de Isac Mihai | feb. 6, 2019 | Balcani, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Macedonia visează la aderarea euro-atlantică
Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, a anunţat recent că protocolul de aderare a Republicii Macedonia de Nord la NATO urmează să fie semnat pe data de 6 februarie, după ce Skopje şi Atena au ajuns recent la un acord pentru soluţionarea disputei privind numele Macedonia, relatează mass-media balcanică, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Pe 6 februarie vom scrie istorie, aliaţii NATO vor semna protocolul de aderare cu viitoarea Republică a Macedoniei de Nord, împreună cu ministrul de Externe, Dimitrov Nikola”, a anunţat Stoltenberg pe Twitter.
În unanimitate
Protocolul de aderare trebuie ratificat de parlamentele tuturor statelor membre NATO, informează agenţia de ştiri Anadolu, preluată de KARADENIZ PRESS. Aderarea Macedoniei la UE şi NATO, a fost blocată până recent de Grecia, care a refuzat să accepte numele ţării, considerând că reprezintă o revendicare teritorială pentru una din regiunile sale nordice, care poartă acelaşi nume.
Recent, Parlamentului grec a ratificat, pe fondul unor proteste masive din partea ultranaționaliștilor eleni, un acord privind schimbarea denumirii Republicii Macedonia în Republica Macedonia de Nord. Autoritățile elene au acuzat Federația Rusă de susținerea acestor proteste prin intermediul serviciilor secrete.
„Am discutat şi angajamentul continuu faţă de politica uşilor deschise şi Skopje şi Atena sunt de lăudat aici, şi prim-ministrul Tsipras, şi prim-ministrul Zaev sunt de lăudat, pentru că, de exemplu, au reuşit să rezolve şi să facă problema numelui ţării să fie ceva de domeniul trecutului. Vom semna protocolul de aderare curând. Apoi Skopje va lua parte la două reuniuni ca invitat. Odată ce toţi 29 aliaţi au ratificat protocolul, vom putea să urăm bun venit Republicii Macedonia de Nord ca cel de-al 30-lea membru al NATO”, a spus Stoltenberg, la conferinţa comună cu preşedintele Klaus Iohannis. El a mai subliniat că aderarea acestei ţări la Alianţa Nord-Atlantică va consolida pacea şi stabilitatea în regiune şi Europa.
Sprijin românesc
Ministrul afacerilor externe Teodor Meleşcanu a avut în data de 1 februarie 2019, o întrevedere cu ministrul afacerilor externe din Republica Macedonia, Nikola Dimitrov, aflat la Bucureşti pentru sesiunea comună UE cu statele candidate a reuniunii în format Gymnich, care se desfăşoară în perioada 31 ianuarie-1 februarie 2019.
În debutul întrevederii, şeful diplomaţiei române a adresat felicitări pentru momentul istoric al ratificării Acordului de la Prespa, care va influenţa pozitiv parcursul european şi euro-atlantic al R. Macedonia. În context, ministrul Teodor Meleşcanu a reiterat sprijinul ferm al României pentru parcursul european al Republicii Macedonia şi a încurajat autorităţile macedonene să continue procesul de reforme pentru a putea obţine rezultate pozitive pe durata Preşedinţiei române la Consiliul Uniunii Europene. Totodată, Meleşcanu a transmis disponibilitatea României de a acorda asistenţă tehnică în procesul de aderare la UE, în conformitate cu exigenţele existente.
Demnitarul român a adresat felicitări autorităţilor de la Skopje pentru avansarea parcursului de aderare euro-atlantică şi l-a informat omologul macedonean că România a încheiat procedurile interne necesare semnării „Protocolului de Aderare la NATO a Republicii Macedonia de Nord”.
La final, ministrul afacerilor extern român a adresat o invitaţie omologului macedonean de a efectua o vizită oficială la Bucureşti, în perioada următoare, pentru a discuta în detaliu modalităţile de dezvoltare a relaţiilor bilaterale şi a perspectivelor de cooperare în plan regional şi internaţional. (M.B.)
de Isac Mihai | ian. 10, 2019 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE
Romania, ultimul loc in UE la democratie
Democraţia s-a deteriorat în Europa mai mult decât în orice altă regiune din lume, relevă ‘Indexul democraţiei’ pe 2018 realizat de Economist Intelligence Unit (EIU), conform căruia România ocupă ultimul loc între ţările membre ale Uniunii Europene, relatează Euronews pe site-ul său, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. EIU, divizia de cercetare şi analiză a grupului The Economist, scrie în raportul său că ‘indispoziţia democratică’ s-a resimţit în special în vestul Europei, unde starea democraţiei s-a deteriorat pentru al treilea an consecutiv.
Totuşi, chiar şi cu o uşoară îmbunătăţire raportată în 2018, estul Europei s-a deteriorat cel mai mult de când EIU şi-a început ‘Indexul democraţiei’ în 2006.
Rusia, cea mai puțin democrată
În ciuda ‘indispoziţiei democratice’, ţările din Europa domină în continuare primele locuri din Index la nivel global – Norvegia este pe poziţia întâi, fiind urmată de Islanda şi Suedia. Europa de Vest are cele mai multe ţări pe care raportul le consideră ‘democraţii depline’, în timp ce Europa de Est domină în schimb categoria ‘democraţiilor imperfecte’.
Rusia a fost declarată cea mai puţin democrată ţară din Europa, situându-se pe poziţia 144 în Indexul global, sub ţări precum Afganistan şi Zimbabwe.
Multe ţări din Europa au avut scăderi notabile în Indexul EIU pe 2018, printre care Austria, Georgia, Ungaria, Rusia şi Turcia. Însă cea mai mare mare deteriorare s-a înregistrat în Italia.
Îmbunătăţiri substanţiale
Totuşi, statisticile nu sunt în totalitate negative, consideră sursa citată. În ciuda deteriorării generale din ultimii trei ani în vestul Europei, Finlanda, Germania şi Malta au avansat în 2018.
De asemenea, în Europa de Est, „îmbunătăţiri substanţiale” au fost înregistrate în Armenia, Estonia şi Macedonia. Dintre ţările membre ale Uniunii Europene, Suedia s-a plasat pe prima poziţie.
La celălalt capăt, România s-a plasat pe ultima poziţie dintre ţările din UE, în timp ce penultimul loc este ocupat, la o diferenţă foarte mică, de Croaţia. (M.B.)
de Isac Mihai | dec. 18, 2018 | Balcani, România, Știri
Liderul-Bisericii-Romano-Catolice-Papa-Francisc-debarca-in-Balcani
Papa Francisc va face o vizită oficială în Bulgaria şi în Macedonia în 5 și 7 mai anul viitor, au anunţat reprezentanții Vaticanului, citați de mass-media regională, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Tot în luna mai 2019, Papa ar fi urmat să vină și în România, dar vizita a fost amânată datorită programului președinției românești a Consiliului UE. În data de 30 noiembrie, episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, declara că vizita Papei Francisc în România, planificată să aibă loc în mai 2019, a fost amânată din cauza summit-ului de la Sibiu din 9 mai. Vizita ar putea avea totuși loc, dar cel mai probabil undeva în lunile iulie – septembrie, potrivit Știri de Cluj.
”Acceptând invitaţia înaltelor autorităţi şi ale Bisericii Catolice, sanctitatea sa papa Francisc va efectua o vizită în Bulgaria între 5 şi 7 mai (…) şi în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, la 7 mai”, a declarat purtătorul de cuvânt al Vaticanului, Greg Burke.
Vizita în Bulgaria și Macedonia, două ţări majoritar ortodoxe, este a patra călătorie apostolică internațională anunțată oficial pentru prima parte a anului viitor.
La sfârșitul lunii ianuarie 2019, Papa va merge în Panama, pentru Ziua mondială a tineretului (23-27 ianuarie), în perioada 3-5 februarie se va afla în Emiratele Arabe Unite, iar în 30-31 martie Papa Francisc va merge în Maroc.
Prima vizită a unui Papă în România, o ţară majoritar creştin-ortodoxă, a avut loc în 1999, când Papa Ioan Paul al II-lea s-a întâlnit la la Bucureşti, între 7 şi 9 mai, cu Patriarhul de atunci al Bisericii Ortodoxe Române, Teoctist. (M.B.)
de Isac Mihai | iul. 18, 2018 | Federatia Rusa, R. Moldova, R. Moldova, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE
Ucraina visează la integrarea în Uniunea Europeană
Uniunea Europeană a lansat marţi procedura de evaluare a pregătirii Macedoniei şi Albaniei pentru începerea, în iunie 2019, a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, relatează Reuters, citată de agenția KARADENIZ PRESS. În luna iunie, statele membre ale blocului comunitar au decis să amâne cu cel puţin un an o decizie privind începerea negocierilor de aderare cu Macedonia şi Albania, după ce Franţa şi Olanda au cerut reforme mai solide şi mai eficiente pentru combaterea criminalităţii organizate şi a corupţiei.
Felicitări europene
Comisarul european pentru politica de vecinătate şi negocieri pentru extindere, Johannes Hahn, a declarat marţi la Skopje că este bucuros ”să anunţe astăzi lansarea oficială a procesului de screening cu Macedonia”.
Hahn a explicat că le va permite Macedoniei şi Albaniei să se familiarizeze cu normele juridice ale UE în vederea pregătirii pentru a se conforma cu acestea, în special cu capitolele privind statul de drept. ”Acest lucru arată angajamentul nostru foarte solid de a vă însoţi în eforturile pentru reformă şi de a transforma în realitate perspectiva dumneavoastră de integrare în Uniunea Europeană”, a spus Johannes Hahn, care a promis că ”uşa UE va fi deschisă”.
Comisarul european a felicitat Macedonia pentru primirea invitaţiei de a deveni membră a NATO, după ce şi-a soluţionat disputa asupra denumirii sale cu Grecia, ceea ce în opinia sa reprezintă o contribuţie importantă la pacea şi la stabilitatea în Europa.
Macedonia de Nord, compromis balcanic
Luna trecută, autorităţile de la Skopje şi Atena au pus capăt diferendului ce data de decenii în legătură cu vecinul nordic al Greciei, denumirea acceptată de ambele părţi fiind ‘Republica Macedonia de Nord’. Această soluţionare a determinat Grecia să renunţe la opoziţia faţă de aderarea Macedoniei la NATO.
Pentru ca Macedonia să devină membră a Alianţei Nord-Atlantice, este nevoie ca ţara să aprobe acordul cu Grecia într-un referendum şi să-şi schimbe numele din punct de vedere constituţional. Numai după aceea parlamentul grec va ratifica acordul şi aderarea Macedoniei la NATO.
Începând din 1991, când Macedonia a devenit suverană în urma dezmembrării fostei Iugoslavii, Atena a acuzat-o de tentativă de însuşire a moştenirii elene a provinciei greceşti omonime şi chiar de aspiraţii teritoriale faţă de Grecia.
Recent, demersurile macedonene au stârnit furia Moscovei, care se opune vehement aderării fostei țări balcanice la blocul militar (https://karadeniz-press.ro/macedonia-obiectiv-strategic-al-summit-ului-nato-stoltenberg-absolut-convins-de-capacitatea-europei-si-a-sua-de-a-ramane-unite-in-timpul-summitului-dughin-guru-geopolitic-al-lui/)
Summit strategic
Următorul summit al Uniunii Europene (UE) și al țărilor din cadrul programului UE „Parteneriatul Estic” (Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Moldova, Ucraina, Georgia) va avea loc pe 15 octombrie. Anunțul a fost făcut de către șefa diplomației europene, Federica Mogherini, la o conferință de presă care a avut loc după întâlnirea Consiliului UE de la Bruxelles, informează mass-media europeană. „Pe 15 octombrie se va desfășura summitul cu toate cele șase țări ale Parteneriatului Estic”, a spus oficialul european.
„Parteneriatul estic” este un program multilateral lansat în 2009 care vizează dezvoltarea cooperării regionale cu șase foste republici sovietice – Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina.
Summit-urile se desfășoară o dată la doi ani. Cel mai dramatic a fost cel de-al treilea summit din 2013, de la Vilnius, la care președintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a refuzat să semneze Acordul de Asociere cu UE, ceea ce a dus la schimbarea puterii de la Kiev în 2014. Cel de-al patrulea summit al acestui program – la Riga, în 2015 – a fost, de asemenea, extrem de tensionat, deoarece s-a desfășurat în mijlocul crizei dintre Rusia și Occident. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 5, 2018 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra
Macedonia, noul teatru de război ideologic NATO-Rusia
Parlamentul Macedoniei a votat a doua oară pentru a ratifica acordul cu Grecia în vederea redenumirii ţării drept „Republica Macedonia de Nord”, trecând astfel peste vetoul impus de preşedintele Gjorge Ivanov, informează agențiile de presă internaționale, citate de KARADENIZ PRESS.
Blocul social-democrat, condus de premierul Zoran Zaev, a ratificat deja acordul în 20 iunie, însă Ivanov a impus veto împotriva acordului, obligând legislativul la un al doilea vot, joi, în timpul căruia 69 dintre cei 120 de parlamentari macedoneni au votat pentru.
Acuzații politice
Partidul de opoziţie VMRO a boicotat votul de ambele dăţi, pentru a protesta împotriva acordului, pe care îl consideră o „capitulare” şi o renunţare la numele şi identitatea macedonene.
Este de aşteptat ca Gjorge Ivanov să refuze din nou să-şi pună semnătura sub acest acord, însă el nu mai poate zădărnici aplicarea lui în urma publicării în Monitorul Oficial.
Acordul în vederea schimbării numelui a fost convenit între Zoran Zaev şi omologul său grec Alexis Tsipras, pentru a pune capăt disputei de 27 de ani pe marginea numelui de ‘Macedonia’. Din cauza acestei dispute, Grecia a blocat aderarea Macedoniei la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) şi demararea negocierilor pentru un statut de membru în Uniunea Europeană.
Skopje-vrea-să-adere-la-NATO
Referendum controversat
După ratificarea acordului, guvernul lui Zoran Zaev va trebui să verifice modificarea în cadrul unui referendum şi apoi să o consolideze în textul Constituţiei. Analiștii politici consideră că va fi extrem de greu pentru autoritățile actuale de la Skopje să obțină aprobarea populației cu drept de vot.
Abia după acest pas, Tsipras, supus unei puternici presiuni din partea naţionaliştilor greci, care se opun ca ţara vecină să păstreze numele vechii şi actualei provincii greceşti, chiar şi însoţit de o specificaţie geografică, va putea să ratifice schimbarea în parlamentul de la Atena. Dacă cel puţin unul dintre aceşti paşi va eşua, acordul va eşua la rândul lui, menționează surse diplomatice de la Skopje, citate de KARADENIZ PRESS.
Macedonia, obiectiv strategic al NATO
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi-a exprimat recent speranţa că la summitul NATO, care va avea loc în 11-12 iulie, la Bruxelles, va fi luată decizia de a începe negocierile în vederea acceptării Macedoniei ca membru cu drepturi depline al Alianţei Nord-Atlantice. Aceste declarații au fost condamnate de diplomația rusă, Kremlinul depunând eforturi pentru a împiedica acest lucru.
Este pentru a doua oară în tot atâtea săptămâni când înaltul oficial al NATO face astfel de afirmații, Jens Stoltenberg declarând într-un interviu acordat reţelei franceze de televiziune France24 că demararea negocierilor va avea loc „graţie acordului la care (n.r.-Macedonia) a ajuns cu Grecia cu privire la noua sa denumire”. Totodată Jens Stoltenberg s-a arătat convins că liderii ţărilor-membre NATO pot şi vor da dovadă de unitate la reuniune, în ciuda divergenţelor dintre ei. „Sunt absolut convins de capacitatea Europei şi a Statelor Unite ale Americii de a rămâne unite în timpul summitului, în ciuda divergenţelor importante dintre ele şi să arate importanţa legăturii transatlantice”, a declarat Stoltenberg în cadrul interviului. (M.B./M.I.)
