de Anatol Terzi | sept. 24, 2012 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Comisia Electorală Centrală din Belarus a anunţat duminică noapte că este puţin probabil ca opoziţia să obţină un loc în parlamentul acestei foste republici sovietice.
Comisia a anunţat că 109 din cele 110 locuri au fost ocupate după numărarea voturilor, citând numele circumscripţiilor, fără a preciza dacă este vorba despre deputaţi ce îl sprijină pe preşedintele Aleksandr Lukaşenko. Dar, când a fost întrebată de un jurnalist într-o conferinţă de presă la Minsk dacă opoziţia a obţinut locuri, preşedintele Comisiei, Lidia Ermoşina, a declarat: „Acest lucru este puţin probabil. Niciuna dintre regiuni nu a transmis informaţii în acest sens”, a spus ea.
Noii aleşi nu au fost anunţaţi decât cu numele lor de familie, dar, potrivit analiştilor, noul parlament va fi compus numai din membri pro-Lukaşenko. Rata de participare a atins 74,3%, a subliniat Ermoşina. O cifră aprig contestată de opoziţie ai cărei observatori au estimări mult mai mici.
Cele două partide principale din opoziţie, Partidul Civic Unit şi Frontul Popular Belarus, i-au sfătuit pe alegători să meargă la pescuit sau cules de ciuperci în loc de a participa la scrutin, afirmând că cei ce votează nu fac decât să valideze detenţia prizonierilor politici şi frauda electorală. Aleksandr Lukaşenko a respins acţiunea de boicot şi acuzaţiile liderilor opoziţiei. „Sunt nişte laşi care nu au nimic de spus oamenilor”, a declarat acesta pentru jurnalişti, după ce a votat la o secţie din Minsk, însoţit de fiul său de şapte ani, Kolia.
„Nu avem nevoie de revoluţii şi tulburări”, a mai afirmat preşedintele descris de administraţia lui George W. Bush drept „ultimul dictator al Europei”. Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a trimis 330 de observatori la scrutin şi îşi va face public verdictul luni. „Dacă şi de data aceasta sunt îndoieli privind alegerea poporului belarus, atunci nu ştiu ce standarde vor fi suficient de bune în alegerile viitoare”, a declarat Lukaşenko. Întrebat despre posibila recunoaştere a alegerilor de către Occident, preşedintele belarus a spus că speră „la ce este mai bine”. „Nu ţinem alegeri pentru Occident. Arhitectul principal este poporul belarus”, a explicat Lukaşenko.
de Anatol Terzi | iul. 8, 2012 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a oficializat dreptul KGB-ului de a interzice oricui figurează pe lista sa neagră să părăsească ţara, potrivit unui decret publicat vineri.
De acum înainte, serviciile de securitate belaruse au dreptul de a-i trece pe lista neagră a cetăţenilor belaruşi „cărora li se interzice temporar părăsirea ţării” pe toţi cei care se află sub supravegherea lor, potrivit decretului din 4 iulie, publicat pe site-ul oficial. Până acum, KGB-ul belarus avea oficial dreptul de a le interzice să părăsească ţara doar persoanelor care au acces la secrete de stat.
Potrivit unor militanţi belaruşi pentru drepturile omului, măsura vizează o intensificare a represiunii împotriva opoziţiei, în această ţară condusă cu mână de fier de Aleksandr Lukaşenko. „În prezent, pe această listă se află mai mulţi opozanţi. Nu exclud ca autorităţile să abuzeze” de noul regulament, a declarat militantul pentru drepturile omului Garry Pogoniailo. Pe lista neagră figurează liderul partidului din opoziţie „O lume dreaptă”, Serghei Kaliakin, şi un responsabil regional al Frontului Naţional Belarus, Dimitri Soloviov.
În martie, mai multor opozanţi, jurnalişti şi susţinători ai drepturilor omului din Belarus, între care şi Serghei Kaliakin, le-a fost deja interzis să părăsească ţara. La acel moment, opoziţia a denunţat crearea unei liste negre, pe care afirma că figurau peste o sută de nume. Belarus este vizat de sancţiuni occidentale din cauza represiunii şi arestărilor opozanţilor, care s-au înmulţit după realegerea la preşedinţie a lui Aleksandr Lukaşenko în decembrie 2010, cu peste 80% din voturi.
de Anatol Terzi | mai 17, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Uncategorized @ro
Preşedintele rus Vladimir Putin a ales un fost stat sovietic pentru prima sa deplasare externă în calitate de şef de stat, urmând să efectueze pe 31 mai o vizită de lucru în Belarus.
Putin şi omologul său de la Minsk, Aleksandr Lukaşenko, au convenit vizita marţi, în timpul întâlnirii de la Kremlin, în marja summitului informal al Comunităţii Statelor Independente. Preşedintele rus mai are fixată, la începutul lunii iunie, o vizită în China, unde va participa la Summitul Organizaţiei pentru Cooperare de la Shanghai.
Vladimir Putin a fost invitat şi în Kazahstan de către liderul acestei ţări, Nursultan Nazarbaev, el acceptând invitaţia. „Pe 25 mai vom marca 20 de ani de la Tratatul de bază privind prietenia şi cooperarea dintre statele noastre. Unele articole s-au învechit, am vrea să le prelungim”, a afirmat Nursultan Nazarbaev. Preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, l-a invitat, la rândul său, pe Vladimir Putin să inspecteze lucrările la un nou sarcofag pentru reactorul avariat al centralei nucleare de la Cernobâl.
Putin a ţinut să sublinieze că întâlnirea cu liderii CSI, desfăşurată marţi la Kremlin, este prima pe care o are la nivel înalt, după învestirea sa ca preşedinte al Rusiei, pe 7 mai. Tendinţa de a consolida relaţiile cu fostele state sovietice este pusă în antiteză de presă cu refuzul său de a participa la summitul statelor dezvoltate G8, care se va desfăşura pe 18-19 mai în SUA.
Referindu-se la relaţiile dintre Rusia şi Belarus, unul dintre liderii opoziţiei ruse, Garry Kasparov, a afirmat, la Radio Svoboda, că pentru Vladimir Putin „este important fiecare dictator care se menţine”. „Este ca un fel de sprijin moral. (…) Orice ameninţare la adresa unei dictaturi în vecinătatea apropiată este considerată de Putin drept o ameninţare personală. Este evident că atât timp cât Belarusul este condus de Lukaşenko, această ţară nu va semăna a democraţie. Pe Putin acest aspect îl mulţumeşte”, a spus Kasparov.
Refuzul lui Putin de a participa la Summitul G8 a fost calificat de presă drept un „gest scandalos”, care a indignat Washingtonul, afirmându-se că liderul american Barack Obama a mizat pe o întâlnire cu preşedintele rus. Putin a decis să-l trimită în locul său la reuniunea de la Camp David (SUA) pe premierul Dmitri Medvedev.
de Anatol Terzi | mart. 5, 2012 | Alte regiuni, Știri, UE, Uncategorized @ro
Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, criticat dur în Europa din cauză măsurilor sale de represiune împotriva opoziţiei, a denunţat duminică acuzaţiile europene, apreciind că este mai bine să fii „dictator decât homosexual”.
Lukaşenko a făcut această declaraţie la o competiţie de schi, răspunzând criticilor ministrului polonez de Externe Radoslaw Sikorski şi ale omologului german al acestuia, Guido Westerwelle, care şi-a recunoscut public homosexualitatea. „Primul trăieşte la Vraşovia, al doilea la Berlin”, a declarat el. „În ceea ce îl priveşte pe cel de-al doilea, care strigă împotriva dictaturii (…), după ce am auzit asta mi-am spus: mai bine să fii dictator decât homosexual”, a afirmat Lukaşenko.
Aceasta nu este prima ieşire de acest fel a preşedintelui belarus care îl vizează pe Westerwelle. În februarie 2011 el a povestit cum i-a spus ministrului german că nu îi plac homosexualii şi l-a sfătuit faţă în faţă să ducă o „viaţă normală”. Belarusul este ţinta sancţiunilor occidentale din cauza arestărilor opozanţilor ce s-au multiplicat după realegerea lui Aleksandr Lukaşenko la preşedinţie, în 2010, cu peste 80 la sută din voturi.
Uniunea Europeană a decis săptămân atrecută să îşi recheme pentru consultări ambasadorii din Belarus după decizia Minskului de a-i expulza pe ambasadorii UE şi Poloniei, a anunţat reprezentanta diplomaţiei europene Catherine Ashton. “În semn solidaritate şi unitate, s-a convenit rechemarea pentru consultări a tuturor ambasadorilor statelor UE la Minsk”, a declarat dna Ashton într-un comunicat. “O reuniune a reprezentanţilor UE la Bruxelles a fost de asemenea convocată miercuri pentru a ne coordona răspunsul”, a adăugat ea. UE a decis marţi noi sancţiuni îngheţând bunuri şi lipsind de vize în Europa 19 magistraţi şi doi responsabili ai poliţiei din Belarus consideraţi responsabili pentru arestarea şi condamnarea opozanţilor regimului.
de Vitalie Goncearov | mart. 20, 2011 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Senatul american a aprobat o rezolutie care condamna represiunea politica din Belarus, ultima dictatura din Europa. Senatorii au adoptat joi seara acest text care pledeaza pentru „eliberarea imediata a tuturor prizonierilor politici si noi alegeri, care sa respecte normele internationale”. Rezolutia senatorilor mentioneaza ca alegerile din Belarus „sunt nelegitime, frauduloase si nu reprezinta vointele sau aspiratiile alegatorilor”. Senatorii condamna violentele la adresa opozantilor si arestarea unor lideri ai opozitiei. Ei denunta, de asemenea, restrictiile impotriva libertatii de expresie mai ales pe internet. „Daca Belarus vrea sa faca parte din comunitatea internationala si vrea sa-si amelioreze relatiile cu Vestul, drepturile omului si normele electorale trebuie sa fie respectate”, estimase saptamina trecuta principalul initiator al rezolutiei, Richard Durbin, intr-un comunicat. La inceputul lunii februarie, Belarusul a anuntat ca va raspunde sanctiunilor europene cu masuri „adecvate” si „proportionale”, a anuntat Ministerul de Externe, la scurt timp dupa ce UE a decis sa interzica acordarea de vize presedintelui Aleksandr Lukasenko si altor 157 de apropiati ai sai. „Tensiunile cu Uniunea Europeana, aceasta nu este alegerea noastra. In orice caz, decizia UE obliga Belarusul sa ia masurile adecvate si proportionale (…), pentru a consolida suveranitatea statului si a pastra stabilitatea” in tara, a adaugat ministerul intr-un comunicat. Uniunea Europeana a decis sa inghete conturile si sa interzica acordarea vizelor de intrare pe teritoriul european presedintelui belarus Aleksandr Lukasenko si altor 157 de apropiati ai acestuia, din cauza masurilor de represiune adoptate impotriva opozantilor regimului, a declarat un diplomat european. In afara de Lukasenko, ministrii Afacerilor Externe din cadrul UE reuniti la Bruxelles au decis sa ii sanctioneze pe doi dintre fiii sai, Viktor si Dmitri, precum si pe ministrul Apararii, Iuri Jadobin, si directorul KGB (politia secreta) din Belarus, Vadim Zaitev. „Cerem Uniunii Europene sa abandoneze aceasta logica a confruntarii”, precizeaza ministerul belarus, adaugand ca politica de „presiune asupra Belarusului nu are nicio perspectiva”. Sanctiunile UE, deja decise in principiu la inceputul lunii, depindeau de eventuala eliberare a unor membri ai opozitiei. Dar in locul concesiilor, Belarusul a preferat sa ameninte cu represalii, amintind implicit ca o parte a gazului rusesc destinat Uniunii Europene trece pe teritoriul sau. UE a renuntat sa impuna sanctiuni economice suplimentare Minskului, cum ar fi blocarea ajutoarelor pentru cooperare, asa cum propuneau Suedia si Polonia. Cei 27 de reprezentanti ai tarilor membre UE nu au ajuns la niciun consens pe aceasta tema. Reales in decembrie pentru un al patrulea mandat, cu aproape 80 la suta din sufragii, Lukasenko, aflat la putere in ultimii 16 ani, a reprimat fara menajamente opozitia care denunta fraude. Au fost arestate peste 600 de persoane, printre care sapte candidati la alegerile prezidentiale.
