Republica Moldova, războiul pentru referendum

Republica Moldova, războiul pentru referendum

Decizia președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, de a solicita parlamentului de la Chișinău convocarea unui referendum pentru a exprima în mod clar opțiunea pro-europeană a majorității populației din fosta republică sovietică a trezit speculații intense la nivelul mass-media locală.

De la aprobarea vehementă ori tacită a unei astfel de decizii și până la acuzații dure la adresa actualei guvernări, decizia convocării unui referendum republican a încins clasa politică de la Chișinău

Susținere politică

Preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a comentat pentr cererea preşedintei Maia Sandu de a organiza un referendum privind aderarea ţării la Uniunea Europeană în toamna anului 2024 – posibil odată cu alegerile prezidenţiale – spunând că plebiscitul va pune punct unor speculaţii mai vechi şi va arăta dacă moldovenii vor sau nu în UE.

„Aceste propuneri de a organiza referendumuri au fost expuse şi anterior de reprezentanţii opoziţiei, că vezi Doamne, nu putem merge mai departe până nu există un astfel de exerciţiu. Dincolo de faptul că referendumul da, îşi are menirea lui, la fel contează şi rezultatul în alegeri, pentru că toate alegerile sunt un fel de referendum. În concluzie, vezi câţi alegători au votat pentru o opţiune politică sau alta. (…) Cred că acest exerciţiu va pune punct pe aceste speculaţii – vor sau nu moldovenii în UE. Eu cred că moldovenii îşi doresc să fie parte a familiei UE, a unui spaţiu al păcii, unde oamenii şi viaţa umană sunt respectate, un spaţiu al bunăstării”, a declarat şeful legislativului de la Chişinău, Igor Grosu, la postul public de televiziune, relatează mass-media regională.

Demers prezidențial

Săptămâna trecută, preşedinta Maia Sandu a solicitat desfăşurarea, în toamna anului 2024, a unui referendum naţional privind aderarea la Uniunea Europeană, în condiţiile în care liderii europeni au fost de acord cu deschiderea negocierilor de aderare. În discursul rostit în ajunul Crăciunului, când a marcat trei ani de mandat, şefa statului a cerut Parlamentului să demareze procedurile de organizare a referendumului. Cu aceeaşi ocazie, Maia Sandu a anunţat oficial că va candida pentru un nou mandat la alegerile prezidenţiale din toamna anului 2024. Ea a spus că dacă va obţine un nou mandat de preşedinte, va continua calea Republicii Moldova spre integrarea în UE.

Ideea referendumului lansată de Maia Sandu a generat dezbateri. Secretarul Comisiei Electorale Centrale, Alexandru Berlinschi, precum şi opoziţia socialistă au spus că referendumul nu poate fi organizat în aceeaşi zi cu alegeri – fie prezidenţiale, fie parlamentare -, ci doar cu două luni înainte sau după alegeri. Pe de altă parte, acum patru ani, s-a desfăşurat un referendum odată cu alegerile parlamentare, însă de atunci Codul electoral a fost modificat.

Preşedinta Sandu a declarat că parlamentul va trebui să stabilească procedura tehnică a referendumului.

Ca urmare, la două zile după anunţul Maiei Sandu, partidul de guvernământ, PAS, a propus modificarea Codului electoral, astfel încât să permită organizarea alegerilor şi a referendumurilor în aceeaşi zi. O altă modificare propusă la Codul electoral prevede ca alegerea preşedintelui ţării să aibă loc cu cel mult 90 de zile până la expirare mandatului, însă nu mai târziu de două luni după ce funcţia devine vacantă, aşa cum prevede Constituţia în prezent. 

Mandatul preşedintei Maia Sandu expiră anul viitor în decembrie, iar actualul parlament va deţine funcţii depline până în iulie 2025. Potrivit noului Cod electoral, prezidenţialele se desfăşoară în cel mult două luni după expirarea mandatului, iar parlamentarele, în cel mult trei luni. Ambele zile sunt stabilite prin hotărâri de parlament.

Supărare pro-rusă

Oligarhul fugar Ilan Şor, condamnat la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare masive din Republica Moldova, s-a declarat împotriva unui astfel de referendum. El are un discurs dur împotriva actualei guvernări pro-europene

„Dar nu respect puterea, care se comportă mai rău decât bandiții. Cu adevărat, îmi doresc să construiesc o Moldovă bogată și prosperă. Am un plan clar, înțeleg cum trebuie să procedez, pas cu pas, și nu voi accepta niciodată ca, o oarecare Maia nebună să-mi creeze obstacole. Și nu-mi pasă cine o protejează. De aceea, vom merge până la sfârșit, luptăm și construim o țară bogată. Împreună vom reuși”, este doar una dintre declarațiile tirajate de imensul aparat de propagandă care îi deservește interesele.

Într-o lovitură de imagine, Ilan Șor a cerut să participe la audierile publice legate de procesul recuperării banilor furaţi în 2014, care au avut loc în Parlamentul de la Chişinău în perioada 21-28 decembrie.

Şor, cercetat inclusiv pentru finanţarea ilegală a partidelor politice din R.Moldova, spune că este gata să încheie un acord cu autorităţile – să îşi vândă datoria de stat care ar valora 5,2 miliarde de lei, iar în schimb, Procuratura să renunţe la acuzaţiile împotriva sa.

„Eu cer prezenţa mea la audierile din Parlament, am ce să spun atât autorităţilor, cât şi publicului şi pot răspunde la orice întrebare. Sunt gata în termen de 7 zile să răscumpăr împrumuturile cu semnarea unui acord tripartit cu Procuratura, Ministerul de Finanţe şi cu mine personal. Rezultatul – Ministerul Finanţelor primeşte 5,2 miliarde de lei, Procuratura renunţă la acuzaţiile împotriva mea în lipsa prejudiciului. (…) Am multe de spus. Sunteţi gata să mă ascultaţi?”, a scris Ilan Şor pe reţelele sociale, citat de mass-media.

Condamnat și fugar

Curtea de Apel de la Chişinău l-a condamnat pe Ilan Şor la 15 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare şi i-a pus sechestru pe bunuri în valoare de peste 5 miliarde de lei. Decizia a fost pronunţată în data de 13 aprilie anul acesta. În reacţie, Ilan Şor a acuzat magistraţii că ar fi acţionat la comenzi politice şi a susţinut că decizia Curţii de Apel „îl lasă rece şi că nu are de gând să se conformeze acesteia”.

Ilan Şor a fugit din Republica Moldova în vara anului 2019, odată cu fostul lider democrat Vladimir Plahotniuc, şi, potrivit unor rapoarte neconfirmate, locuieşte de atunci în Israel. Potrivit unor investigaţii jurnalistice, în Israel oligarhul ar trăi în lux şi opulenţă. De acolo, potrivit oamenilor legii, el ar continua să se implice în politica de la Chişinău, iniţial prin intermediul partidului său care îi purta numele, declarat neconstituţional între timp, iar ulterior – prin intermediul formaţiunilor politice afiliate lui.

Ilan Şor şi Vladimir Plahotniuc se află în lista persoanelor sancţionate de guvernele american şi britanic. La fel, Şor figurează pe listele de sancţiuni impuse de Canada şi UE, pentru legături cu Kremlinul şi tentative de destabilizare a Moldovei.

Sprijin militar

Republica Moldova a anunţat recent că a intrat în posesia unui sistem de supraveghere aeriană de la producătorul francez Thales, un prim pas spre dezvoltarea apărării aeriene după ce pe teritoriul său au fost găsite fragmente de rachete provenind din războiul din Ucraina vecină, relatează Reuters.

Ministrul apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat că sistemul de supraveghere a ajuns recent la Chişinău, pe cale aeriană, şi va putea monitoriza spaţiul aerian al întregii ţări.

Radarul a fost achiziţionat din bugetul naţional de apărare, iar compania franceză THALES a asigurat sprijinul informaţional şi logistic.

La rândul său, ministrul de externe Nicu Popescu a declarat că achiziţia reprezintă o mărturie a sprijinului pe care îl are Moldova din partea partenerilor francezi. „Ne-am angajat să construim un viitor mai sigur şi mai prosper în cadrul familiei europene”, a scris el pe platforma socială X.

Autorităţile din Republica Moldova au raportat că au găsit resturi de rachete în nordul ţării de cel puţin patru ori de când Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei vecine în februarie 2022.

Război hibrid

Recent, Uniunea Europeană a acceptat să înceapă negocierile de aderare la UE atât cu R. Moldova, cât şi cu Ucraina. Dar, spre deosebire de Ucraina, R. Moldova are un statut neutru ancorat în Constituţia sa şi nu doreşte să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice.

Premierul Dorin Recean a declarat că Moldova intenţionează, cu ajutorul aliaţilor săi din UE şi NATO, să achiziţioneze un sistem modern de apărare aeriană pentru a-şi apăra aeroporturile şi principalele situri de infrastructură.

„Dacă Kremlinul decide să ne atace, ce vom face?” a spus Recean într-un interviu în limba rusă pentru televiziunea TV8. „Neutralitatea nu va proteja Moldova”, a punctat el.

Recean a declarat că ţările dezvoltate „investesc în securitatea lor pentru a se asigura că cetăţenii şi companiile lor se simt în siguranţă. Dacă nu au asta, oamenii pleacă şi îşi iau capitalul cu ei. Şi asta este ceea ce se întâmplă acum în R. Moldova”, a explicat el.

  1. Moldova, una dintre cele mai sărace ţări din Europa, are în prezent doar un sistem rudimentar de apărare aeriană, o rămăşiţă a perioadei în care a fost republică sovietică.

Ucraina a identificat apărarea aeriană îmbunătăţită ca fiind un element critic în contracararea a ceea ce se aşteaptă să fie un nou val de atacuri aeriene asupra energiei sale şi a altor situri de infrastructură – aşa cum s-a întâmplat în mod repetat iarna trecută.

Recean, la rândul său, a repetat teza principală a noii strategii de securitate, desemnând Rusia drept cea mai mare ameninţare cu care se confruntă ţara sa. „Ameninţarea la adresa securităţii noastre este Kremlinul, Federaţia Rusă şi modul în care aceasta se raportează la vecinii noştri şi la noi”, a declarat el.

Pericol intern

Premierul a remarcat că Rusia a oprit luna aceasta importurile de produse agricole cheie ale Moldovei şi a citat un decret semnat luni de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, care simplifică procedurile pentru ca moldovenii să devină cetăţeni ruşi. El a spus că aceasta este „o încercare de a recruta carne de tun pentru războiul său din Ucraina”.

Potrivit decretului semnat de Putin, procedura de obţinere a cetăţeniei ruse pentru cetăţenii din Republica Moldova, Belarus şi Kazahstan a fost simplificată. În document se indică faptul că cetăţenii din Moldova şi Kazahstan care au împlinit vârsta de 18 ani vor putea obţine cetăţenia Federaţiei Ruse fără a confirma cunoaşterea istoriei ruseşti şi a bazelor legislaţiei ţării. De asemenea, cetăţenii belaruşi nu vor trebui să facă dovada cunoaşterii limbii ruse.

În plus, cetăţenii din Moldova, Belarus şi Kazahstan nu vor trebui neapărat să fi locuit în Rusia timp de cinci ani înainte de a depune cererea de obţinere a cetăţeniei, relatează mass-media. Potrivit aceleiaşi surse, Dorin Recean a menţionat că, în prezent, în Rusia se află între 150.000 şi 200.000 de cetăţeni moldoveni.

Răspuns legislativ

Preşedinta Republicii Moldova Maia Sandu a salutat adoptarea de către parlament a unei noi strategii de securitate naţională – prima după 12 ani – care solicită ancorarea ţării alături de aliaţii săi occidentali şi identifică Rusia ca fiind o ameninţare.

Maia Sandu a denunţat invazia Rusiei în Ucraina şi a acuzat Moscova că a pus la cale o lovitură de stat pentru a o înlătura de la putere. Ea a declarat că noua strategie de securitate subliniază „principalele ameninţări” cu care se confruntă Republica Moldova şi arată cum să le „contracareze eficient”.

„Există două ameninţări principale la adresa securităţii noastre naţionale – politica agresivă a Federaţiei Ruse împotriva ţării noastre în ansamblu şi corupţia adânc înrădăcinată în Moldova”, a scris Maia Sandu pe Facebook.

Pentru aprobarea Strategiei de Securitate Naţională a Republicii Moldova – prima din 2011 – au votat 59 de deputaţi.

Membrii Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS) din care provine Maia Sandu deţin majoritatea în parlamentul Republicii Moldova, care a adoptat vineri strategia axată pe legături mai strânse cu UE, cu România, Statele Unite şi NATO. Însă Moldova urmează să îşi păstreze statutul de „neutralitate” prevăzut în Constituţia sa şi, spre deosebire de Ucraina, nu doreşte să devină membră a NATO.

În document se spune că noua strategie este „vitală în actualul context geopolitic pentru a limita riscurile cu care se confruntă Republica Moldova”.

„Este clar că în viitorul apropiat Federaţia Rusă nu va renunţa la acţiunile sale ostile împotriva Moldovei”, se arată în document. „Prin urmare, trebuie să învăţăm să trăim în condiţiile unui război hibrid prelungit şi de intensitate ridicată”, arată deputaţii.

Reacție dură

Purtătoarea de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a denunţat documentul ca fiind „rusofob”, afirmând că Moscova a respectat întotdeauna interesele Moldovei.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a luat în derâdere decizia UE de a lansa negocieri de aderare cu Ucraina şi Moldova, spunând că niciuna dintre aceste ţări nu îndeplineşte criteriile de aderare ale blocului.

Secretarul de presă al Ministerului de Externe de la Chișinău, Igor Zaharov, a comentat că declaraţiile lui Peskov reprezintă un indiciu clar că Moldova se îndepărtează de sfera de influenţă a Moscovei. „Ne îndreptăm în mod decisiv pe calea europeană”, a declarat Zaharov la Radio Moldova. „Acest lucru, în mod natural, face clasa politică rusă nefericită sau chiar indignată, dar noi am ales această cale şi cerem forţelor externe să nu se amestece în deciziile noastre interne”, a punctat oficialul de la Chişinău.

Strategia de securitate naţională a Republicii Moldova, iniţiată de preşedinta Maia Sandu, va fi în vigoare timp de şase ani şi va deveni baza pentru alte iniţiative în acest domeniu.

„Scopul nostru este ca dintr-un stat vulnerabil cu democraţie fragilă să devenim un stat puternic, modern, rezilient şi european, capabil să aibă grijă de cetăţenii săi, care garantează că moldovenii sunt în siguranţă acasă şi trataţi cu respect oriunde în lume”, a transmis preşedinta Maia Sandu.

Sprijin românesc

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat anterior că nu doreşte să speculeze şi nici nu crede că este bine să facă acest lucru, întrebat dacă anul 2030 este un termen posibil pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „Pe de altă parte, niciodată nu s-a trecut aşa repede peste faza preliminară, de la solicitare la statutul de candidat, la aprobarea negocierilor de aderare. Deci putem să fim optimişti”, a adăugat şeful statului, în contextul în care Consiliul European a decis deschiderea negocierilor de aderare pentru Ucraina şi Republica Moldova.

„Nu vreau să speculez aceste chestiuni şi nici nu cred că este bine. În cazul României, dacă ne amintim, noi am dorit de la mijlocul anilor ‘90 să ajungem în această fază. Decizia s-a luat în decembrie 1999, în ianuarie 2000 au început negocierile pentru aderare şi România a intrat în Uniune pe 1 ianaurie 2007, împreună cu Capitala culturală europeană Sibiu. Deci 7 ani şi atunci n-am avut război, n-am avut crize de tipul celor cu care ne confruntăm aici”, a declarat Klaus Iohannis, întrebat dacă termenul 2030 pentru aderarea Republicii Moldova la UE despre care vorbea preşedinta Maia Sandu este unul realist şi posibil.

Şeful statului român a adăugat că „pe de altă parte, niciodată nu s-a trecut aşa repede peste faza preliminară, de la solicitare la statutul de candidat, la aprobarea negocierilor de aderare”.

„Deci putem să fim optimişti”, a concluzionat preşedintele Iohannis.

Și preşedintele Senatului, liderul PNL Nicolae Ciucă, a transmis felicitări pentru Republica Moldova şi Ucraina pentru ”pasul major” pe care l-au făcut în vederea aderării la Uniunea Europeană. ”România a fost şi va rămâne un partener al celor două state şi un susţinător vocal al unităţii şi solidarităţii europene”, a transmis Ciucă.

”Salut decizia istorică a Consiliului Europei de a deschide negocierile de aderare a Republicii Moldova şi Ucrainei la UE. Cele două ţări au făcut un nou pas către destinul lor european, pe care sperăm cu toţii să îl vedem împlinit cât mai curând”, a scris, joi seară, pe Facebook, Nicolae Ciucă.

Acesta a transmis felicitări ceor două state, ”pentru acest pas major”.

”România a fost şi va rămâne un partener al celor două state şi un susţinător vocal al unităţii şi solidarităţii europene”, a mai transmis Ciucă.

Share our work
Moldova Europeană, convocată la Chișinău

Moldova Europeană, convocată la Chișinău

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, avertizează populația

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, avertizează populația

La Chișinău va fi convocată o Adunare Națională, a anunțat șefa statului moldovenesc, Maia Sandu. Evenimentul va fi organizat în Piața Marii adunări Naționale la data de 21 mai, relatează Moldpres.

Președintele a menționat că sute de mii de oameni se uită cum cu o mână de corupți plănuiesc să fure viitorul Republicii Moldova. “Europa e cu ochii pe noi. Întreaga lume e cu ochii pe noi. Mulți au impresia greșită că cetățenii Republicii Moldova privesc cu nepăsare la ceea ce se întâmplă. Mulți cred în mod eronat că cetățenii țării noastre sunt indiferenți și nu iau atitudine. Unii încă își pun întrebarea dacă poporul nostru își dorește cu adevărat aderarea la Uniunea Europeană. Eu vă propun să le răspundem, vă îndemn să ne manifestăm ca popor. Decizia clară de a fi parte a familiei europene, bazată pe respect, stabilitate și colaborare economică. Eu vă îndemn să arătăm că unicul stăpân al acestui pământ este poporul. Eu vă îndemn să le explicăm celor care mai au dubii că deciziile privind viitorul Republicii Moldova se iau în Republica Moldova. A venit timpul ca moldovenii să arate că suntem un popor hotărât, un popor stăpân în casa lui, un popor care își poate apăra cu fruntea sus democrația, pacea și comunitățile. Eu cred că a venit timpul ca cei care sunt cu ochii pe noi și din est și din vest, să vadă că în clipele hotărâtoare pentru destinul nostru suntem uniți și curajoși”, a  spus Sandu.

Contingentul militar rus din Transnistria, contestat de Maia Sandu

Contingentul militar rus din Transnistria, contestat de Chișinău

Șefa statului a anunțat că a lansat inițiativa de a convoca la Chișinău o adunare a cetățenilor în care “să spunem lumii că noi suntem europeni și că aceasta e calea aleasă de noi”. „Hai să dăm răspuns celor care întreabă ce vor moldovenii? Un răspuns răspicat și clar. Să se audă vocea noastră a celor mulți, vocea poporului nostru. Adunarea Națională Moldova Europeană va fi organizată la 21 mai în Piața Marii Adunări Naționale. Vocea fiecăruia va cimenta calea noastră europeană. Vin cu un îndemn către toți oameni care lucrează pământul, profesori, studenți, organizații neguvernamentale, antreprenori, medici, oameni de cultură, angajați în sectorul privat, funcționari publici, împreună să sprijinim visul nostru comun. Să demonstrăm că noi vrem pace. Vrem ca Uniunea Europeană să fie la noi acasă. Așa cum ne-am adunat când am cerut independența și am obținut-o. Așa cum ne-am adunat când ne-am apărat democrația și am rezistat în cele mai grele timpuri”, a adăugat Sandu.

„Chiar dacă avem anumite supărări. Chiar dacă uneori avem păreri diferite, acum nu e momentul de ceartă și dezbinare. Acum e momentul să ne unim și să devenim împreună parte a familiei europene. Vin cu acest îndemn, pentru că deciziile mari nu se iau doar de politicieni. Deciziile mari se iau de oameni în Piața Marii Adunări Naționale. Suntem la o mare răscruce. Ce facem acum va influența viețile noastre, ale copiilor noștri și ale generațiilor viitoare. La 21 mai 2023 Vă aștept la Adunarea Națională- Moldova Europeană”, a conchis președintele.

Share our work
Moldova Europeană, convocată la Chișinău

Republica Moldova, zguduită de războiul pentru reforma justiției

Preşedinta Republicii Moldova, doamna Maia Sandu, a anunţat că a convocat Consiliul Suprem de Securitate de la Chișinău „în legătură cu situaţia excepţională din justiţie”, un semnal clar al durității războiului pentru reforme din fosta republică sovietică. Demersurile au loc pe fondul intensificării războiului din Ucraina, care a intrat într-o nouă fază.

 

Situație catastrofală

Cei 330 de magistraţi, întruniţi vineri în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor, au blocat alegerea primilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a putea demara procesul de curăţare a sistemului judecătoresc, conform media citate.

„Adunarea Generală a Judecătorilor a amânat numirea membrilor CSM. Înţeleg că judecătorii au decis totuşi să blocheze curăţarea justiţiei şi să pună în continuare piedici în calea restaurării dreptăţii în R. Moldova. Anunţ că voi convoca pentru ziua de luni, la ora 14:00, Consiliul Suprem de Securitate în legătură cu situaţia excepţională din justiţie”, a transmis Maia Sandu într-un mesaj pe pagina sa de Facebook.

Adunarea Generală a Judecătorilor a anunţat următoarea şedinţă abia pe 28 aprilie. Singura decizie luată vineri a fost crearea unei comisii care să elaboreze o declaraţie despre situaţia din sistemul judecătoresc, în viziunea magistraţilor. Magistraţii din R. Moldova admit că situaţia din justiţie e „catastrofală”, ceea ce nu i-a împiedicat să-şi ia o pauză pentru mai bine de o lună, remarcă Ziarul Naţional.

Curtea anticorupție 

În cadrul unui discurs susţinut vineri în parlament, Maia Sandu a solicitat guvernului şi forului legislativ să creeze o instanţă specializată care să investigheze cazurile de mare corupţie şi de corupţie în sistemul justiţiei.

„Suntem datori şi obligaţi în faţa cetăţenilor să pedepsim marii corupţi şi să nu le permitem să ne mai controleze republica. În aceşti doi ani, justiţia a avut independenţa să facă dreptate oamenilor. Dar nu a făcut-o. Solicit parlamentului şi guvernului să creeze Curtea Anticorupţie, o instanţă specializată care să investigheze cazurile de mare corupţie şi de corupţie în sistemul justiţiei”, a transmis Maia Sandu, subliniind că „nu mai avem timp să lăsăm corupţii din sistem să amâne la nesfârşit propria curăţare”.

„În 2030 Republica Moldova trebuie să fie ţară membră a Uniunii Europene. Acum este şansa noastră reală de a deveni membru cu drepturi depline al familiei europene. Avem susţinerea statelor UE. Moldovenii au ales calea europeană, dar cât de repede vom ajunge acolo depinde de noi toţi”, a subliniat Maia Sandu de la tribuna forului legislativ.

Critici dure

„Să unim societatea noastră ca toţi cetăţenii să aibă o viaţă bună, cu venituri europene. Fac apel către toate forţele politice să pună aderarea la UE deasupra intereselor înguste şi să susţină această cale necondiţionat”, a îndemnat președinta Republicii Moldova.

În acelaşi timp, Maia Sandu i-a criticat dur pe politicienii din opoziţie care promovează cu înverşunare interesele Kremlinului la Chişinău, dar în acelaşi timp preferă să-şi trimită copiii la învăţătură în Occident, deţin paşapoarte ale statelor europene, au afaceri în UE şi chiar beneficiază de plăţi sociale din partea statelor europele pe care le blamează, notează mass-media din Chişinău.

În timpul discursului său vineri în parlament, din sală au lipsit reprezentanţii Blocului comuniştilor şi socialiştilor (BCS), cei ai Partidului ŞOR, cărora le era adresat acest mesaj, remarcă publicaţia citată.

„Copiii unora dintre voi învaţă acolo (în UE), voi mergeţi acolo în vacanţă, alţii au şi paşapoarte europene, unii chiar beneficiază de plăţi sociale, fac afaceri în UE. Oare voi nu vreţi ca copiii Moldovei să trăiască ca în UE? Sau vreţi ca copiii voştri să fie aruncaţi în închisoare pentru că scriu o postare critică la adresa conducerii ţării, aşa cum se întâmplă în Rusia?”, a întrebat retoric Maia Sandu.

„Oare nu vreţi ca moldovenii să aibă libertatea de a construi ţara aşa cum vor şi nimeni să nu se amestece în treburile interne ale ţării noastre? Aţi văzut multe grădiniţe, spitale şi şcoli reparate din bani de la Kremlin sau donaţii pentru dezvoltarea localităţilor? Dinspre Kremlin ne vin doar ameninţări, embargouri şi şantaj. De acolo vine doar război, suferinţă şi sărăcie. UE este unica noastră şansă de a construi o ţară în care doar cetăţenii ei au dreptul să-şi decidă soarta”, a declarat Maia Sandu.

Luntre și punte

În opinia șefei statului moldovenesc, unii politicieni „se fac deja luntre şi punte pentru a vinde R. Moldova Kremlinului”.

”Din păcate, în parlament sunt şi deputaţi care nu reprezintă oamenii, ci reprezintă hoţii de miliarde. Ştiu că şi voi mă auziţi, chiar dacă nu sunteţi aici. Ei s-au vândut oligarhilor şi vor să vândă şi Moldova. Gruparea Şor are o misiune clară de la Kremlin şi FSB – să aducă războiul în R. Moldova. Scopul lor este să organizeze destabilizări şi să dea jos prin violenţe guvernarea aleasă în mod democratic. Instituţiile Moldovei nu vor permite ca republica să fie închinată unor criminali”, a punctat Maia Sandu.

În aceste zile, Mișcarea Pentru Popor, formată în jurul Partidului Șor, a lansat un apel către toate forțele de opoziție, atât cele parlamentare, cât și cele extraparlamentare, să susțină cerința legală a cetățenilor de a obliga guvernarea să achite integral facturile pentru lunile de iarnă. În acest scop, zeci de mii de cetățeni din întreaga țară sunt așteptați pentru a participa la protestele de la Chișinău.

Sistemul se opune

Judecătorul Alexei Paniș, citat de mass-media de la Chișinău, a declarat că prin reforma propusă guvernarea își dorește preluarea controlului asupra justiției. De asemenea, magistratul acuză reprezentanții guvernării de duble standarde, atunci când, pe de o parte, insistă pe reforma justiției, pe de altă parte, mențin în funcții membrii CSM și după expirarea mandatului.

„Când vorbim despre reformă și independența justiției vreau să cred în sinceritatea politicienilor care adoptă declarația cu privire la caracterul captiv al statului și în același timp îmbrățișează membrii CSM care au activat în perioada statului capturat și au dus la capturarea statului, și-i țin pe acești membri CSM în brațe și după ce le-a expirat mandatul constituțional. Asta îmi trezește suspiciuni privind sinceritatea reformei. Reforma este necesară, dar politicienii înțeleg prin reformă controlul total al justiției. Judecătorii își doresc reforma, dar ei văd asta prin îmbunătățirea condițiilor de muncă, societatea își dorește reforma, avocații își doresc reforma. Dar unele persoane văd din reformă o posibilitate de a agonisi mijloace bănești. Mă refer la veșnicii reformatori, pentru că reforma costă. În ultimii ani s-a mers pe reforme care durează mult, costă scump, dar nu produc efecte”, a mai spus judecătorul Alexei Paniș, citat de TVR Moldova.

Ședință cu cântec

Ministra justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a declarat că Adunarea Generală a Judecătorilor, convocată vineri, a fost o șansă de a debloca situația precară din justiție, prin alegerea și formarea unui organ de autoadministrare. Însă în circumstanțele în care ședința a fost întreruptă până la sfârșitul lunii aprilie, ministra crede că se impun soluții dure. Potrivit ei, de această dată, chiar nu pot fi invocate acuzații de imixtiune, relatează mass-media.

„Cu regret, prin amânarea alegerilor membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, înțeleg, că se dorește, dimpotrivă, perpetuarea situației grave din justiție. Reieșind din majoritatea opiniilor expuse de judecători, înțeleg, că interesul public mai puțin a contat și, că nu se dorește crearea unui CSM cu care să fie un nou început pentru rezolvarea problemelor din justiție – numirea în funcție a judecătorilor, soluționarea mai rapidă a cazurilor, luarea deciziilor importante de administrare în sistemul judecătoresc. Astfel, se putea valorifica oportunitatea de a fi parte a reformei justiției și, mai ales, de a restabili imaginea sistemului judecătoresc”, afirmă Veronica Mihailov-Moraru.

Ea spune că, în calitate de ministră a justiției, își dorește un partener pentru implementarea agendei pentru aderarea la Uniunea Europeană, pentru a consolida domeniul justiției și cel anticorupție.

Share our work
România va co-prezida cea de-a treia Conferință ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova

România va co-prezida cea de-a treia Conferință ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu va co-prezida luni, 21 noiembrie 2022, la Paris, alături de ministrul pentru Europa și afaceri externe al Franței, Catherine Colonna, și de ministrul afacerilor externe al Germaniei, Annalena Baerbock, cea de-a treia Conferință ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, instrument permanent de sprijin creat la inițiativa miniștrilor de externe ai României, Germaniei și Franței în primăvara acestui an pentru a mobiliza contribuțiile financiare ale comunității internaționale și pentru a sprijini reformele necesare pentru aderarea la UE.

Sprijin prezidențial

Conferința va beneficia de participarea Președintelui Franței, Emmanuel Macron, și a Președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. La eveniment va mai participa din partea Republicii Moldova și ministrul de externe Nicu Popescu.

Reuniunea de la Paris are loc în contextul în care Republica Moldova se confruntă cu provocări majore de ordin energetic, economic, umanitar și la adresa rezilienței sale, pe fondul războiului brutal de agresiune purtat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.

Având în vedere gravitatea crizei în sectorul energetic, cu puternice consecințe destabilizatoare asupra bugetului de stat, lucrările Conferinței ministeriale de la Paris se vor concentra în mod deosebit asupra opțiunilor de asistență de urgență în acest domeniu în beneficiul Republicii Moldova.

Ministrul Bogdan Aurescu va sublinia faptul că principala necesitate a Republicii Moldova o reprezintă la acest moment obținerea, din partea partenerilor internaționali, de asistență financiară necesară pentru achiziții de gaz și de electricitate.

Bani pentru Chișinău

De asemenea, va informa cu privire la măsurile de asistență întreprinse de România, precum sprijinul bugetar direct acordat recent în valoare de 10 milioane de euro, reacția promptă a Bucureștiului pentru facilitarea livrărilor substanțiale de curent electric începând cu 14 octombrie 2022, precum și referitor la inițierea implementării Acordului privind asistența financiară nerambursabilă în valoare de 100 de milioane de euro acordată Republicii Moldova de către România.

Nu în ultimul rând, va evidenția că Platforma de Sprijin pentru Republica Moldova va rămâne în centrul eforturilor internaționale menite să acorde asistență Chișinăului pentru construirea unei democrații stabile, prospere și reziliente.

Organizarea celei de-a treia Conferințe ministeriale la Paris în decurs de șapte luni de la crearea și lansarea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, la inițiativa miniștrilor de externe ai României, Germaniei și Franței, constituie un semnal clar privind consolidarea acestui nou format ca instrument pentru coagularea sprijinului internațional multidimensional și confirmarea rolului său într-o perioadă dificilă în care Chișinăul are mai mult decât oricând nevoie de asistența comunității internaționale.

Șase grupuri de lucru

Co- președinții celor șase Grupuri de lucru ale Platformei vor prezenta, la Paris, concluziile activității desfășurate premergător evenimentului în următoarele sectoare: (1) situația umanitară a refugiaților din Ucraina (grup de lucru co-prezidat de Germania și Canada); (2) combaterea corupției (co-prezidat de România – prin Ministerul Justiției – și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord); (3) securitatea energetică (co-prezidat de Franța și Italia); (4) asistența financiară (prezidat de Comisia Europeană); (5) managementul frontierelor (prezidat de SUA) și (6) reforma administrației publice și administrării finanțelor publice (co-prezidat de Olanda și Suedia) – grup de lucru lansat la inițiativa ministrului Bogdan Aurescu la Conferința ministerială de la București.

România, sprijin pentru Republica Moldova

La 5 aprilie 2022 a avut loc, la Berlin, Conferința privind crearea și lansarea Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, format creat și co-prezidat de miniștrii de externe ai României, Germaniei și Franței. Această primă reuniune a generat angajamente financiare în valoare de 659,5 milioane euro.

Cea de-a doua Conferință ministerială a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova a fost organizată și găzduită de ministrul afacerilor externe al României Bogdan Aurescu, la București, la 15 iulie 2022. A beneficiat de participarea unor delegații din 33 de țări – state membre ale UE, ale G7, ale Asociației Europene a Liberului Schimb, peste zece organizații internaționale, instituții financiare, instituții europene (Comisia Europeană și Serviciul European de Acțiune Externă) și agenții ale ONU. Conferința din capitala României a obținut sprijin în beneficiul Republicii Moldova în valoare totală de 615 milioane euro, între care 432,3 milioane euro asistență sub formă de granturi; de asemenea, la propunerea României, a fost decisă crerea unui nou grup de lucru, al șaselea, privind reforma administrației publice și administrării finanțelor publice.

Share our work
Comisia Europeană, semnal în forță la Chișinău

Comisia Europeană, semnal în forță la Chișinău

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va vizita Republica Moldova la mijlocul acestei săptămâni, relatează mass-media națională

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va vizita Republica Moldova la mijlocul acestei săptămâni, relatează mass-media națională

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că va vizita Republica Moldova la mijlocul acestei săptămâni, relatează mass-media națională. Aceasta a declarat pe Twitter că a discutat cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, despre situația energetică și că urmează să se întâlnească la Chișinău cu șefa statului.

Președinta Comisiei Europene a menționat că se lucrează la un suport adițional pentru a satisface necesitățile de gaz și electricitate ale Republicii Moldova.

Aceasta este prima vizită a șefei Comisiei Europene în Republica Moldova, un semnal puternic transmis Federației Ruse.

Share our work