de Isac Mihai | mart. 23, 2018 | Intelligence, Principal, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Facebook-luată-la-întrebări-de-Uniunea-Europeană
Reţelele sociale şi platformele digitale trebuie să garanteze ”o protecţie totală a vieţii private” a cetăţenilor, insistă ţările Uniunii Europene în concluziile pe care urmează să le adopte în cadrul unui summit la Bruxelles, în plin scandal privind folosirea datelor a milioane de utilizatori de Facebook, relatează mass-media occidentală, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Reţelele sociale şi platformele digitale trebuie să garanteze practici transparente şi o protecţie totală a vieţii private şi a datelor personale ale cetăţenilor”, se afirmă în textul concluziilor, consultat de AFP. Documentul urmează să fie formal aprobat de către liderii celor 28 de ţări din UE.
Critici dure
Facebook este sub tirul criticilor în SUA şi în Europa, după dezvăluirile referitoare la firma Cambridge Analytica din Marea Britanie, ce a exploatat datele a 50 milioane de utilizatori ai reţelei, fără ştirea lor. Aceste acuzații au dus la scăderea drastică a prețului acțiunilor companiei, şeful Facebook, Mark Zuckerberg, pierzând peste 9 miliarde de USD.
Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, l-a invitat săptămâna viitoare pe şeful Facebook, Mark Zuckerberg, să vină să dea explicaţii în faţa eurodeputaţilor, care au intenţia de a face o anchetă privind ”încălcarea inacceptabilă a drepturilor la confidenţialitatea datelor”.
Cost ridicat
Autorităţile însărcinate cu protecţia datelor în ţările UE, reunite marţi la Bruxelles, şi-au oferit sprijinul faţă de ancheta lansată deja de către autoritatea britanică de reglementare privind fişierele Cambridge Analytica.
Comisarul european pentru justiţie, Vera Jurova, a avertizat miercuri că un viitor scandal similar celui cu care se confruntă Facebook ar putea costa ”foarte mult” începând din mai, când va intra în vigoare o nouă reglementare europeană privind protecţia datelor personale. (M.B.)
de Razvan Iorga | iun. 30, 2017 | Info Militar, Știri, Turcia, UE
Soldați turci din Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN)
Autoritățile turce au negat joi orice proiect de retragere a militarilor săi staționați în nordul Ciprului, în timp ce în Elveția are loc o nouă rundă de negocieri privind reunificarea insulei divizate de peste 40 de ani. Ciprul este divizat din 1974 între Republica Cipru, unde se află comunitatea cipriotă greacă în sudul insulei, și Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), recunoscută doar de Ankara.
Turcia are staționați în RTCN circa 35.000 de militari, a căror retragere totală este cerută de către Nicosia, susținută de Atena. O sursă diplomatică a declarat pentru AFP în Elveția că Turcia ar fi dispusă să-și reducă cu 80 % prezența militară din Cipru. Dar purtătorul de cuvânt al Ministerului turc de Externe a dezmințit în mod ferm un astfel de proiect, într-un comunicat oficial difuzat joi dimineața: „Informațiile potrivit cărora țara noastră își va retrage militarii din insulă, în cadrul unui plan în patru etape și în procentele evocate, sunt false”, relatează Agerpres. „Zero soldați, zero garanții, pentru noi aceasta nu poate fi un punct de plecare al unei reuniuni”, a declarat ulterior în cursul zilei ministrul turc de externe, Mevlut Cavusoglu.
„Nu putem accepta un astfel de lucru”, a continuat el, adresându-se jurnaliștilor în stațiunea elvețiană Crans-Montana, unde au loc convorbirile dintre ciprioții greci și turci. Catalogând drept ”vis” o astfel de cerere, Cavusoglu a făcut apel la Atena și Nicosia ”să se trezească”. ”Trebuie să se trezească din acest vis, ca să renunțe ‘, a afirmat șeful diplomației turce. După o întrerupere de cinci luni, negocierile au fost reluate miercuri în cadrul unei conferințe lărgite, cu participarea președintelui cipriot grec Nicos Anastasiades și a liderului cipriot turc Mustafa Akinci, cărora li s-au alăturat miniștrii de externe și reprezentanți ai țărilor ”garante” — Turcia, Grecia și Marea Britanie.
de Razvan Iorga | aug. 1, 2016 | Federatia Rusa, Info Militar, UE, Uncategorized @ro
Rusia își intensifică eforturi în războiul informațional pe care îl duce în Europa. Rezultatele muncii Moscovei se pot observa deja printr-un aport crescut la euroscepticism și creșterea naționalismului intern în rândul țărilor europene, în care politicienii populiști cresc în sondaje. Empatia față de Ucraina și de ideea de anexare ilegală a peninsulei Crimeea scad, iar Rusia își atinge tot mai multe scopuri politice fără a uzita mijloacele clasice de luptă. Cotidianului britanic The Times a intrat în posesia mai multor informații relevante despre propaganda rusă dusă în interiorul Marii Britanii. Autorităţile de la Kremlin răspândesc dezinformarea prin intermediul noului birou al agenţiei de ştiri Sputnik şi îşi infiltrează oameni în universităţi de elită, în campusuri, centre lingvistice şi culturale, scrie sursa menționată. Mai mulţi analişti au precizat că această acţiune face parte din doctrina militară a Rusiei, care prevede utilizarea, în cadrul conflictelor, a „mijloacelor informaţionale şi a celor non-militare”.
Rusia și-a sporit semnificativ sumele alocate „operațiunilor negre” din presa oficioasă destinată străinătății. În același timp, surse de la vârful NATO au avertizat că Moscova finanțează campanii de dezinformare cu scopul de destabilizare a Europei. Bugetul alocat de Kremlin serviciilor de televiziune, radio și internet cu destinație externă a depășit 300 de milioane de euro pentru 2015, o sporire cu peste 100 de milioane a sumei alocate inițial, potrivit duminicalului londonez Sunday Times.
Agenţiile de informaţii de la Moscova au fost acuzate de experţii americani în securitate cibernetică de hacking împotriva serverelor Comitetului Naţional Democrat, care a nominalizat-o pe Hillary Clinton drept candidat la alegerile prezidenţiale din noiembrie. E-mail-urile, publicate de situl WikiLeaks, ar fi parte a unei campanii de discreditare a lui Clinton în avantajul candidatului Partidului Republican, Donald Trump, considerat a fi favoritul președintelui Vladimir Putin la președinția SUA. De altfel, Trump a făcut apel la Rusia să găsească și să publice e-mail-urile lipsă ale candidatei Democrate la președinție, stârnind astfel acuzații că încurajează periclitarea siguranței naționale a Statelor Unite.
Coordonare din inima Scoției
Potrivit The Times, principala ţintă a ruşilor de pe teritoriul britanic este oraşul Edinburgh, care a fost selectat drept locaţie pentru deschiderea sediului central al Sputnik din Marea Britanie. De la lansarea sa, agenţia de ştiri a publicat informaţii care sugerează că parlamentarul laburist Jo Cox ar putea să fi fost ucis ca urmare a unui complot al susţinătorilor Uniunii Europene pentru a influenţa rezultatul referendumului de la 23.06.2016 privind ieşirea Marii Britanii din UE, aceasta fiind o teorie a conspiraţiei care a fost promovată de televiziunea rusă. De asemenea, vehiculează mitul conform căruia Vestul a fost de acord ca NATO să nu se extindă niciodată la frontiera Rusiei, un aspect important prin care propaganda Moscovei a justificat invazia Ucrainei din 2013.
„Cultura rusă” ca paravan soft power
Sediul Sputnik se află într-o clădire de birouri în care chiriaşii cu contracte pe minimum 5 ani. Predecesoarea sa, agenţia internaţională de ştiri RIA Novosti, a folosit Scoţia pentru testarea unui exerciţiu de propagandă neagră, pretinzând că votul pentru referendumul din 2014, de a rămâne în Regat, a fost falsificat. Povestea a determinat apariţia unei petiţii cu 100.000 de semnatari, pentru renumărarea voturilor.
De asemenea, relatează The Times, există informaţii potrivit cărora Universitatea din Edinburgh a primit din partea Fundaţiei „Russkiy Mir”/ Lumea Rusă suma de 221.000 de lire sterline pentru a găzdui în incinta sa primul centru lingvistic şi cultural de pe teritoriul Marii Britanii, sponsorizat de Moscova. Fundaţia a mai deschis centre şi în cadrul Universităţii din Durham, care a acceptat suma de 85.000 de lire sterline, precum şi la St. Antony’s College din Oxford.
„Russkiy Mir” şi Sputnik au fost create printr-un decret al lui Vladimir Putin. Sputnik, care a fost înfiinţată în 2013, este aripa internaţională a agenţiei de ştiri controlată de guvernul de la Moscova. Este condusă de Dmitry Kiselyov, cunoscut pentru declaraţiile sale homofobe şi pus pe lista neagră a UE cu sancţiuni pentru că a fost propagandistul principal în invazia Ucrainei de către Rusia.
Filiera KGB
„Russkiy Mir” a fost lansată de preşedinte în 2007 şi este condusă de Vyacheslav Nikonov, fost asistent a şefului KGB. Profesorul Nikonov, decan al Universităţii de Stat din Moscova, este nepotul deputatului din perioada regimului stalinist, Vyacheslav Molotov, al cărui pact din 1939 cu naziştii a condus la anexarea statelor baltice de către sovietici.
Acordul pe care profesorul Nikonov l-a semnat cu universitatea, care i-a acordat onorific, un doctorat în 2012, dă fundaţiei sale dreptul de a fi consultată în momentul numirii personalului de la centrul de învăţământ din Scoţia. Vladimir Putin susţine conceptul de „Russian world”/ „Lumea rusă”, care pentru milioane de vorbitori ai limbii din interiorul sau afara graniţelor are o înţelegere comună de „spaţiu vital”/ „living space”. Invazia ţării vecine, Ucraina s-a făcut sub pretextul apărării drepturilor vorbitorilor de limbă rusă din Crimeea.
Avertismentul NATO
Noul comandant al forțelor NATO, generalul american Curtis Scaparrotti, a declarat recent că sporirea resurselor alocate acestor servicii media pe care analiștii occidentali le asimilează unor „operațiuni negre” merge în paralel cu finanțarea unor „campanii de dezinformare” în scopul destabilizării Europei. Acesta a mai spus că Rusia a devenit „un adversar foarte serios” și a cerut Occidentului să lanseze propriile campanii de „operațiuni negre” pentru a contracara Moscova „pe câmpul de luptă”. „Observăm activitățile în cyber-spațiu, vedem influența în Europa în termeni de finanțare a partidelor politice, o anumită dezinformare pentru a construi fapte pe teren care nu sunt de fapt adevărate”, a mai spus generalul Scaparrotti, relatează RFI.
„Eu cred că totuși putem să facem față. Este greu, mai ales în lumea occidentală, deoarece credem în libertatea presei, credem în adevărul în presă, credem în domnia legii și deci avem dificultăți în contracararea acestui lucru, dar va trebui să o facem”, a mai spus comandantul NATO. De altfel, agenția Tass a publicat luni un material din Le Monde Diplomatique care acuză faptul că NATO este un instrument al Războiului Rece și că ar trebui desființat.
de Razvan Iorga | mart. 19, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Militari ucraineni vor fi instruiti de experti britanici care vor sosi in Ucraina, a anuntat Ministerul Apararii de la Londra. „Avem trupe la fata locului (in Ucraina) care se ocupa de instruirea’ militarilor ucraineni”, a declarat un purtator de cuvant al ministerului mentionat. „Obiectivul nostru este de a intari capacitatile defensive ale fortelor armate ucrainene”, a adaugat el, precizand ca misiunea a inceput in martie. Potrivit BBC, 35 de soldati britanici s-ar afla in prezent la Mikolaiv, in sudul Ucrainei. Premierul britanic David Cameron anunta la sfarsitul lunii trecute ca Marea Britanie va desfasura personal militar in Ucraina pentru misiuni de formare si instruire a soldatilor ucraineni, excluzand trimiterea de arme in acest stadiu. Potrivit Ministerului britanic al Apararii, aproximativ 75 de instructori militari urmeaza sa fie trimisi in total in Ucraina pentru aceasta operatiune care va dura pana la sase luni. Alaturi de Marea Britanie, alte doua state — SUA si Polonia — si-au anuntat intentia de a trimite personal militar in Ucraina pentru misiuni de formare si instruire a soldatilor ucraineni.
Rusia a reactionat vehement la acest anunt. Dmitri Peskov, purtatorul de cuvant al presedintelui rus Vladimir Putin, a declarat joi ca existenta unor instructori militari occidentali pe teritoriul Ucrainei nu va face decat sa escaledeze tensiunile. ‘Cu siguranta ca aceasta nu va contribui nici la intarirea increderii si nici la dezamorsarea tensiunior. In consecinta, putem spune ca trimiterea de catre Occident a unor instructori militari in Ucraina nu va ajuta la reglementarea conflictului’, a afirmat Peskov. Rusia a criticat si anterior aceste planuri privind trimiterea de instructori militari in Ucraina, precum si posibila livrare de arme catre fortele Kievului, considerand ca toate acestea sunt factori destabilizatori pentru situatia din estul Ucrainei.
de Madalin Necsutu | mart. 5, 2015 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
În încercarea de a domoli apetitul anexaționist al lui Hitler, premierii britanic Neville Chamberlain și francez Edouard Daladier aveau să ducă, în anii `30 ai secolului trecut, o politică constant emasculată de conciliere față de o Germanie expansionistă. O soluție ce părea atunci viabilă pe termen scurt, dar care s-a dovedit dezastruoasă pe termen mediu și lung. Atât Chamberlain, cât și Daladier, erau convinși că Acordul de la Munchen, prin care se consfințea dezmembrarea Cehoslovaciei pe criterii etnice prin ruperea regiunii sudete, avea să preîntâmpine și să tempereze veleitățile belicoase ale Fuhrer-ului de la Berlin. Însă istoria ne învață că aceasta funcționează după cicluri repetitive, în care doar personajele se schimbă, nu și interesele statelor ce se croiesc de-a lungul vremurilor și sunt atent studiate de geopolitică. Chiar și așa, în fața evidențelor, de data aceasta cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Fancois Hollande calcă apăsată pe urmele vechiului cuplul de conciliatori Chamberlain-Daladier. Chiar dacă nu au semnat decât un acord de încetare a focului la Minsk, și nu unul ca la Munchen în 1938, acesta echivalează cu recunoașterea tacită a anexării Crimeei de către Rusia peste capul normelor dreptului internațional.
În prezent, doar personajul central diferă ca nume, dar nu și ca modus operandi în a-și justifica „chemarea divină” de a crea același „spațiu vital” de care are nevoie națiunea sa pentru a supraviețui. UE și NATO sunt văzute ca amenințări inerente în zona glacisul rusesc, iar de aici până la a acționa discreționar din punct de vedere politico-militar nu este decât un pas. Epuizarea soluțiilor politico-diplomatice este întotdeauna calea firească de urmat, dar este improbabil ca un lider cu veleitățile agresive demonstrate ca Putin să facă în pas înapoi în ceea ce privește Ucraina. În anii `30, Marea Britanie și Franța au închis pe rând ochii în fața unor episoade precum acceptarea reînarmării și militarizării Germaniei, „neintervenția” anglo-franceză în Războiul Civil Spaniol (fapt ce a lăsat mână liberă Germaniei naziste de acțiune) sau anexarea Austriei. Mai mult apoi, la participarea directă la dezmembrarea Cehoslovaciei sau încercările de ultimă oră de a negocia înțelegeri cu Germania pe spatele Poloniei invadate. La fel și astăzi, principalele forțe ale Europei, Germania și Franța, își pun ochelari de cal în ceea ce privește anexarea Crimeei, „invazia hibrid” a Ucrainei, reîntoarcerea de facto a Republicii Moldova de pe drumul european cu un guvern marionetă și posibilitatea crescută ca Rusia să invadeze țările baltice.
Într-o analiză recentă a periodicului Jane`s Intelligence Review, analistul Reuben Johnson scrie că „războiul hibrid” dus de Rusia în Ucraina este pe cale să atingă obiectivele propuse de Moscova. Concluzia derivă dintr-un studiu al Fundației Potomac, care îi are la origine pe Phil Karber, fost înalt oficial al Pentagonului și pe Wesley Clark, fostul comandant al fost comandant al forțelor NATO în Europa. În cifre, prezența rusă în Ucraina și la granițele sale nu poate fi neglijată: 14.400 de trupe rusești în Ucraina ce ajută 29.300 de rebeli proruși în estul Ucrainei. Toți aceștia sunt echipați cu cele mai noi tancuri de luptă, blindate și transportoare de luptă, precum și sute de piese de artilerie grea. La acestea se adaugă și 29.400 de militari ruși în Crimeea și alte 55.800 de soldați masați la granița de est a Ucrainei. Conform aceleași surse, Rusia face uz și de instrumente ale războiului electronic, iar operațiunilor lor se desfășoară în zone locuite de civili, precum grădinițe, spitale sau blocuri de locuințe, ceea ce face imposibilă bombardarea acestor obiective de către armata ucraineană.
În plan informațional, Ucraina nu este capabilă să genereze un grad mare de empatie la nivelul populației europene care să determine clasa politică europeană să intervină mai energic în rezolvarea situației. Nici relațiile Ucrainei cu statele europene nu sunt tocmai cele mai bune, mai ales cu vecinii săi. De altfel, recent, la București, ambasadorul ucrainean Teofil Bauer a ridicat problema unui „parteneriat strategic” cu România. Însă dosarele României cu Ucraina de până acum, și mai ales poziționarea României drept potențialul inamic militar numărul unu până la Euromaidan, face ca această idee să fie mai degrabă puerilă. Una izvorâtă din nevoia stringentă a Kievului de a căuta orice tip de aliați poate găsi împotriva Rusiei și nu una cu fundamente ce rezidă în clădirea unor relații diplomatice progresive. Peste toate acestea, Rusia câștigă teren și în materie de propagandă. Mass-media rusești rulează știri deformate ale realităților frontului ucrainean și neagă implicarea directă în război. Etichetarea liderilor de la Kiev drept „fasciști” este o retorică ce amintește mai degrabă de „Agitprop”-ul Uniunii Sovietice. În cifre, Rusia investește masiv în acest segment al războiului. Numai RussiaToday, post de stat ce sprijină și promovează politica rusă, a primit un buget de peste 300 de milioane de dolar anual, iar ONG-urile pro-Kremlin primesc și ele anual circa 100 de milioane de dolari. Nu de mult, Rusia s-a lansat într-o campanie de „black PR” inversat în care, subliminal, glorifică meritele „ocupantului rus” ce ar fi avut un rol revoluționar și civilizațional în viața polis-urilor cucerite de-a lungul vremurilor în Europa și Asia. Așadar, cum vor alege actualii „conciliatori” să trateze cu „ocupantul sovietic” contemporan de la Kremlin?
Publicat pe eTransmedia.ro
[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=T65SwzHAbes#t=140[/youtube]
