Rusia, despre noua lege a educației din Ucraina care închide școlile cu predare în limba minorităților

Rusia, despre noua lege a educației din Ucraina care închide școlile cu predare în limba minorităților

 

Sediul MAE rus din Moscova

Noua lege a Educației, care a fost votată recent în Rada Supremă de la Kiev, încalcă interesele a milioane de cetățeni vorbitori de limbă rusă din Ucraina și contrazice atât Constituția Ucrainei, cât și obligațiile internaționale asumate de Kiev, precizează diplomația rusă. „Cu toate că noua lege nu menționează expres limba rusă, este clar că principalul obiectiv al legislatorilor ucraineni este să obstrucționeze drepturile a milioane de vorbitori de limbă rusă din Ucraina și să forțeze existența unei singure limbi într-un stat multi-național”, a comentat Ministerul rus al Afacerilor Externe, citat de agenția TASS.

Instituția citată a mai subliniat că „această mișcare este o încercare a autorităților din „Maidan” de a implementa „ucrainizarea” completă a sistemul de educație național al Ucrainei, ceea ce este o contradicție directă atât cu propria Constituție, cât și cu obligațiile internaționale asumate în sfera umanitară”.

TASS mai scrie că lege a stârnit deja controverse din partea diplomațiilor ungare, poloneze, române și moldovenești. Pe data de 5 septembrie, Parlamentul de la Kiev a adoptat legea Educației. În noua sa versiune se stipulează că acei copii care vor începe școala de la 1 septembrie 2018, vor avea posibilitatea de a învăța de a învăța în limba maternă în școala primară (clasele 1-4). Din clasa a 5-a, toți copii vor fi obligați să studieze numai în limba ucraineană.

Share our work
Moscova vrea relatii stranse cu Transnistria. Chisinaul e optimist

Moscova vrea relatii stranse cu Transnistria. Chisinaul e optimist

transnistreana prezenta rusaRusia mizează pe continuitatea relaţiilor „tradiţional strânse” cu reprezentanţii autoproclamatei republici nistrene. In acelasi timp, oficialii de la Chişinău s-au declarat optimişti în legătură cu viitorul dialog cu noile „autorităţi de la Tiraspol, dar cer, în continuare, retragerea trupelor ruse din regiune.
„Rusia speră la continuarea relaţiilor tradiţional strânse cu reprezentanţii Transnistriei, îndreptate spre sprijinirea dezvoltării şi menţinerea stabilităţii pe Nistru”, se arată într-un comunicat al MAE rus, care comentează astfel rezultatele ‘alegerilor prezidenţiale’ din această regiune separatistă, transmite Agerpres. „Aspiraţia declarată a pretendentului (la conducerea regiunii – n.r.) de a realiza reformele în sfera economico-socială, de a căuta un compromis viabil în relaţii cu Chişinăul va fi verificată în practică”, mai afirmă diplomaţia de la Moscova.
Al doilea tur al scrutinului, desfăşurat pe 25 decembrie, cu o prezenţă la urne de peste 50%, a reflectat orientarea populaţiei transnistrene spre schimbare, a indicat diplomaţia rusă. Potrivit experţilor internaţionali, scrutinul a decurs într-o manieră democratică, procedurile electorale respectând standardele internaţionale, arată MAE de la Moscova.

Carpov e optimist

Viceprim-ministrul responsabil pentru Reintegrare, Eugen Carpov, a făcut marţi declaraţii optimiste în legătură cu alegerea noului lider al administraţiei de la Tiraspol. Totuşi, vicepremierul a spus că Republica Moldova nu recunoaşte procesele electorale din regiunea care nu se află sub jurisdicţia sa constituţională.
„Noi vom purta un dialog politic constructiv cu oricine va reprezenta această regiune în negocieri”, a spus Eugen Carpov. El a mai declarat că „s-a terminat o perioadă de 20 de ani, când la conducere s-a aflat Igor Smirnov, o persoană care a dirijat procese secesioniste încă în perioada conflictului”. „Societatea din regiune a votat, în semn de protest, pentru o altă persoană, mult mai tânără, cu o altă educaţie”, l-a caracterizat viceprim-ministrul pe Evgheni Şevciuk.
Carpov a salutat declaraţiile preşedintelui ales al regiunii nistrene, Evgheni Şevciuk, cu privire la liberalizarea circulaţiei între cele două maluri ale Nistrului. Viceprim-ministrul moldovean a reiterat interesul Republicii Moldova pentru neadmiterea încălcării drepturilor omului în regiune şi pentru retragerea armatei ruse din zonă. El a spus că R. Moldova doreşte înlocuirea pacificatorilor din Zona de Securitate cu o misiune de observatori civili cu mandat internaţional

Share our work