Zelensky vrea o reuniune între patru ochi cu Biden

Zelensky vrea o reuniune între patru ochi cu Biden

Zelensky vrea aderarea rapidă a Ucrainei la NATO

Zelensky vrea aderarea rapidă a Ucrainei la NATO

Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a declarat că este gata să se întîlnească cu omologul său american Biden înainte de summitul ruso-american de la Geneva. Potrivit liderului ucrainean, consultările ar trebui să aibă loc între patru ochi, deoarece multe lucruri nu pot fi discutate la telefon. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat Axios.

Insistențe ucrainene

În același timp, Zelensky înțelege că planurile pregătite și programul strict al colegului american ar putea să nu permită acest lucru. „În calitate de garant al Constituției Ucrainei, eu personal sînt gata să apăr Ucraina în orice clipă și oriunde în lume și sînt gata să mă întîlnesc cu el și să discut toate detaliile”, a spus Zelensky.

Anterior, principalul negociator al Kievului pentru Donbass, Leonid Kravciuk, a declarat că președintele american Joseph Biden ar trebui cel puțin să discute telefonic cu președintele ucrainean Volodymyr Zelensky înainte de summit cu omologul său rus Vladimir Putin. El a subliniat că subiectul Ucrainei va fi cu siguranță prezent la întîlnirea lui Biden și Putin, iar informațiile lui Zelensky vor fi foarte utile președintelui american. În opinia sa, nu există nici o dificultate în desfășurarea unei astfel de discuții telefonice.

Declarația președintelui Zelensky conform căreia este gata să se întîlnească cu Biden a fost salutată de clasa politică de la Kiev.

Zelensky, precum și alți politicieni ucraineni, au declarat în repetate rînduri că este foarte important ca Kievul să discute cu președintele american înainte de întîlnirea cu Putin, care va avea loc pe 16 iunie la Geneva. În special, fostul președinte Petro Poroșenko, cunoscut pentru contactele sale strînse cu Biden, s-a adresat chiar senatorilor americani cu cererea de susținere.

Marea Azov, noul front în războiul hibrid de pe axa Moscova-Kiev

Marea Azov, noul front în războiul hibrid de pe axa Moscova-Kiev

Problema securității

Președintele ucrainean Volodymyr Zelensky a mai declarat că a discutat cu autoritățile americane problema securității în Marea Neagră și Azov. Zelensky a reamintit că s-a întîlnit cu senatorii americani și cu Secretarul de stat.

„Am discutat despre creșterea ajutorului militar. Din păcate, nu pot împărtăși detaliile, dar acest lucru este foarte, foarte important pentru noi. S-a discutat despre securitate, despre consolidarea securității în marea Neagră și marea Azov, de-a lungul coastei”, a spus el.

Potrivit președintelui, pozițiile Ucrainei sînt destul de slabe acolo, Rusia domină de fapt la Marea Neagră. Kyivul ar dori să aibă forțe mari acolo pentru a proteja granițele, a spus Zelensky.

Zelensky a solicitat, de asemenea, NATO primească rapid Ucraina în componența blocului, deoarece se află în pericol. „Acum în joc se află independența noastră și anume acum avem nevoie de ajutor”, a subliniat el. (N.G.)

Share our work
Conflictul din Ucraina, obiectivul Președinției slovace a OSCE în 2019

Conflictul din Ucraina, obiectivul Președinției slovace a OSCE în 2019

Slovacia preia președinția OSCE

Slovacia preia președinția OSCE

Slovacia a preluat marţi, de la Italia, preşedinţia anuală rotativă a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), relatează serviciul de presă al organizației, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Ministrul slovac de externe Miroslav Lajcak a desemnat recent conflictul din Ungaria vecină ca principala temă a preşedinţiei ţării sale. Printre alte priorităţi se numără prevenţia, întărirea instituţiilor internaţionale şi un „viitor securizat”.

Miroslav Lajcak va prezenţa planurile concrete ale ţării sale la 10 ianuarie la Viena. Ministrul slovac de externe este un diplomat cu experienţă, el prezidând timp de un an, până în septembrie 2018, Adunarea Generală a ONU. În perioada 2007-2009, acesta a fost înaltul reprezentant al UE în Bosnia-Herțegovina, stat balcanic grav afectat de războiul civil din anii 90.

OSCE, care are sediul la Viena şi printre ai cărei membri se numără 57 de reprezentanţi din Europa, Asia Centrală şi America de Nord, şi-a dedicat o bună parte din eforturi în gestionarea crizelor din Europa de Est în ultimii ani, inclusiv conflictul din 2014 din Ucraina.

OSCE în Marea Azov

Ucraina şi-a informat partenerii din aşa-numitul format „Normandia”, inclusiv Franța și Germania, cu privire la intenția Kievului de a ridica, la negocierile de la Minsk, problema consolidării prezenței misiunii OSCE în apele Mării Negre și ale Mării Azov – a anunţat anterior reprezentantul Ucrainei în cadrul grupului de negocieri, prim-vicepreședintele Parlamentului ucrainean, Irina Gheraşcenko, citat de RADOR și Interfax, preluate de KARADENIZ PRESS. Oficialul de la Kiev a precizat că Ucraina cere ca misiunea OSCE să fie prezentă inclusiv în Crimeea anexată, fiindcă „misiunea specială de monitorizare are dreptul de a-şi desfăşura activitatea pe întreg teritoriul Ucrainei”.

Monitorizarea Crimeei

„Suntem foarte îngrijorați de militarizarea Crimeii, peninsulă cunoscută anterior în special ca destinaţie turistică. În Crimeea nu au existat niciodată atât de multe arme. Solicităm monitorizarea acestui teritoriu ucrainean. Suntem foarte preocupați de faptul că peninsula Crimeea rămâne închisă oricărei misiuni de observare, indiferent că este vorba despre OSCE, Crucea Roșie sau ONU, ai căror reprezentanţi nu au voie să inspecteze închisorile de acolo, pentru a preveni tortura” – a explicat parlamentarul ucrainean. Potrivit Irinei Gheraşcenko, reprezentanții Rusiei în grupul de negocieri de la Minsk evită orice discuţie pe tema situaţiei din Marea Azov, Crimeea și din strâmtoarea Kerci.

Merkel refuză militar Ucraina

Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, a îndemnat anterior autoritățile ucrainene la reţinere, după apelul preşedintelui Petro Poroșenko ca NATO să trimită nave în Marea Azov pentru a se opune Rusiei în conflictul din largul Crimeei. „Nu poate exista o soluţie militară la aceste confruntări”, a insistat Angela Merkel la Berlin, în timpul unui forum economic germano-ucrainean.
Acuzându-l totodată pe preşedintele rus Vladimir Putin de escaladarea tensiunilor, Merkel a subliniat că partea ucraineană trebuie „să dea dovadă de înţelepciune, pentru că nu vom putea soluţiona problemele decât rămânând raţionali şi discutând unii cu alţii”.

„Pentru că toate acestea trebuie puse în totalitate pe seama preşedintelui rus. După ce acest pod a fost inaugurat în mai, condiţiile de navigaţie au fost înrăutăţite”, a spus cancelarul federal german. Angela Merkel a promis că va face totul pentru ca partea ucraineană, în special oraşul Mariupol, să rămână accesibile pe cale maritimă. (N.G.)

Share our work
Ucraina vrea bază navală britanică permanentă la Marea Neagră

Ucraina vrea bază navală britanică permanentă la Marea Neagră

Permanentizarea prezenței militare navale a NATO în Marea Neagră îngrijorează Kremlinul

Permanentizarea prezenței militare navale a NATO în Marea Neagră îngrijorează Kremlinul

Autoritățile de la Kiev au propus Londrei deschiderea unei baze navale britanice permanente în Ucraina, relatează surse militare ucrainene, citate de agenția KARADENIZ PRESS. Kiev-ul a propus părții britanice folosirea infrastructurii militare portuare din regiunea Odessa ori Mykoliav, relatează sursele citate. Londra nu a oferit niciun răspuns oficial la oferta Ucrainei.

Demersul Kiev-ului vine pe fondul recentului anunț al ministrul britanic al apărării Gavin Williamson, conform căruia Marea Britanie intenţionează să își extindă rețeaua de baze militare permanente după ieşirea din Uniunea Europeană (n.r.-Brexit). Williamson s-a întâlnit în urmă cu 10 zile cu omologul său ucrainean, Stepan Poltorak, la Odessa, unde au vizitat nava hidrografică multirol Echo a Forțelor Navale ale Regatului Unit, capabilă să efectueze misiuni de cercetare și culegere de informații complexe.

Menționăm că Londra este printre cele mai importante susținătoare ale Ucrainei, unul dintre cele mai bune exemple fiind prelungirea recentă a termenului desfăşurării operaţiunii Orbital de instruire a militarilor ucraineni până în anul 2020. Conform comunicatului de presă al Ministerului britanic al Apărării, se menţionează că Regatul Unit „va extinde şi va intensifica” programele de pregătire a militarilor ucraineni, va mări numărul de angajaţi de pe lângă ataşatul militar al Marii Britanii la Kiev şi va stabili poziţia ataşatului maritim permanent în Ucraina. Operaţiunea Orbital se desfăşoară în Ucraina din anul 2015, pe întreaga perioadă a acesteia specialiştii britanici instruind peste 10 mii de soldaţi ucraineni, mai ales din trupele speciale, participante la războiul din estul Ucrainei.

Asistență militară NATO

Preşedintele Ucrainei, Petro Porosenko, a cerut, în mod repetat, Alianţei Nord Atlantice (NATO) să trimită nave în Marea Azov, acolo unde Federația Rusă ține, sechestrate, trei ambarcaţiuni militare ucrainene. Demersurile liderului de la Kiev au fost respinse de statele NATO, inclusiv Germania.

La rândul său, secretarul General al organizaţiei, Jens Stoltenberg, a cerut Moscovei să îi elibereze pe marinarii ucraineni arestaţi şi a promis că NATO va continua să ofere sprijin “politic şi practic” Ucrainei.

Reamintim că recent ambarcaţiuni ale Serviciului Federal rus de Securitate (FSB) și Flotei Militare Ruse a Mării Negre au deschis focul spre trei nave militare ucrainene, capturându-le şi arestând 24 de membri ai echipajelor. Cele trei nave militare ucrainene se aflau în largul fostei provincii ucrainene Crimeea, anexată de Rusia în anul 2014. Marinarii ucraineni au fost transportați la Moscova, autoritățile ruse demarând procedurile judiciare împotriva acestora. Conform legislației Federației Ruse, marinarii riscă până la 10 ani de închisoare. Moscova a respins orice tentativă de a îi elibera în schimpul unor cetățeni ruși deținuți de Kiev.

Bazinul Mării Negre, spațiu de manevră pentru diplomația militară britanică

Bazinul Mării Negre, spațiu de manevră pentru diplomația militară britanică

Presiuni britanice

Premierul britanic Theresa May a îndemnat Rusia să elibereze navele şi echipajele ucrainene sechestrate, adăugând că Londra va continua să militeze pentru impunerea de „sancţiuni adecvate” împotriva Moscovei, informează cotidianul The Independent. „Mesajul nostru către Rusia este foarte clar, ar trebui să elibereze navele şi marinarii, să detensioneze situaţia”, a declarat May, care a afirmat că incidentul din zona Mării Negre este parte a „modelului de comportament rus”.

Liderul Guvernului de la Londra a mai afirmat că Marea Britanie „a fost întotdeauna în fruntea Uniunii Europene militând pentru sancţiuni împotriva Rusiei în legătură cu comportamentul acesteia. Vom continua să cerem ceea ce considerăm a fi sancţiuni adecvate pentru Rusia”.

„Rusia ar putea sprijini sistemul internaţional bazat pe reguli şi dacă ar face asta, poziţia sa ar fi diferită. Alege să continue cu acest model de comportament”, a completat May.

Noi baze navale

Marea Britanie intenţionează să deschidă două noi baze militare în Caraibe şi în sud-estul Asiei pentru a-şi extinde prezenţa internaţională după ieşirea din Uniunea Europeană (UE), a dezvăluit ministrul apărării Gavin Williamson, într-un interviu publicat în The Sunday Telegraph, citat de EFE, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Williamson, susţinător al unui Brexit dur, le-a cerut britanicilor să fie optimişti în legătură cu viitorul ţării lor odată ce Marea Britanie va părăsi UE, la 29 martie 2019.
”Acesta este marele nostru moment ca naţiune de la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial, când ne vom repoziţiona şi vom putea desfăşura rolul în lume aşa cum se aşteaptă din partea noastră să o facem”, a insistat el. Williamson a susţinut că, decenii la rând, punctul de vedere naţional a fost trecut în plan secund de dezbaterea privind UE, şi ”acesta este momentul să devenim din nou un adevărat agent global”, în care forţele armate vor avea ”un rol foarte important”.
Marea Britanie deţine deja baze militare în Cipru, Gibraltar, Insulele Malvine şi în atolul Diego García din Oceanul Indian. Potrivit ziarului britanic, noile baze ar putea fi amplasate în diferite regiuni, precum Singapore sau Brunei, în Marea Chinei de Sud, sau în Montserrat teritoriu dependent britanic din Caraibe.

Acuzații ruse

Secretarul britanic al apărării, Gavin Williamson, a incitat Ucraina la lansarea unor noi provocări militare, sprijinind pașii iresponsabili ai regimului de la Kiev, se menționează într-un comentariu al Ambasadei Federației Ruse la Londra, distribuit, pe 22.12.2018, în urma unei vizite în ajun a lui Williamson la Odessa.

“După ce nu a reușit să neutralizeze în mod eficient dronele de la aeroportul din Gatwick, se pare că Williamson a fost implicat într-o chestiune mai importantă – a incitat Ucraina la noi provocări militare. Semnalul transmis a fost recepționat astfel în Federația Rusă: indiferent ce măsuri iresponsabile ar lua regimul de la Kiev, guvernul conservator britanic îi va oferi, întotdeauna, sprijin politic și militar. Acesta este modul în care Londra încearcă să asiste la rezolvarea conflictului ucrainean intern”, se arată în document.

Ambasada a mai notat faptul că vizita șefului departamentului militar britanic pare “un indicator relevant pentru condițiile de pregătire ale regimului președintelui Petro Poroșenko pentru o intevenție militară, în perioada 24-25.12.2018, în scopul prelungirii legii marțiale, care a fost impusă înaintea alegerilor prezidențiale din martie 2019”.

Williamson s-a întâlnit cu omologul său ucrainean, Stepan Poltorak, la Odessa, unde miercuri a sosit și nava hidrografică multirol Echo a Forțelor Navale ale Regatului Unit, capabilă să efectueze misiuni de cercetare.

Armata Ucrainei, antrenată de specialiști britanici

Armata Ucrainei, antrenată de specialiști britanici

Echo în Marea Neagră

O navă hidrografică a Marinei britanice a intrat în apele Mării Negre cu direcţia Ucraina, relata anterior presa rusă, citând date ale portalului turc Bosphorus Observer, cunoscut pentru semnalarea tranzitului militar prin strâmtorile turcești.

Nava HMS Echo a intrat în Marea Neagră cu direcţia Ucraina, fiind  trimisă în baza unui acord semnat între Londra şi Kiev la 21 noiembrie. HMS Echo este o navă hidrografică echipată cu tehnologie capabilă să culeagă date militare și de intelligence, participând la numeroase operațiuni clasificate ale NATO ori Marii Britanii în zonele de conflict din Marea Mediterană, Golful Persic, etc..

Invazie rusă, evitată

Forțele Armate ale Marii Britanii joacă un rol cheie în asigurarea apărării țării împotriva invaziei rusești în apele teritoriale sau în spațiul aerian al Regatului Unit, relatează mass-media britanică, citată de KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, premierul britanic, Theresa May, a adus, în mesajul adresat militarilor britanici de Crăciun, un omagiu armatei, care a curățat străzile din Salisbury de urmele agentului neurotoxic, care i-a vizat în luna martie 2018 pe fostul colonel al GRU, Serghei Skripal, și pe fiica sa Julia.

Potrivit premierului britanic, în cursul anului 2018, Forțele Armate au fost implicate în protecția apelor teritoriale și a spațiului aerian britanic împotriva invaziei ruse, precum și în întărirea aliaților din Europa de Est.

“Odată cu sosirea Anului Nou, noi provocări vă așteaptă. Dar, știu că veți continua să le înfruntați, așa cum ați făcut-o mereu. Cu curaj, determinare, perseverență și inventivitate”, a adăugat premierul britanic în mesajul său.

Reprezentanții Ministerului rus al Apărării au declarat, în mai multe rânduri, că zborurile avioanelor militare ruse se desfășoară deasupra apelor neutre, conform regulilor internaționale de utilizare a spațiului aerian.

În același timp, Ambasada Federației Ruse de la Londra a anunțat că Forțele Navale ruse nu reprezintă o amenințare pentru Marea Britanie, navele de luptă ale acestora trecând prin Canalul Mânecii conform procedurilor în vigoare.

Menționă că recent diferiți oficiali britanici au declarat, citați de mass-media engleză, că Federația Rusă reprezintă o amenințare mai mare la adresa securității Marii Britanii decât Statul Islamic sau Al-Qaeda. (Mihai Isac/Daniar Nauryz (Kiev)/N.G. (București))

Share our work
Ucraina forțează intrarea în Marea Azov

Ucraina forțează intrarea în Marea Azov

Flota militară rusă face legea în Marea Azov

Flota militară rusă face legea în Marea Azov

Ucraina va trimite din nou nave militare in porturile sale din Marea Azov, a declarat Oleksandr Turcinov, secretar al Consiliului pentru securitate nationala si aparare al guvernului ucrainean, citat de BBC, in pofida capturarii de catre Rusia a trei nave si a echipajelor lor in zona luna trecuta. „Agresiunea rusa nu va pune capat planurilor noastre de a crea un grup naval in Marea Azov”, a declarat Oleksandr Turcinov, secretar al Consiliului pentru securitate nationala si aparare al guvernului ucrainean, în interviul citat de agenția KARADENIZ PRESS.

Demers ucrainean

„Daca ne oprim si ne retragem, Rusia isi va indeplini obiectivul de a ocupa Marea Azov, de a prezenta lumii noile sale frontiere autodeterminate din Marea Neagra, legalizand de facto ocuparea Crimeii”, a adaugat el, potrivit BBC News Ucraina.

Turcinov a mai spus ca Kievul va invita reprezentanti ai NATO si ai Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) la bord data viitoare, pentru a dovedi ca Ucraina nu incalca niciun fel de reglementari. El nu a precizat cand noi nave ucrainene vor incerca sa treaca prin stramtoarea Kerci, dar a mentionat ca nu va trece mult timp pana atunci.

Relații tensionate

Ucraina si Rusia au relatii tensionate dupa anexarea in 2014 a peninsulei Crimeea de catre Moscova si conflictul din sud-estul Ucrainei dintre trupele ucrainene si separatistii sustinuti de Rusia, soldat cu peste 10.000 de morti.

Disputa s-a amplificat dupa ce Moscova a capturat luna trecuta doua nave mici si un remorcher, cu un echipaj total de 24 de marinari, in largul Crimeii, acuzandu-le ca au intrat in apele teritoriale ruse in timp se indreptau spre Stramtoarea Kerci din Marea Neagra.

SUA si Uniunea Europeana au cerut eliberarea marinarilor, iar presedintele Donald Trump si-a anulat o intalnire programata cu omologul rus Vladimir Putin in semn de protest.

Raspunzand acestor comentarii, purtatoarea de cuvant a MAE rus, Maria Zaharova, a declarat ca intentia Ucrainei de a trimite nave militare prin stramtoarea Kerci este o „provocare”. (N.G.)

Share our work
Kremlin, amenințări pe bandă rulantă la adresa Ucrainei și NATO

Kremlin, amenințări pe bandă rulantă la adresa Ucrainei și NATO

Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Ucraina

Președintele rus, Vladimir Putin, joacă dur cu Ucraina

Războiul va continua” în estul rebel al Ucrainei atâta timp cât autorităţile ucrainene actuale „vor rămâne la putere”, a declarat sâmbătă preşedintele rus Vladimir Putin, după încheierea summitului G20 de la Buenos Aires, relatează mass-media internațională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Autorităţile actuale ucrainene nu au interesul să soluţioneze conflictul” între Kiev şi separatiştii proruşi din estul Ucrainei, care s-a soldat cu peste 10.000 de morţi de la declanşarea sa, în 2014, a declarat Putin, în cadrul unei conferinţe de presă. „În special prin mijloace paşnice”, a adăugat el.

Condiționări politice

„Atâta timp cât acestea vor rămâne la putere, războiul va continua (…) Este mereu mai uşor să-ţi justifici eşecurile economice prin război”, aruncând responsabilitatea asupra unui „agresor extern”, a subliniat preşedintele rus.
Kievul şi Occidentul acuză Rusia, care a anexat în 2014 peninsula ucraineană Crimeea, că îi susţine militar pe rebelii proruşi în estul Ucrainei, ceea ce Moscova neagă cu vehemenţă.
Tensiunile între Moscova şi Kiev s-au înveninat după capturarea, duminică, de către Garda de coastă rusă, a trei nave militare ucrainene în Marea Neagră, în largul Crimeii, şi arestarea a 24 de marinari ucraineni.
Rusia acuză că acestea au intrat ilegal în apele teritoriale ruse. Putin a denunţat din nou sâmbătă „o provocare” a Ucrainei, ale cărei nave, susţine el, „au încălcat de o manieră impertinentă” frontiera rusă.

NATO, blocat în Azov

Navele NATO nu vor putea intra în Marea Azov, chiar dacă se decide să fie trimise acolo, a declarat ambasadorul Rusiei la Uniunea Europeană, Vladimir Cijov, într-un interviu acordat pentru Euractiv. Amenințările oficialului rus vin la câteva săptămâni după ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov a declarat că Rusia nu va permite vaselor NATO să intre în Marea Azov pentru exerciții militare alături de flota ucraineană.
„Teoretic, ei pot veni într-o vizită amicală, cu consimțământul Rusiei și Ucrainei. Dar mă îndoiesc că Rusia va da acordul pentru o astfel de vizită … Ei nu vor trece în niciun caz”, a spus Cijov.
Întrebat dacă, cumva, cuvintele sale înseamnă că rușii vor tampona navele NATO, la fel cum au făcut în cazul celor ucrainene, Cijov a răspuns că „aceasta va depinde de comportamentul lor”.
„Dar sunt sigur că în NATO nu sunt atât de proști încât să depună astfel de eforturi periculoase și riscante”, a adăugat ambasadorul rus, citat de mass-media regională.

Cosmosul, armă politică

Comentând apelul la NATO al președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko, care a cerut ca alianta sa trimită nave în Marea Azov, Cijov a spus: „El poate invita forțele aeriene ale planetelor Marte și Venus împreună, dar acest lucru puțin probabil va avea vreo importanță”.
Amintim, într-un interviu acordat ziarului german Bild, Poroșenko a spus că țările NATO ar trebui să trimită mai multe nave în Marea Azov pentru a sprijini Ucraina și pentru a-i garanta securitatea.
Oficialii NATO a răspuns că prezența navelor sale în Marea Neagră este deja destul de semnificativă.

Întâlnire anulată

Preşedintele american Donald Trump şi-a anulat întâlnirea prevăzută cu Vladimir Putin la Buenos Aires după confruntare navală ruso-ucraineană. Oficialii ruși consideră că principalul motiv este situația politică internă din SUA.
Rusia consideră că preşedintele Statelor Unite Donald Trump şi-a anulat întâlnirea cu Vladimir Putin mai degrabă din motive interne decât din cauza situaţiei din Ucraina, a declarat vineri Ministerul rus de Externe, citat de mass-media regională.
„Este provocarea lansată de Kiev în Strâmtoarea Kerci (de la Marea Azov) un motiv real pentru anulare? Am auzit-o ca versiune oficială şi am acceptat-o. Este motivul unul real? Eu cred că noi ar trebui să căutăm răspunsurile în situaţia politică internă din SUA”, a declarat purtătoarea de cuvânt Maria Zaharova citată de agenţiile de presă ruse.
Reamintim că Trump a anunţat anularea întâlnirii pe Twitter în timp ce se afla în drum spre summitul G20 de la Buenos Aires, citând un incident ce a avut loc weekendul trecut între paza de coastă rusă şi marina ucraineană, când partea rusă a deschis focul şi a capturat nave ucrainene. (N.G.)

Share our work