ONU impune Republicii Macedonia schimbarea numelui

ONU impune Republicii Macedonia schimbarea numelui

Secretarul general al OBU, Ban Ki-Moon, da un nou ultimatum Macedoniei

Secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, a spus parlamentului macedonean că soluţionarea disputei îndelungate cu Grecia cu privire la numele ţării este „imperativă”, relateaza publicatia Southeast European Times, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. “Ambele părţi trebuie să îşi demonstreze angajamentul prin promovarea unei atmosfere pozitive prin acţiunile şi declaraţiile lor publice”, a declarat Ban Ki-Moon intr-un discurs in plenul parlamentului macedonean. Vizita Secretarului General al ONU, Ban Ki-Moon, la Skopie a reînviat speranţele că ONU va ajuta la  încheierea disputei îndelungate dintre Macedonia şi ţara cu care se învecinează la sud, Grecia.
Ban s-a întâlnit cu parlamentarii macedoneni şi le-a spus acestora că este dedicat soluţionării disputei care împiedică aderarea Macedoniei la NATO şi a obligat-o să accepte denumirea oficială de „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” în cadrul ONU şi în cercurile internaţionale. „Ambele părţi trebuie să îşi demonstreze implicarea prin promovarea unei atmosfere pozitive prin acţiunile şi declaraţiile lor publice”, a declarat Ban în faţa parlamentarilor. „Trebuie să aderaţi la UE. Mă angajez să vă ajut”. Şeful ONU a mai declarat că va găsi o soluţie împreună cu Mathew Nimetz, negociatorul acestei dispute.

Actiune ilegala

Preşedintele macedonean, George Ivanov, a cerut şefului ONU să facă presiuni asupra Greciei pentru ca aceasta să respecte acordul interimar din 1995 prin care s-au oficializat relaţiile bilaterale dintre cele două ţări, precum şi decizia luată anul trecut de către Tribunalul de la Haga, care a decis că blocarea aderării Macedoniei la NATO a fost o acţiune ilegală. „Viitorul nostru este blocat de o chestiune ce vine din trecut. Cerem autorităţilor elene să accepte realitatea, a declarat Ivanov.
Aleksandar Gjorgjiev, purtătorul de cuvânt al guvernului macedonean, a prezentat la începutul acestei luni agenda pentru continuarea discuţiilor asupra găsirii unei soluţii la disputa legată de numele ţării. Agenda include de asemenea întâlniri  între reprezentanţii de stat şi oficiali, semnarea unei declaraţii de cooperare, organizarea unei comisii mixte educaţional-istorice, crearea unui centru de contact comun pentru miniştrii de interne şi deschiderea unui nou punct de trecere a graniţei în apropiere de Dorjane. Viitoarele întâlniri vor viza îmbunătăţirea dialogului şi consolidarea încrederii reciproce, a afirmat Gjorgjiev.

Psihoza greaca

Potrivit presei elene, Macedonia a prezentat trei scenarii pentru soluţionarea problemei: solicitarea aderării la ONU sub numele său constituţional, iniţierea unui nou caz la Curtea Internaţională de Justiţie şi respingerea acordului interimar.
Bosko Stankowski, doctor în drept internaţional la Universitatea Cambridge, a declarat agenţiei de ştiri Focus în cursul acestei luni că Atena va încerca să fie cu un pas înaintea autorităţilor de la Skopie. „Grecia va încerca să oprească orice iniţiativă din cadrul ONU, explicând că disputa numelui are implicaţii pentru securitate şi ca atare nu poate fi examinată de Adunarea Generală. Este posibil ca Grecia să aibă ceva iniţiativă în negocieri şi să încerce să se prezinte pe sine drept parte constructivă”, a declarat Stankowski.
La randul sau, Kostas Ifantis, profesor asociat de relaţii internaţionale la Universitatea din Atena, a spus că momentul nu este bun pentru soluţionarea disputei numelui Macedonia din cauza crizei economice prin care trece Grecia şi a noului guvern de coaliţie aflat la putere. “Nu sunt optimist, nu există niciun indiciu că ar fi vreo mişcare din vreo parte, nici de la Skopie, nici de la Atena. Nu există niciun progres sau intenţie de a ajunge la un compromis şi guvernul grec nu doreşte deocamdată să se angajeze în negocieri”, a declarat e, citat de mass-media.

Share our work
Numele Macedonia de Nord, inacceptabil pentru Bulgaria

Numele Macedonia de Nord, inacceptabil pentru Bulgaria

Bulgaria nu va accepta numele „Macedonia de Nord” pentru fosta republică iugoslavă, a declarat la sfârşitul săptămânii trecute premierul bulgar Boiko Borisov.
El a spus că Sofia nu este de acord cu nicio propunere care va conţine vreo referinţă geografică, pentru că în acest fel Skopje ar putea să aibă pretenţii teritoriale faţă de Bulgaria. În cadrul diferitelor consultări cu noi, a fost menţionată şi varianta „Macedonia de Nord”, iar noi am spus că nu vom accepta această variantă pentru că este posibil ca în viitor macedonenii să spună că oraşul Blagoevgrad (sud-vestul Bulgariei) le aparţine, a declarat Borisov pentru un post  de televiziune din Sofia.
Bulgaria nu a acţionat niciodată împotriva Macedoniei, a subliniat Borisov în faţa ziariştilor în cadrul forumului „Balcanii în lumea globală: promovarea perspectivei europene”, care a avut loc în capitala bulgară. Oficialul a subliniat că Sofia a fost prima care a recunoscut independenţa fostei republici iugoslave.
Bulgaria nu se implică în dialogul între Macedonia şi Grecia în ceea ce priveşte numele, dar are dreptul să aibă o părere când se propun diferite variante, a precizat ministrul bulgar de externe Nikolai Mladenov, prezent de asemenea la forumul pentru Balcani. Bulgaria a sprijinit întotdeauna perspectiva euroatlantică a Macedoniei, a cărei realizare depinde însă în cea mai mare măsură de Skopje, a mai spus primul diplomat bulgar. Atena refuză să accepte numele Macedonia pentru fosta republică iugoslavă, susţinând că acest nume se referă la o regiune geografică aflată inclusiv pe teritoriul Greciei şi Bulgariei şi de aceea nu poate fi folosit ca denumire de stat. Din cauza acestei dispute nesoluţionate, Atena blochează aderarea Macedoniei la NATO.

Share our work
Macedonia: Militari din R Moldova, la o aplicatie NATO

Macedonia: Militari din R Moldova, la o aplicatie NATO

Participarea militarilor din Republica Moldova la exerciţiile multinaţionale contribuie la creşterea interoperabilităţii cu militarii altor ţări în operaţiuni de menţinere a păcii.
„Ţara noastră trebuie să fie pregătită pentru a detaşa militari în contingente internaţionale. Acesta va contribui la creşterea credibilităţii partenerilor străini faţă de Armata Naţională în particular, cât şi Republica Moldova în ansamblu. Militarii Armatei Naţionale sunt pregătiţi pentru a reprezenta ţara la nivelul cuvenit”, a subliniat maiorul maiorul Oleg Fornea, comandantul unui contingent de militari care participă la un exerciţiu multinaţional.
Contingentul Armatei Naţionale detaşat la exerciţiul multinaţional „Cooperative Longbow — Lancer 2012” din Macedonia, a participat marţi la ceremonia oficială de deschidere a aplicaţiei desfăşurată la poligonul Krivolak. General-locotenentul Alfredo Cardona Torres, comandantul Comandamentului Forţelor Aliate Madrid, a declarat că scopul exerciţiului „Cooperative Longbow — Lancer 2012” este de a creşte interoperabilitatea dintre NATO şi partenerii săi în cadrul Programului Parteneriat pentru Pace. „Doar printr-o colaborare eficientă dintre ţări se poate asigura securitatea şi bunăstarea. Cooperative Lancer —Longbow are scopul de a antrena, a exersa şi promova interoperabilitatea ţărilor Parteneriatului pentru Pace prin implementarea standardelor NATO”, a subliniat oficialul NATO.

36 de militari din R Moldova

În acest an exerciţiul „Cooperative Longbow — Lancer 2012” constă din trei faze: instruire şi training individual, training colectiv la nivel de pluton şi faza finală, training în câmp. De asemenea, militarii vor fi implicaţi în patrulare montană, operaţiuni de securizare a frontierelor, etc. Exerciţiul Cooperative Longbow are ca scop pregătirea comandamentelor de nivel de brigadă în cadrul unor scenarii de răspuns în situaţii de criză sub conducerea NATO. Pe de altă parte, exerciţiul Cooperative Lancer este un exerciţiu de pregătire orientat spre dezvoltarea capabilităţilor în cadrul operaţiunilor de prevenire a situaţiilor de criză, soluţionare a conflictelor şi operaţiuni post-conflict de consolidare a păcii.
Armata Naţională a detaşat la exerciţiu 36 de militari, dintre care 10 ofiţeri la exerciţiul de stat major, iar 26 militari pentru exerciţiul în teren. Ţările participante la exerciţiul „Cooperative Longbow — Lancer 2012” sunt: Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belarus, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Georgia, Kazakhstan, R Moldova, Muntenegru, Serbia, Elveţia şi Ucraina.

Share our work
Macedonia, la CEDO, din cauza CIA

Macedonia, la CEDO, din cauza CIA

CEDO a examinat miercuri plângerea depusă împotriva Macedoniei de către un cetăţean german de origine libaneză, Khaled el-Masri, care acuză această ţară că i-a permis CIA să-l tortureze şi să-l închidă în Afganistan în perioada 2003-2004.
Khaled el-Masri, una dintre cele mai celebre victime ale închisorilor secrete ale CIA, afirmă că a fost răpit la frontiera Macedoniei şi a fost interogat timp de 23 de zile la Skopje, după care a fost predat unor agenţi ai CIA, care l-au torturat şi apoi transferat la Kabul. Suspectat de legături cu Al Qaida, El-Masri a fost în cele din urmă eliberat, apoi trimis în Germania, via Albania, după cinci luni, fără nici o explicaţie. Dezvăluită în 2005, răpirea a fost susţinută printr-o anchetă elaborată de Consiliul Europei, dar plângerea lui El-Masri împotriva SUA a fost respinsă de justiţia americană, în numele secretului de stat pentru activităţile CIA.
În faţa CEDO, avocaţii lui El-Masri au susţinut că autorităţile macedonene sunt responsabile de calvarul clientului lor, că l-au privat de libertate şi i-au aplicat tratamente inumane sau degradante şi că, de fapt, ele nici n-au întreprins vreo anchetă în legătură cu aceste fapte. Răpirea lui El-Masri a fost „o operaţiune comună a serviciilor secrete americane şi macedonene, care a implicat un om vădit nevinovat”, a susţinut James A. Goldson, de la organizaţia neguvernamentală „Open society justice initiative”. Calvarul reclamantului „n-ar fi avut loc dacă guvernul macedonean refuza” să-l predea agenţilor CIA, a afirmat un alt avocat, Darian Pavli, denunţând „externalizarea torturii”: „Guvernul ştia la ce tratamente rele este el expus, ştia că avionul urma să decoleze spre Kabul”.
La rândul său, reprezentantul autorităţilor macedonene, Kostadin Bodganov, a respins în bloc acuzaţiile. Pe fondul problemei, nimic nu poate susţine povestea lui El-Masri, a afirmat el, preferând să susţină ipoteza că reclamantul n-a fost niciodată transferat la Kabul şi că el a părăsit Macedonia din proprie voinţă, pe şoseaua ce duce spre Kosovo.

Share our work
Romania-Bulgaria, politici similare de acordare a cetateniei pentru moldoveni si macedoneni

Romania-Bulgaria, politici similare de acordare a cetateniei pentru moldoveni si macedoneni

Presa de la sud de Dunăre a făcut recent o comparaţie între România şi Bulgaria în ceea ce priveşte acordarea de cetăţenie pentru locuitorii din R Moldova şi Macedonia. Iar concluzia principală a jurnaliştilor bulgari este că, deşi Bucureştiul a depăşit Sofia, la numărul de naturalizări, cele două state vecine au politici similare.
În total, 226.507 de locuitori ai Republicii Moldova au primit paşapoarte românesti în perioada cuprinsă între 1991 şi 2011, scriu ziariştii de la Novinite, care citează un studiu publicat recent în România. Cifra ar putea creşte cu 60.000 la 80.000 în viitorul apropiat, spun ei. Republica Moldova are o populaţie de aproximativ 3,5 milioane de locuitori din care circa 2,6 milioane sunt moldoveni.
În comparaţie, Bulgaria a acordat cetăţenie la doar 42.372 de macedoneni în ultimii 20 de ani, din care majoritatea covârşitoare – 35.808 de macedoneni – au primit cetăţenia bulgară după 2002. Macedonia are o populaţie de 2 milioane, dar din aceştia, macedonenii slavi, care sunt eligibili să solicite cetăţenia bulgară pe baza originii bulgare în conformitate cu legislaţia bulgară, sunt aproximativ 1,3 milioane.
Liderul iniţiativei bulgare de a naturaliza slavi macedoneni a fost ex-ministrul pentru bulgarii de peste hotare, Bojidar Dimitrov, care mai târziu a demisionat, dar un număr record de cereri de cetăţenie au fost aprobate în 2010 sub conducerea sa – aproape 15.000 comparativ cu 9.000 în 2009 şi 7.113 în 2008, cu tendinţă continuând în 2011 şi 2012, transmite Agerpres. Bulgaria acordă cetăţenie oricui care poate pretinde originea bulgară, cu originea bulgară asumată pentru macedonenii slavi întrucât Macedonia a fost considerată o parte inalienabilă a naţiunii bulgare până când Iugoslavia comunistă a inventat o naţiune macedoneană în 1943-1944.

Conştiinţă naţională sau mirajul UE?

Politica României de a naturaliza moldoveni care se consideră etnici români a fost similară cu politica Bulgariei cu privire la macedonenii slavi, dar se pare că ţinta ei a devenit mai amplă, notează sursa citată. În ambele cazuri, nu este clar cât de mulţi dintre „noii” bulgari şi români din Macedonia şi Republica Moldova au solicitat cetăţenia respectivă din conştiinţă naţională sau ca o alegere raţională, întrucât, după aderarea lor la UE în 2007, cetăţenia acordată de Bulgaria şi România le permite cetăţenilor lor să călătorească şi să lucreze în UE.
Bulgaria a naturalizat un număr mare de cetăţeni ai Republicii Moldova, dar din cei care provin din comunitatea istorică etnică bulgară de acolo ce numără între 65.000 şi 200.000 de persoane, potrivit unor diverse estimări. Membrii acestei comunităţi sunt descendenţii bulgarilor ce au fugit din Bulgaria în secolul al XIX-lea şi s-au stabilit apoi în regiunea Basarabia a Imperiului Rus. Astfel, între 2002 şi 2011, Bulgaria a acordat cetăţenie unui număr de aproape 19.000 de etnici bulgari din Republica Moldova.

Studiu: 226.507 de persoane din R Moldova au redobandit cetatenia romana

Nu mai putin de 226.507 de persoane din Republica Moldova au redobandit cetatenia romana din 1991 pana in 15 august 2011, intre timp acestora mai putandu-se adauga alte cateva zeci de mii de noi cetateni, potrivit unui studiu publicat recent. “226.507 de persoane au redobandit cetatenia romana incepand cu 1991 pana la 15 august 2011. Intre timp, avand in vedere ritmurile crescande de procesare a dosarelor din ultimii doi ani, probabil mai putem adauga inca cateva zeci de mii de noi cetateni”, a aratat Sergiu Panainte, unul dintre autorii studiului.
El a aratat ca scopul principal al elaborarii studiului a fost de a demitiza prejudecatile formulate la adresa Romaniei, conform carora statul roman “ar construi” peste noapte cetateni romani si ar introduce “pe usa din dos” milioane de noi persoane pe piata muncii a UE. Studiul evidentiaza si “hatisul institutional” prin care trebuie sa treaca si in prezent solicitantii de cetatenie, precum si lipsa de transparenta a institutiilor responsabile de procesarea dosarelor – Autoritatea Nationala pentru Cetatenie (ANC), Sectia de Stare Civila a Primariei Sectorului 1 si Evidenta Populatiei.
Autorii studiului au constatat, pe baza unor interviuri cu solicitantii de R.Moldova, si ca principalele motive vizate de acestia sunt de natura economica. “S-ar putea ajunge pana la o cifra de 60-80 de mii de noi cetateni anual, cu conditia ca numarul de solicitanti sa fie cat de cat constant, insumand in medie 80-100 de mii de dosare pe an. Se poate vedea astfel foarte clar ca nu exista milioane de cetateni noi, asa cum ar aprecia unele institutii media europene. in comparatie cu unele state europene precum Franta sau Marea Britanie, care acorda peste o suta de mii de cetatenii anual, Romania s-ar situa undeva la mijlocul clasamentului”, a spus Panainte

Share our work