turkmen.
Totodată, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Azerbaidjan, Elmar Mammadyarov, a vorbit despre rolul preşedinţiei române a Consiliului Uniunii Europene în promovarea acestui proiect. „Cred că raportarea la preşedinţia Consiliului UE şi la apartenenţa României la UE va face ca acest proiect să fie atrăgător pentru alte state membre din Uniunea Europeană să folosească acest coridor pentru transportul bunurilor”, a punctat el.
Georgia, poziție strategică
Ministrul de Externe al Georgiei, David Zalkaliani, a vorbit, în context, despre poziţionarea geostrategică a ţării sale. „Georgia deja a demonstrat că este un partener de încredere şi un participant activ în proiecte regionale ce au ca scop transportul între Est şi Vest. Vrem să consolidăm rolul Georgiei ca hub de transport şi logistic, să folosim eficient poziţia geostrategică Georgiei”, a evidenţiat David Zalkaliani.
Pornind de la sprijinul politic exprimat prin Declaraţia comună, ministerele de resort şi agenţiile naţionale din cele patru state vor înfiinţa un grup de lucru la nivel de experţi pentru identificarea şi soluţionarea tuturor aspectelor tehnice.
În marja reuniunii cvadrilaterale, ministrul român de Externe a avut întrevederi bilaterale cu cei trei omologi, fiind trecut în revistă stadiul relaţiilor, inclusiv din perspectiva exercitării de către România a preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii Europene. (N.G.)
de Isac Mihai | ian. 22, 2019 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Info Caspica, Principal, România, Știri, UE, UE
TANAP schimba geopolitica energetica la Marea Neagra
Producătorul român de gaze de stat, Romgaz, şi compania similară din Azerbaidjan, SOCAR, au intrat într-un parteneriat pentru a colabora în proiecte internaţionale de anvergură, se arată într-un comunicat emis mass-media, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Intrarea în parteneriat cu o companie de talia SOCAR, cu perspectiva extinderii, este un lucru important pentru noi, pentru că va aduce beneficii majore nu doar Romgaz, cât şi sectorului energetic şi economiei naţionale în ansamblul său. Romgaz doreşte să îşi extindă activitatea pe pieţele externe, explorând noi oportunităţi şi identificând variante optime şi eficiente de expansiune cu implicaţii profitabile asupra companiei”, a afirmat Adrian Volintiru, directorul general al Romgaz, după o întâlnire cu reprezentanţii SOCAR, la Baku.
Obiective strategice
Potrivit unui comunicat al Romgaz, în cadrul întâlnirii au fost aduse în discuţie, punctual, proiecte de interes comun. Mai exact, oficialii companiei azere şi-au manifestat interesul pentru explorarea şi exploatarea offshore, în parteneriat cu Romgaz, a gazelor din Marea Neagră, în cazul în care compania română decide să se implice în acest proiect.
De asemenea, a fost menţionată posibilitatea colaborării pe proiecte ce vizează conducta de gaze Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) şi gazoductul TransAdriatic Pipeline (TAP), a cărui procedură de finanţare de proiect prin strângerea a 3,9 miliarde euro s-a încheiat la finalul anului trecut (decembrie 2018).
Volintiru a efectuat o vizită oficială în Republica Azerbaidjan, la invitaţia oficialilor SOCAR. Aceştia au discutat, la Baku, şi despre intenţia companiei române de a colabora, atât în zona onshore din Azerbaidjan, cât şi în cea offshore din Marea Caspică. „Întâlnirile vor continua în perioada următoare, pentru a concretiza cele discutate. Am identificat inclusiv varianta de schimb de expertiză pe partea de depozitare gaze, întrucât în cele două companii situaţia este similară, avem capacităţi mari de depozitare (3 miliarde de metri cubi) şi intenţii comune de a dezvolta această activitate în ambele ţări”, a adăugat directorul general al Romgaz.
Romgaz este cel mai mare producător şi principal furnizor de gaze naturale din România. Compania este admisă la tranzacţionare pe piaţa Bursei de Valori din Bucureşti şi a Bursei din Londra (LSE). Acţionar principal este statul român, cu o participaţie de 70%.
Participarea la TANAP, un obiectiv important pentru Romgaz
TANAP, ambiții geopolitice
Cu o lungime de 1.850 de kilometri, conducta Trans-Anatolian Natural Gas Pipeline (TANAP) va face legătura între frontiera Turciei cu Grecia şi graniţa dintre Turcia şi Georgia. Capacitatea iniţială a conductei TANAP ar urma să fie de 16 miliarde metri cubi pe an şi să crească până la 23 miliarde metri cubi în 2023 şi 31 miliarde metri cubi în 2026.Societatea care se ocupă de proiectul TANAP este deţinută în proporţie de 58% de compania energetică naţională din Azerbaidjan, SOCAR, şi 30% de compania energetică turcă Botas.
Cu o lungime de 870 de kilometri, gazoductul Trans Adriatic Gas Pipeline (TAP) urmează să fie ultimul tronson din acest coridor şi va permite transportul de gaze naturale din Turcia în Italia, via Grecia şi Albania. În anul 2020, când este programată să aibă loc prima livrare de gaze spre Europa, TAP va fi primul gazoduct non-rusesc care va aproviziona Europa, după conexiunea Medgaz, care în anul 2011 a început să livreze gaze din Algeria în Spania. (M.B.)
de Isac Mihai | apr. 11, 2018 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Caspica, Info Militar, Intelligence, Jurnal de Front, Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Principal, Razboi energetic, Știri, Uncategorized @ro
Uragan, prima corvetă din clasa Karakurt, a intrat deja în dotarea Flotei militare ruse
Autoritățile de la Astana sunt gata să semneze un nou contract cu partea rusă pentru modernizarea flotei militare, inclusiv achiziționarea a două corvete din clasa Karakurt, capabile să lanseze rachete sol-sol (Kalibr-M) și sol-aer, relatează surse militare ruse, citate de mass-media regională, preluată de agenția KARADENIZ PRESS. Contractul negociat mai prevede construcția a noi baze de antrenament pentru marinarii kazahi, precum și implicarea părții ruse în dezvoltarea infanteriei marine din fosta republică sovietică. Sursele citate au mai precizat că Astana este interesată și de achiziționarea unor sisteme de rachete, precum cele din ultima serie Kalibr.
Dezvăluirile din presa regională cu privire la demararea noilor negocieri dintre Federația Rusă și Kazahstan vin la scurt timp după ce ministrul rus al apărării Serghei Şoigu a anunțat, în urmă cu câteva zile, că flotila Rusiei din Marea Caspică urmează să fie relocată din Astrahan în Republica Daghestan, situată mai spre sud în zona Caucazului rusesc.
Decizie strategică
‘A fost luată decizia privind transferul flotilei la Kaspiisk (Daghestan). Acolo avem un şantier imens în derulare: se construiesc dane, un far, puncte de mentenanţă, imobile de locuit. Numărul ofiţerilor şi marinarilor va creşte de câteva ori’, a declarat Şoigu la o întâlnire cu conducerea Ministerului Apărării rus, citat de mass-media rusă.
Transferul flotilei din Marea Caspică în Kaspiisk are o însemnătate majoră pentru asigurarea securităţii în regiunea Mării Caspice, a subliniat Serghei Şoigu.
Semnal pentru vecini
Decizia rusă de a muta flotila militară în Republica Daghestan va fi urmată și de relocarea altor mari unități ruse de infanterie marină, aviație navală, rachete și artilerie. Consolidarea prezenței militare ruse în Caucaz vine pe fondul menținerii unui nivel ridicat de insurgență din partea populației musulmane locale, precum și accentuări divergențelor privind împărţirea Mării Caspice, bogată în petrol şi gaze, diferend care de 15 ani nu a fost rezolvat de ţările riverane. Astfel, Federația Rusă, Turkmenistan, Republica Islamică Iran, Azerbaidjan și Kazahstan nu au reușit să ajungă la un acord comun pentru împărțirea resurselor naturale.
Conform ministrului rus al apărării Serghei Şoigu, baza principală a flotilei ruse din Marea Caspică va rămâne momentan la Astrahan. El a mai declarat că obiectivele acesteia sunt protejarea frontierelor sudice ale Rusiei, asigurarea intereselor naţionale şi combaterea terorismului.
Flota militară rusă din Marea Caspică a atacat cu succes ținte de pe frontul sirian folosind rachetele Kalibr
Transfer în 2019
Flotila rusă din Marea Caspică are în componenţa sa nave de patrulare echipate cu rachete moderne, între care două corvete şi nava amiral ‘Tatarstan’; opt nave de rachete şi de artilerie de dimensiuni mai mici, dintre care trei sunt dotate cu rachete de croazieră Kalibr (arma principală a forţelor maritime, cu rază lungă de acţiune); nave amfibie; trupe de infanterie marină şi artilerie de coastă.
Transferul propriu-zis va începe în 2019, informează RIA Novosti, citând o sursă militară. Potrivit amiralului Viktor Kravcenko, fostul şef al Statului Major al Marinei ruse, mutarea va dura între trei şi cinci ani, dar va spori capacităţile operaţionale ale flotilei ruse din Marea Caspică, potrivit ziarului Vedomosti.
‘Toate forţele vor fi concentrate într-un singur loc, iar flotila nu va depinde de condiţiile meteorologice’, a spus înaltul oficial militar rus. Amiralul a explicat că în zona Astrahan, Volga îngheaţă timp de câteva luni, iar pentru ca navele de război să iasă în larg este nevoie de spărgătoare de gheaţă. Portul Astrahan, unul dintre cele mai mari orașe rusești din regiune, se află la aproximativ 100 de kilometri de Marea Caspică, navelor militare ruse luându-le câteva ore pentru a ajunge la marea deschisă.
Siria, poligon de testare a armelor
În perioada sovietică, flotila din Marea Caspică îşi avea baza la Baku (capitala Azerbaidjanului), iar după destrămarea URSS, o parte a acesteia a fost transferată la Astrahan, iar o parte la Mahacikala (capitala Daghestanului, republică din Caucazul rus). După dezvoltarea infrastructurii şi lucrări de adâncire, întreaga flotilă din Marea Caspică va fi transferată la Kaspiisk (situat la aproximativ 20 de kilometri de capitala Republicii Daghestan, Mahacikala), în regiune urmând să fie construite facilități și pentru alte arme, investițiile ajungând la câteva sute de milioane de dolari SUA pentru următorul deceniu.
Flotila rusă din Marea Caspică, împreună cu Flota Mării Negre, constituie componenta navală a Districtului Militar Sud al Federaţiei Ruse. Aceasta a fost implicată activ în intervenția militară rusă din Siria prin trimiterea de mici contingente de trupe speciale ori tehnicieni și specialiști militari, dar mai ales prin tirurile de rachete trase de navele militare ale flotilei, inclusiv Kalibr-M. (M.A.B./M.I.)
de Isac Mihai | apr. 5, 2018 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Caspica, Info Militar, Jurnal de Front, Razboi energetic, Știri
Flota militară rusă din Marea Caspică a atacat cu succes ținte de pe frontul sirian folosind rachetele Kalibr
Flotila Rusiei din Marea Caspică urmează să fie relocată din Astrahan în Daghestan (sud), a anunţat recent ministrul apărării rus Serghei Şoigu, citat de mass-media rusă, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘A fost luată decizia privind transferul flotilei la Kaspiisk (Daghestan). Acolo avem un şantier imens în derulare: se construiesc dane, un far, puncte de mentenanţă, imobile de locuit. Numărul ofiţerilor şi marinarilor va creşte de câteva ori’, a declarat Şoigu la o întâlnire cu conducerea Ministerului Apărării rus.
Semnal pentru vecini
Transferul flotilei din Marea Caspică în Kaspiisk are o însemnătate majoră pentru asigurarea securităţii în regiunea Mării Caspice, a subliniat Serghei Şoigu. Obiectivele acesteia sunt protejarea frontierelor sudice ale Rusiei, asigurarea intereselor naţionale şi combaterea terorismului. În plus, Moscova îi atribuie un rol major flotilei sale în Marea Caspică, dată fiind disputa privind împărţirea Mării Caspice, bogată în petrol şi gaze, diferend care de 15 ani nu a fost rezolvat de ţările riverane.
Transfer în 2019
Deocamdată, baza principală a flotilei ruse din Marea Caspică rămâne la Astrahan, au mai declarat sursele citate. Transferul propriu-zis va începe în 2019, informează RIA Novosti, citând o sursă militară. Potrivit amiralului Viktor Kravcenko, fostul şef al Statului Major al Marinei ruse, mutarea va dura între trei şi cinci ani, dar va spori capacităţile operaţionale ale flotilei ruse din Marea Caspică, potrivit ziarului Vedomosti.
‘Toate forţele vor fi concentrate într-un singur loc, iar flotila nu va depinde de condiţiile meteorologice’, a spus el. Amiralul a explicat că în zona Astrahan, Volga îngheaţă timp de câteva luni, iar pentru ca navele de război să iasă în larg este nevoie de spărgătoare de gheaţă.
Moștenire sovietică
Flotila rusă din Marea Caspică are în componenţa sa nave de patrulare echipate cu rachete moderne, între care două corvete şi nava amiral ‘Tatarstan’; opt nave de rachete şi de artilerie de dimensiuni mai mici, dintre care trei sunt dotate cu rachete de croazieră Kalibr (arma principală a forţelor maritime, cu rază lungă de acţiune); nave amfibie; trupe de infanterie marină şi artilerie de coastă.
În perioada sovietică, flotila din Marea Caspică îşi avea baza la Baku (capitala Azerbaidjanului), iar după destrămarea URSS, o parte a acesteia a fost transferată la Astrahan, iar o parte la Mahacikala (capitala Daghestanului, republică din Caucazul rus). După dezvoltarea infrastructurii şi lucrări de adâncire, întreaga flotilă din Marea Caspică va fi transferată la Kaspiisk (Daghestan). Flotila rusă din Marea Caspică, împreună cu Flota Mării Negre, constituie componenta navală a Districtului Militar Sud al Federaţiei Ruse. (M.I.)
de Razvan Iorga | oct. 17, 2014 | Asia Centrală, Caucaz, Info Caspica, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, Ucraina, Uncategorized @ro
Romania, Georgia si Ucraina vor fi legate maritim de o noua linie de feribot ce a fost inaugarata joi in prezenta oficilitatilor din mai multe tari riverane ale Marii Negre. Evenimentul, organizat de compania romaneasca Romcargo Maritim, initiatorul si coordonatorul noii linii maritime, s-a bucurat de participarea ambasadorilor Turciei, Ucrainei, Georgiei, Kazahstanului si Azerbaidjanului la Bucuresti, a secretarilor de stat Bogdan Aurescu, din Ministerul Afacerilor Externe, si Iulian Matache — Ministerul Transporturilor, precum si reprezentanti guvernamentali din Georgia si Ucraina. Practic ceea ce am reusit acum este conexiunea de transport ce lipsea dintotdeauna peste Marea Neagra, intre poarta Europei — ce se deschide la Constanta si tarile din bazinul Marii Caspice si chiar destinatii mai indepartate din Orient, refacand oarecum vechiul Drum al Matasii. Noua ruta scurteaza tranzitul si costurile logistice de transport intre UE si tarile de la Marea Caspica pentru toate tipurile de marfuri, de la 25-30 de zile cate se facea in mod uzual pe ruta Anvers/Rotterdam — regiunea Caspica — la 15 zile in prezent, cu transport feroviar din Europa Centrala pana la Constanta si de aici cu linia maritima ferry/Ro-Ro — pana la Poti in Georgia, costurile pentru transportul unui autotren, la bordul navei, fiind de 1.600 de euro”, a precizat Dorin Iacob, director al companiei romanesti Romcargo Maritim ce a intitiat si coordoneaza noua linie. Feribotul va pleca din Constanta, in fiecare zi de joi, la ora 23,59, urmand sa ajunga la Batumi, duminica, la ora 7,00, dupa care seara, la ora 21,00 va parasi portul pentru a se indrepta catre Ilicevsk (Ucraina), in functie de partidele de marfa angajate de navlositori. Nava va ajunge miercurea, la orele 7,00, din Portul Ilicevsk si va parasi portul la orele 21,00, urmand ca joia, la orele 16,00, sa ajunga din nou la Constanta.
Prognoze pozitive pentru dezvoltare schimburilor comerciale regionale
Bogdan Aurescu, secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat cu aceasta ocazie ca momentul este unul foarte important, in conditiile in care anul trecut tara noastra a avut cu cele doua state vecine schimburi comerciale de aproape 2,5 miliarde de dolari. „Lansarea noii linii maritime intre Romania si Georgia este un moment foarte important pentru care s-au depus mari eforturi si pentru care s-a lucrat foarte mult timp. Au mai existat dupa cum este stiut incercari de a crea aceasta conexiune intre Romania si Georgia, peste Marea Neagra, dar speram ca de aceasta data va fi un proiect durabil. Este foarte important momentul pentru ca astfel potentam, zic eu, intr-un mod exponential, schimburile economice bilaterale, cu Georgia, care oricum este principalul nostru partener economic din Caucazul de Sud, cu schimburi cifrate anul trecut la peste 420 milioane USD. In egala masura acest moment este important pentru schimburile comerciale cu Ucraina, care anul trecut au ajuns la aproape 2 miliarde USD, dar sigur ca aceasta linie de ferryboat intre cele trei tari va contribui si mai mult la intarirea legaturilor economice si comerciale”, a afirmat Aurescu, citat de Agerpres.
Legatura cu zona caspica
El a adaugat ca este fara indoiala si un impact mai larg, la nivel regional, in zona Asiei Centrale, unde sunt mai multe tari interesate sa foloseasca Portul Constanta ca poarta spre Europa. „Exista fara indoiala si un impact mai larg, la nivel regional, pentru ca exista potentialul extinderii acestei conexiuni de ferryboat dincolo de cea ce inseamna relatia Romania-Georgia-Ucraina, ca o conexiune intre Marea Neagra si Caspica, cu potential pentru exportul de marfuri intre Caucazul de sud, Asia centrala, Europa centrala si de vest, prin implicarea si altor state precum Azerbaidjan, Armenia, Turkmenistan — partenerul nostru in proiectul Coridorului de transport de marfuri intre Marea Neagra si Marea Caspica. Statele din Asia centrala, precum Kazahstan si Uzbekistan, sunt interesate sa aiba Romania si Portul Constanta ca poarta spre Europa, si in acest sens discutam recent cu ambasadorul Republicii Kazahstan la Bucuresti si cu presedintele Comisiei de politica externa al Parlamentului Uzbek, despre interesul pe care aceste state il au pentru dezvoltarea acestui coridor de transport de marfuri. Iata ca avem un potential deosebit in fata, cu posibilitatea de extindere catre China”, a evidentiat secretarul de stat. Oficialul MAE a mentionat ca acest proiect are si un impact politic important, in contextul problemelor dintre Federatia Rusa si Ucraina. „Regiunea Marii Negre este o zona cu o situatie de securitate deosebita generata de interventia Rusiei in Ucraina, cu incalcarea dreptului international, ceea ce a dus la stricarea balantei de securitate in Marea Neagra. Un astfel de proiect creat de trei state riverane vecine nu face decat sa demonstreze ca atunci cand statele doresc sa coopereze intr-un spirit deschis, se pot realiza proiecte constructive, precum acesta al liniei maritime de ferryboat inaugurate acum”, a afirmat Aurescu.
