Turcia-Franta. Genocidul armean in manualele scolare nemultumeste Ankara
Turcia a interpelat autorităţile franceze în legătură cu introducerea în unele manuale şcolare a unor detalii referitoare la genocidul împotriva armenilor, Ankara denunţând ”alegaţiile care nu reflectă realitatea”.
Ambasada Turciei din Paris a transmis o notă diplomatică Ministerului francez de Externe şi o scrisoare Ministerului Educaţiei pentru a se plânge în legătură cu cel mai mare loc acordat în acest an şcolar în manualele de colegiu şi de liceu genocidului împotriva armenilor din 1915-1917, potrivit Anadolu. În notă şi scrisoare, citate de agenţie, Turcia îşi exprimă ”reacţia faţă de alegaţiile care nu reflectă realitatea şi sunt prevăzute în mod partizan în manualele de istorie”. Afirmaţiile din manuale ”nu se bazează pe date imparţiale” şi ”acordă loc unor false documente”, adaugă aceste mesaje, semnate de ambasadorul turc în Franţa, Tahsin Burcuoglu.
În notă şi scrisoare este evocată, de asemenea, nemulţumirea provocată de aceste manuale în rândul familiilor de origine turcă ce trăiesc în Franţa şi care au copii ce învaţă în şcolile franceze. Turcia recunoaşte masacrele comise împotriva armenilor în perioada 1915-1917, susţinând cifra de 500.000 de morţi, în teritoriile administrate în acea vreme de Imperiul Otoman, din care a rezultat Turcia, dar respinge termenul de genocid. Armenii avansează în schimb cifra de 1,5 milioane de morţi şi vorbesc de genocid. Potrivit Zaman, Ankara deplânge îndeosebi referirile din manualele franceze la telegrame atribuite în acea epocă unuia dintre liderii otomani, Talat Paşa, pe care le consideră ca fiind false.
Relaţiile franco-turceşti sunt presărate de crize repetate de la adoptarea, în 2001, de către Parlamentul francez a unei legi care recunoaşte genocidul comis împotriva armenilor, urmată de tentative legislative eşuate pentru a pedepsi negarea lui. Ultima, adoptată în decembrie 2011 de către Parlament cu sprijinul fostului preşedinte Nicolas Sarkozy, a fost invalidată în februarie de către Curtea Constituţională. Succesorul său, Francois Hollande, şi-a confirmat totuşi în iulie angajamentul privind sancţionarea negării genocidului armean. Potrivit unei asociaţii armene din Franţa, un proiect de lege va fi prezentat în toamnă de către guvernul francez.
Guvernul român va finanţa retipărirea a peste 400.000 de manuale şcolare de istorie a românilor şi de istorie universală pentru elevii din Republica Moldova. Finanţarea românească va acoperi practic retipărirea tuturor manualelor de istorie necesare în învăţământul preuniversitar, iar cărţile vor fi deja gata la 1 septembrie, dată la care începe anul şcolar. Manualele, scrise de istoricii din Republica Moldova şi România, corespund curriculului şi adevărului istoric, falsificat în aşa-numita „Istorie integrată”, care s-a studiat în Republica Moldova în perioada guvernării comuniste, transmite RRA. „Aceste manuale au fost şi sunt manuale care corespund curriculului din Republica Moldova. Sunt manuale care au funcţionat în sistemul de învăţământ din Republica Moldova. Din păcate, în timpul regimului comunist au fost scoase din uz, iar astăzi Guvernul României nu face decât să răspundă unui apel, pentru ca aceste manuale să fie reeditate şi reintroduse în sistemul de învăţământ din Republica Moldova” a declarat Eugen Tomac, secretarul de stat pentru românii de pretutindeni. Anunţul retipăririi manualelor de istorie a fost făcut în cadrul primului congres al învăţătorilor din Republica Moldova. Recent, Guvernul României a anunţat că a oferit 2150 de burse de studii cetăţenilor Republicii Moldova pentru anul academic 2011-2012, cu 100 mai mult decît în anul trecut. Potrivit Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova, din numărul total de burse, 1100 sunt acordate pentru obţinerea studiilor superioare de licenţă, inclusiv 300 fiind destinate deţinătorilor diplomei de bacalaureat obţinute în licee din România. Alte 950 de burse sînt oferite pentru instituţii de învăţămînt preuniversitar. Suplimentar, în anul curent, absolvenţii din R. Moldova vor mai beneficia de 50 de locuri pentru studii de masterat, 25 de locuri – pentru studii de rezidenţiat şi alte 25 de locuri – pentru cele de doctorat. În prezent, partea română definitivează mecanismul şi metodologia de realizare a procesului de admitere, precum şi de repartizare pe specialităţi şi în instituţii de învăţămînt. Informaţiile relevante în acest sens vor putea fi accesate ulterior pe pagina web a Ministerului Educaţiei şi Cercetării din România.