Proteste nationaliste la Lvov
10.000 de persoane au participat duminică, în vestul Ucrainei, la Lvov, la un marş naţionalist în timpul căruia s-a cerut eliberarea militanţilor arestaţi după ciocnirile violente cu manifestanţii proruşi de la 9 mai, ziua sărbătoririi victoriei asupra nazismului. „Libertate deţinuţilor politici”, „Trăiască Ucraina, moarte duşmanilor”, „Ne trebuie un nou Bandera pentru restabilirea ordinii”, au scandat manifestanţii referindu-se la liderul naţionalist controversat Stepan Bandera (1909-1959), acuzat de colaborare cu naziştii, scrie presa de la Kiev. La 9 mai, ziua în care este sărbătorită victoria împotriva naziştilor în fosta URSS, la Lvov au avut loc ciocniri foarte violente între militanţii naţionalişti şi manifestanţii proruşi, în cursul cărora s-au tras gloanţe de cauciuc şi s-au aruncat fumigene. Şase persoane, printre care şi deputaţi locali, au fost arestate în urma acestor violenţe care au şocat Ucraina, scoţînd la iveală tensiunile persistente între Vestul naţionalist şi Estul prorus. Violenţele de la 9 mai de la Lvov au fost condamnate ferm de Rusia, care a cerut ca vinovaţii din rîndul forţelor naţionaliste extremiste să fie pedepsiţi. De 9 mai, Ucraina s-a impartit din nou in doua tabere in ceea ce priveste rolul de eliberator al Armatei Rosii sovietice. In vestul Ucrainei au avut loc, confruntari intre câteva zeci de militanti nationalisti ucraineni si manifestanti prorusi. Aceste incidente au avut loc la Lvov (vest), un fief al nationalistilor ucraineni, evidentiind interpretarile antagoniste ale istoriei celui de al II-lea Razboi Mondial in aceasta tara divizata, comenteaza AFP, citata de mass media de la Bucuresti. Estul Ucrainei, cu populatie majoritar prorusa si rusofona, percepe Armata Rosie, la fel ca Rusia, drept o armata de eliberare a Europei de Est. Dar vestul tarii are legaturi istorice cu Polonia, iar unii dintre locuitorii sai au colaborat cu nazistii, pe care-i considera eliberatorii de sub jugul rus comunist. Primele incidente, la Lvov, ar fi survenit in momentul când manifestanti prorusi au incercat sa plaseze un banner, lung de 30 de metri, pe monumentul Armatei Rosii din oras, realizat in timpul epocii sovietice. Nationalistii au rupt cordonul de politie si au atacat o masina a militantilor prorusi. La finalul confruntarilor care au urmat, un militant din cadrul miscarii nationaliste Svoboda (Libertate) a fost spitalizat, iar mai multi altii au fost, de asemenea, raniti. Nationalistii au distrus o coroana de flori depusa la baza monumentului de catre oficiali rusi, provocând o puternica reactie a consulului Rusiei la Lvov. “Rusia si restul lumii civilizate comemoreaza victoria, iar aici vedem dansuri macabre”, a declarat consulul Oleg Asthaov, potrivit agentiilor de presa ruse. “Este un afront adus celor care odihnesc aici si care si-au dat viata” pentru victoria asupra nazistilor, a adaugat el. Divergentele din Ucraina au luat o noua amploare o data cu venirea la putere, la inceputul lui 2005, a presedintelui prooccidental Viktor Iuscenko, in urma Revolutiei Portocalii. Actualul presedinte, Viktor Ianukovici, ales anul trecut, are relatii bune cu Moscova si dispune de o puternica sustinere in estul Ucrainei in partea rusofila a acestei tari.