de Isac Mihai | dec. 2, 2018 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
NATO, amenințat de Kremlin
Navele NATO nu vor putea intra în Marea Azov, chiar dacă se decide să fie trimise acolo, a declarat ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, într-un interviu acordat pentru Euractiv, citat de mass-media internațională. Amenințările oficialului rus vin la câteva săptămâni după ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat că Rusia nu va permite vaselor NATO să intre în Marea Azov pentru exerciții militare alături de flota ucraineană.
„Teoretic, ei pot veni într-o vizită amicală, cu consimțământul Rusiei și Ucrainei. Dar mă îndoiesc că Rusia va da acordul pentru o astfel de vizită … Ei nu vor trece în niciun caz”, a spus Cijov.
Întrebat dacă, cumva, cuvintele sale înseamnă că rușii vor tampona navele NATO, la fel cum au făcut în cazul celor ucrainene, Cijov a răspuns că „aceasta va depinde de comportamentul lor”.
„Dar sunt sigur că în NATO nu sunt atât de proști încât să depună astfel de eforturi periculoase și riscante”, a adăugat ambasadorul rus, citat de mass-media regională.
Cosmosul, armă politică
Comentând apelul la NATO al președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, care a cerut ca alianta sa trimită nave în Marea Azov, Cijov a spus: „El poate invita forțele aeriene ale planetelor Marte și Venus împreună, dar acest lucru puțin probabil va avea vreo importanță”.
Amintim, într-un interviu acordat ziarului german Bild, Poroșenko a spus că țările NATO ar trebui să trimită mai multe nave în Marea Azov pentru a sprijini Ucraina și pentru a-i garanta securitatea.
Oficialii NATO au declarat că prezența navelor sale militare în Marea Neagră este deja destul de semnificativă.
Prezența navelor militare NATO în Marea Azov, interzisă de Kremlin
Refuz cu repetiție
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat anterior că Rusia nu va permite vaselor NATO să intre în Marea Azov pentru exerciții militare alături de flota ucraineană. În interviul acordat RT France, Paris Match și Le Figaro, șeful diplomației ruse a menționat că în conformitate cu Acordul ruso-ucrainean privind Marea Azov, Kievul are nevoie de acceptul Moscovei în ceea ce privește anumite acțiuni în acest bazin. Anterior, Ucraina a acuzat Rusia că blochează accesul vaselor sale în Marea Azov.
Serghei Lavrov a mai declarat că Occidentul acționează provocator atunci când recurge la modernizarea infrastructurii de transport. Moscova consideră că, astfel, tehnica militară NATO poate să ajungă mai ușor la granițele Rusiei.
Menționăm că, în acest moment, Federația Rusă deține superioritatea absolută din punct de vedere al navelor de luptă și avianelor militare în bazinul Mării Azov, pe fondul controlului exercitat asupta strâmtorii Kerci. Autoritățile ruse au concentrat în Marea Azov unități specializate din Flota militară rusă din Marea Caspică, Flota Mării Baltice, alte mari unități, având sprijinul Flotei militare ruse a Mării Negre și al importantului contingent militar rus din Peninsula Crimeea.
Mobilizare ucraineană
Ucraina a început construcția unei baze militare în zona Mării Azov, situată în nordul Mării Negre, şi a mobilizat efective suplimentare în această regiune pentru a contracara ameninţările Rusiei. „Toate acţiunile din zona Mării Azov constituie elemente pentru consolidarea prezenţei ucrainene în această regiune, pentru a putea avea o reacţie adecvată la posibilele provocări lansate de Rusia”, a afirmat anterior Viktor Muzhenko, şeful Statului Major al armatei ucrainene, citat de mass-media regională, preluată de KARADENIZ PRESS.
În acest moment, Ucraina are puține nave militare în Marea Azov. La sfârșitul lunii septembrie 2018, două nave ucrainene militare auxiliare, remorcherul A-830 Korets și nava de conducere A-500 Donbass, au ajuns în portul Mariupol, cel mai important port civil și militar al Ucrainei de la Marea Azov, țintă a mai multor ofensive eșuate ale separatiștilor pro-ruși. Cele două nave au traversat, cu acordul expres al părții ruse, Strâmtoarea Kerci, pe sub Podul Crimeea, fiind suplimentate cu două vedete blindate purtătoare de artilerie moderne, de producție ucraineană. Două nave similare au fost capturate de partea rusă în timpul incidentelor recente din Marea Neagră.
Aceste eforturi susținute de consolidare a unei prezențe navale a Kiev-ului în Marea Azov, au dus la incidentul naval dintre Rusia și Ucraina de acum câteva zile, soldat cu arestarea de către Moscova a 3 nave militare și a 24 de marinari și ofițeri ucraineni, transferați deja din Crimeea la Moscova.
Administraţia SUA a cerut Rusiei „să înceteze persecutarea” navelor ucrainene şi a oferit Forţelor Navale ucrainene nave militare de patrulare.
Moscova susţine că inspecţiile maritime sunt legitime şi acuză Ucraina că ar intenţiona să impună o blocadă în jurul Crimeei.
Corespondeță de la Kiev de Isac Mihai
de Isac Mihai | nov. 30, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Ucraina, Ucraina
Ucraina asteapta o noua ofensiva rusa in luna decembrie
Ambasadorul ucrainean la București, Oleksandr Bankov, consideră că o blocare de către Rusia a accesului Ucrainei la Marea Azov poate duce, în cele din urmă, la închiderea accesului părții ucrainene la Marea Neagră, relatează agenția RADOR, citată de mass-media. „Moscova are astfel de planuri și acest lucru se poate constata analizând informațiile despre concentrarea de trupe la frontiera cu Ucraina. Rusia pregătește o ofensivă” – a avertizat diplomatul, la o întâlnire cu presa, organizată la ambasada fostei republici sovietice la București. Bankov a precizat că, potrivit informațiilor pe care le dețin serviciile secrete ucrainene și partenere, Rusia planifică să desfășoare o ofensivă împotriva Ucrainei în cursul lunii decembrie 2018.
Război de sărbători
„Este o perioadă în care lumea își concentrează atenția pe altceva. Vin sărbătorile, concediile. Rusia profită de context, știind că mobilizarea partenerilor pentru o reacție sau un răspuns la o ofensivă este mai dificilă în această perioadă” – a explicat Oleksandr Bankov, citat de RADOR, preluat de mass-media. Întrebat în ce mod ar putea organiza forțele ruse o ofensivă împotriva Ucrainei, ambasadorul a sugerat că poate fi vorba despre un scenariu similar celui aplicat de Rusia împotriva Georgiei, în 2008, când militarii ruși i-au provocat pe georgieni. Atunci, trupele georgiene au tras în legitimă apărare, reacția respectivă fiind considerată de ruși un pretext, un motiv pentru o intervenție în forță.
Militarizare masivă
Ambasadorul a mai atras atenția asupra militarizării Crimeii după anexarea ilegală de către Rusia, menționând că numărul militarilor din peninsulă a ajuns la 44.000, de la 23.000 câți erau înaine ca acest teritoriu ucrainean să fie ocupat de Federația Rusă, în primăvara anului 2014. „Rusia are nevoie de acces terestru către Crimeea, mai ales în condițiile în care aprovizionarea peninsulei este un proces foarte complicat. Ucraina continentală nu mai furnizează apă în Crimeea, regiunea întâmpinând probleme în acest sens inclusiv în domeniul irigațiilor. Iar podul peste strâmtoarea Kerci, construit ilegal de Rusia și pe unde partea rusă furnizează acum apă în Crimeea, a început să aibă probleme de rezistență” – a remarcat Oleksandr Bankov, explicând de ce este important pentru Rusia să aibă acces pe uscat spre peninsula anexată.
Incident naval
În pivința atacului pe care Rusia l-a lansat, pe 25 noiembrie, asupra unor vase militare ucrainene în Marea Azov, diplomatul a atras atenția că „trebuie să fim foarte atenți la termenii cu care operăm”. Potrivit ambasadorului, Moscova afirmă că forțele sale au tras înspre marinarii ucraineni după ce aceștia ar fi „încălcat legislația rusă, intrând în apele teritoriale rusești”, însă, dacă analizăm mai bine situația, observăm că Rusia și-a însușit aceste ape în contextul anexării Crimeii, ceea ce înseamnă că a făcut-o în mod ilegal și împotriva dreptului internațional. Cu toate acestea, ambasadorul menționează că, ținând cont de acordul din 2003 dintre Ucraina și Rusia, care vorbește despre cooperarea în folosirea în comun a Mării Azov și a strâmtorii Kerci, partea ucraineană a notificat în prealabil partea rusă cu privire la faptul că navele sale vor tranzita zona. În acest context, Oleksandr Bankov a amintit că Moscova a răspândit în ultimele zile ideea că Ucraina nu a atenționat Rusia despre mișcarea vaselor respective și că acestea ar fi intrat în apele rusești, cu toate că zona respectivă nu aparține Rusiei. Potrivit ambasadorului, Ucraina nici nu avea de ce să ceară voie Rusiei să intre în propria mare interioară.
Strategia terorii
Oleksandr Bankov susține că atacul Rusiei asupra vaselor militare ucrainene face parte din planul Moscovei de a tensiona și mai mult situația din regiune. În acest sens, diplomatul ucrainean menționează că Rusia a desfășurat 200 de avioane de război în zona Rostov, la frontiera cu Ucraina. Ținând cont de această amenințare, diplomatul ucrainean a subliniat că pentru țara sa este important sprijinul internațional. „Nu ne mai așteptăm doar la declarații politice de susținere. Apreciem și declarațiile, dar, în situația pe care o avem acum, nu este suficient. Este necesară o prezență militară consolidată în Marea Neagră. Sunt necesare sancțiuni, pentru că, deși Rusia nu recunoaște, acestea produc efecte” – a remarcat ambasadorul Ucrainei la București.
Sprijin românesc
În privința sprijinului României, Oleksandr Bankov a apreciat că partea română este foarte vocală în cadrul NATO atunci când este vorba despre întârirea prezenței militare în zona Mării Negre. „Avem în acest sens sprijinul necondiționat din partea României. Prezența militară în Marea Neagră este în interesul ambelor state” – a menționat Oleksandr Bankov, ambasador al Ucrainei la București, citat de RADOR.
Reamintim că Parlamentul de la Kiev a aprobat, luni, un decret al preşedintelui Petro Poroşenko privind instituirea Legii marţiale în regiunile aflate la frontiera cu Rusia, cu teritoriul separatist transnistrean şi în cele care au acces la Marea Neagră şi Marea Azov. Legea marţială, care a intrat în vigoare pe 28 noiembrie, este instituită pe o perioadă de 30 de zile în regiunile Odesa, Mikolaiv, Herson, Zaporijjia, Luhansk, Doneţk, Sumi, Harkiv, Cernihiv, Vinniţa. Kievul a luat această măsură după ce trei nave ucrainene au fost sechestrate de forțele speciale rusești, într-o acțiune militară soldată cu răniți, în strâmtoarea Kerci, în zona de acces a Mării Azov. Toți cei 24 de marinari ucraineni aflați la bordul navelor au fost capturaţi de Rusia și, ulterior, plasați în arest pentru următoarele două luni. Marinarii ucraineni, dintre care unii grav răniți în atacul din strâmtoarea Kerci, au fost condamnați de „instanțe” din Crimeea aflate sub controlul forțelor de ocupație rusești, majoritatea fiind transferați deja la închisori din regiunea Moscova. Kievul consideră marinarii capturați drept prizonieri de război. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 29, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Ucraina
Preşedintele rus Vladimir Putin l-a acuzat miercuri pe omologul său ucrainean Petro Poroşenko de orchestrarea ‘provocării’ navale în Marea Neagră în weekend pentru a-şi îmbunătăţi nivelul de popularitate în vederea alegerilor prezidenţiale din martie 2019, expunându-şi în premieră punctul de vedere asupra evenimentelor care au dus la escaladarea crizei ruso-ucrainene a treia zi după incident, relatează mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
‘În ceea ce priveşte incidentul din Marea Neagră, aceasta este o provocare, bineînţeles. Provocarea a fost orchestrată de puterea în exerciţiu (de la Kiev) şi cred că şi de actualul preşedinte, înaintea alegerilor prezidenţiale din Ucraina, preconizate pentru luna martie a anului viitor’, a afirmat Putin, adăugând, în ton cu cele declarate anterior de alţi oficiali ruşi, că Petro Poroşenko se situează undeva pe poziţia a cincea în sondaje şi ar putea nici să nu ajungă în al doilea tur de scrutin, astfel că s-a folosit de incident ca de un pretext pentru a introduce legea marţială.
Datorie militară
‘De aceea, a trebuit să facă ceva pentru a tensiona situaţia şi de a crea obstacole insurmontabile pentru contracandidaţii săi, în primul rând din partea opoziţiei’, a afirmat Putin, exprimându-se în marja forumului organizat sub egida băncii VTB ‘Rusia cheamă!’.
Rusia a sechestrat trei nave ale marinei ucrainene şi a capturat echipajele lor duminică pe motiv că acestea ar fi intrat ilegal în apele sale teritoriale, ceea ce Ucraina neagă.
Potrivit şefului statului rus, gărzile de coastă ruse şi-au îndeplinit duminică ‘datoria lor militară’ reţinând cele trei nave militare ucrainene în largul Crimeii. ‘Ele şi-au îndeplinit datoria militară la perfecţie, cu precizie’, a spus el, în cursul forumului economic desfăşurat la Moscova, explicând această acţiune militară, soldată cu rănirea a trei marinari ucraineni, prin faptul că navele ucrainene nu au răspuns la somaţia gărzilor de coastă ruse.
‘Ce s-a întâmplat de fapt? Ei (ucrainenii) nu au răspuns la cererile gărzilor noastre de coastă. Ei au intrat în apele noastre teritoriale’, a insistat Putin în declaraţia difuzată de televiziunile publice ruse şi preluată de AFP. ‘Şi cum ar fi trebuit să reacţioneze grănicerii? Navele militare intraseră în apele teritoriale ale Federaţiei Ruse şi nu răspundeau la somaţie şi nu era clar ce avea de gând să facă. Dacă ar fi acţionat diferit, ar fi ajuns la tribunal. Dar şi-au îndeplinit datoria militară, practic, şi-au îndeplinit funcţiile legitime pentru protejarea integrităţii teritoriale a Federaţiei Ruse’, a insistat Vladimir Putin, luând practic apărarea gărzilor de coastă ruse, care au deschis focul asupra vaselor ucrainene, iar una din navele ruseşti de patrulare a lovit direct remorcherul ucrainean.
Tirade politice
Preşedintele Vladimir Putin a calificat cele întâmplate drept o ‘provocare’ şi un ‘incident frontalier’, denunţând că Ucraina s-a servit cu succes de episod pentru a vinde sentimente antiruseşti. El a amintit că în septembrie nave de război ucrainene au trecut ‘liniştite’ prin strâmtoarea Kerci, care face posibil accesul din Marea Neagră în Marea Azov.
Preşedintele rus a mai spus că ‘spuma’ actuală a politicii de la Kiev se va retrage, iar poporul ucrainean va face o evaluare cândva cu privire la actuala conducere, la fel ca poporul georgian care a evaluat activitatea lui (Mihail) Saakaşvili’ (fost preşedinte georgian).
Vladimir Putin şi-a exprimat convingerea că, în pofida tuturor dificultăţilor în relaţiile dintre cele două ţări, popoarele rus şi ucrainean vor fi mereu apropiate unul de celălalt.
Acest episod a suscitat temeri în Occident privind un conflict mai vast între cele două ţări, în timp ce Kievul a instituit începând de miercuri legea marţială în 10 regiuni ale ţării la frontiera cu Federaţia Rusia şi cu Republica Moldova, în dreptul Transnistriei, evocând posibilitatea unei invazii ruse.
Aceasta este prima confruntare militară deschisă dintre Moscova şi Kiev de la anexarea în 2014 de către Rusia a peninsulei ucrainene Crimeea şi începutul în acelaşi an a conflictului armat din estul Ucrainei între forţele ucrainene şi separatişti proruşi, soldat cu peste 10.000 de morţi.
„Nu credeţi în minciunile lui Putin”
Preşedintele Ucrainei Petro Poroşenko l-a acuzat pe preşedintele Rusiei Vladimir Putin că încearcă să-i anexeze întreaga ţară şi a cerut cancelarului Angela Merkel – , în interviuri acordate mass-media germane – să vină în ajutorul Kievului în această criză, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Rusia a sechestrat trei nave ale marinei ucrainene împreună cu echipajele lor duminică în apropierea Peninsulei Crimeea, pe care Moscova o anexat-o în 2014, pentru ceea ce a spus că a fost intrarea lor ilegală în apele ruseşti – o acuzaţie respinsă puternic de Kiev.
Joi, în interviuri pentru ziarul german Bild şi grupul de presă Funke, Poroşenko a respins acuzaţiile Rusiei că intrarea vaselor în Marea Azov – o mică mare ale cărei ape teritoriale sunt împărţite între Ucraina şi Rusia şi unde se află porturile ucrainene Mariupol şi Berdiansk – a fost o provocare.
„Nu credeţi în minciunile lui Putin”, a declarat el pentru Bild, ziarul german cu cea mai mare vânzare, comparând protestele de nevinovăţie ale Rusiei în această chestiune cu respingerea de către Moscova în 2014 a faptului că avea soldaţi în Crimeea, chiar în timp ce ei se deplasau să o anexeze.
Visuri imperiale
„Putin doreşte întoarcerea vechiului imperiu rus”, a spus el. „Crimeea, Donbas, întreaga ţară. Ca un ţar rus, aşa cum el însuşi se se vede, imperiul său nu poate funcţiona fără Ucraina. El ne vede ca pe colonia sa”, a adăugat Poroşenko.
Moscova a anexat Crimeea după ce președintele Iușcenko a fost răsturnat la Kiev, iar mai târziu Kremlin-ul a sprijinit separatiştii proruşi în estul Ucrainei într-un conflict în care au fost ucise peste 10.000 de persoane. Cele mai mari lupte s-au încheiat cu o încetare a focului în 2015, dar schimburi mortale de tiruri încă sunt frecvente.
Miza Nord Stream 2
Poroşenko a cerut Germaniei, cel mai mare şi mai bogat cumpărător al exporturilor de gaze ale Moscovei, să oprească construcţia unui gazoduct submarin ce ar permite Rusiei să furnizeze direct gaz Germaniei, ocolind Ucraina.
„Avem nevoie de o reacţie puternică, fermă şi clară la adresa comportamentului agresiv al Rusiei”, a declarat el pentru Funke. „Asta înseamnă şi oprirea proiectului de gazoduct Nord Stream 2”, a adăugat el.
Germania consideră conducta, care este construită de compania energetică deţinută de statul rus Gazprom, ca o investiţie privată. Dar Merkel i-a recunoscut recent „dimensiunile politice” şi a spus că prin Ucraina trebuie să continue să treacă gazul rusesc vândut Europei de Vest.
Oficiali germani au declarat miercuri că poziţia lor asupra conductei a rămas neschimbată şi că discuţiile privind înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei, cerute de Statele Unite şi de mulţi politicieni europeni, sunt „premature”.
Poroşenko a cerut de asemenea staţionarea navelor NATO în Marea Azov, sugestie respinsă deja de cancelarul Angela Merkel. (Isac Mihai)
de Isac Mihai | nov. 29, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina
Marea Azov, noul front în războiul hibrid de pe axa Moscova-Kiev
Volodymyr Omelyan, ministrul ucrainean al Infrastructurii, a declarat că porturile ucrainene Berdeansk şi Mariupol de la Marea Azov sunt sub blocadă, forţele navale ruse nepermiţând accesul sau plecarea navelor, informează agenţia de ştiri Reuters, citată de KARADENIZ PRESS. În total, 35 de nave nu pot efectua operaţiunile normale, intrarea în Marea Azov fiind permisă doar pentru vasele care se îndreaptă spre porturile ruseşti, a precizat oficialul de la Kiev.
„Scopul este simplu – prin blocarea porturilor ucrainene de la Marea Azov, Rusia speră să alunge Ucraina de pe propriul teritoriu – teritoriu care ne aparţine în conformitate cu toate legile internaţionale relevante”, a mai afirmat Omelyan.
Rusia neagă
Rusia neagă acuzaţiile lansate de ministrul ucrainean al Infrastructurii privind presupusa blocare a porturilor ucrainene de la Marea Azov, afirmă o sursă din cadrul autorităţilor maritime din regiunea rusă Crimeea, potrivit agenţiei de ştiri Tass.
„Nimeni nu blochează nicio navă, traficul depinde de condiţiile meteorologice”, afirmă sursa citată, precizând că, în conformitate cu procedurile oficiale, toate navele trebuie să solicite autorităţilor, cu 48 de ore în avans, permisiunea de a tranzita strâmtoarea Kerci. „Informaţiile privind nave (…) aşteptând în zadar permisiunea de tranzit prin strâmtoare sunt false”, a adăugat oficialul.
Incident naval
Duminică, ambarcaţiuni ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB) au deschis focul asupra a trei nave militare ucrainene, capturându-le şi arestând 24 de membri ai echipajelor. Cele trei nave militare ucrainene se aflau în largul fostei provincii ucrainene Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014.
Serviciul Federal rus de Securitate (FSB) susţine că navele militare ucrainene Berdiansk, Nikopol şi Iani Kapu au pătruns neautorizat în apele teritoriale ruse, ignorând somaţiile. (N.G.)
de Isac Mihai | nov. 28, 2018 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Ucraina, Uncategorized @ro
Ucraina, legea marțială în 10 regiuni
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a promulgat miercuri Actul asupra legii marţiale în Ucraina, pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia, a anunţat purtătorul său de cuvânt, citat de mass-media locală, preluată de KARADENIZ PRESS. „Preşedintele Poroşenko a semnat legea”, a anunţat pe Facebook acest purtător de cuvânt, Sviatoslav Ţegolko, cu privire la legea adoptată luni de parlamentul ucrainean, privind introducerea legii marţiale pentru 30 de zile în zece regiuni frontaliere ale Ucrainei.
Într-un discurs către naţiune susţinut luni, Petro Poroşenko a subliniat că intenţionează să instituie legea marţială începând din 28 noiembrie, ora locală 09:00, pentru 30 de zile, şi nu începând cu ziua de luni, aşa cum a decis în ajun Consiliul Securităţii Naţionale şi Apărare (SNBO). Poroşenko a declarat că instituirea legii marţiale nu va afecta drepturile şi libertăţile individuale, dar documentul care a fost prezentat Radei Supreme conţine totuşi restricţii în acest sens.
Textul adoptat de deputaţi a ratificat un decret prezidenţial semnat în acest sens luni.
Legea marţială a fost introdusă pentru 30 de zile în zece regiuni de frontieră şi cu ieşire la coasta Mării Negre şi Mării Azov, ca urmare a unui incident armat care a avut loc între Ucraina şi Rusia în largul Peninsulei Crimeea.
Incident naval
Duminică, paza de coastă rusă, subordonată Serviciului Federal de Securitate (FSB), a capturat două nave-vedetă şi un remorcher al marinei ucrainene, pe care Moscova le acuză că au intrat ilegal în apele teritoriale ruse în largul peninsulei Crimeea anexate. Acest incident a survenit în Marea Neagră în timp ce aceste nave încercau să pătrundă în strâmtoarea Kerci, pentru a intra în Marea Azov.
„Trebuie să fim cu toţii gata să respingem agresiunea din partea duşmanului nostru, care până de curând a fost vecinul nostru”, a declarat miercuri şeful guvernului ucrainean, Volodymyr Groisman, în deschiderea Consiliului de Miniştri.
Autorităţile ucrainene au dat de mai multe ori asigurări că legea marţială, care permite mobilizarea cetăţenilor, reglementarea mass-media şi limitarea întrunirilor publice, are un caracter strict „preventiv”. „Obiectivul legii marţiale constă în a-i arăta duşmanului că va plăti foarte scump dacă va decide să ne atace. Va fi ca un duş rece care să-i oprească pe nebuni, înainte de a avea de gând să atace Ucraina”, a declarat marţi seara la televiziune preşedintele Poroşenko. (N.G.)
