de Isac Mihai | iun. 22, 2021 | Arhiva, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, supărat pe România
Partidul Socialiștilor își exprimă indignarea față de declarația ministrului afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu, care, în cadrul unei întâlniri cu omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, a cerut Ucrainei să recunoască limba moldovenească drept ”inexistentă”.
”Aceasta nu este nici pe departe prima declarație ofensatoare din partea oficialilor români. Amintim că nu cu mult timp în urmă, ambasadorul României în Moldova, Daniel Ioniță, și-a permis o declarație obraznică la adresa adepților identității moldovenești. După cum vedem, aceste declarații ale domnilor Aurescu și Ioniță nu sunt opinii private ale unor persoane, ci reflectă direcția clară a politicii externe a României care urmărește suprimarea identității naționale a poporului moldovenesc. ”
Declarațiile vin pe fondul campaniei electorale din Republica Moldova, unde în data de 11 iulie vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate. Partidul Socialiștilor, condus de fostul președinte Igor Dodon, este unul din principalii actori politici din fost republică sovietică.
Atac la București
”Făcând astfel de declarații, reprezentanții oficiali ai României scot de pe țara lor respectabila mască și arată adevăratul chip al Bucureștiului oficial. Aceste afirmații, alături de acțiunile șoviniste scandaloase ale mișcării AUR și ale altor forțe unioniste din Moldova, mărturisesc strategia pe termen lung de absorbție a Republicii Moldova independente. ”
Partidul Socialiștilor solicită conducerii României să-și aducă scuzele oficiale și să dezavueze declarațiile ministrului afacerilor externe și ambasadorului României în Republica Moldova. Noi percepem astfel de afirmații ca fiind ostile și jignitoare față de poporul moldovenesc și limba moldovenească. Vă reamintim că etnonimul ”poporul moldovenesc” și glotonimul ”limba moldovenească” au apărut cu câteva secole mai devreme decât definițiile ”popor român” și ”limba română”.
Vaccin pentru moldovenismul primitiv
Pentru noi, denumirile ”popor moldovenesc” și ”limba moldovenească”, cuprinse în cronici și monumente istorice antice, sunt noțiuni sacre. Considerăm negarea identității moldovenești ca un atac asupra bazelor statalității și independenței țării noastre. Îi îndemnăm pe oficialii și diplomații străini acreditați în Moldova să manifeste respect pentru țara noastră, poporul nostru, limba noastră și istoria noastră.
Aceasta nu este nici prima declarație ofensatoare din partea oficialilor români la adresa Republicii Moldova. Recent, ambasadorul României în Moldova, Daniel Ioniță, a declarat că cetățenii țării nostre ar trebui să fie „vaccinați de moldovenismul primitiv”, se mai arată în comunicatul partidului.
Graffiti politice în Republica Moldova, parte a razboiul identitar din fosta republică sovietică
Reacție publică
La rândul său, Mișcarea de Tineret „Urmașii lui Ștefan”, apropiată de socialiști, a cerut respectarea drepturilor cetățenești, inclusiv la autodeterminare etnică și lingvistică de către Guvernul României și Ucrainei.
”Limba moldovenească este limba maternă a moldovenilor atât din Moldova cât și din Ucraina. La fel, aceasta este limba de stat a Republicii Moldova, consfințită prin articolul 13 al Constituției Republicii Moldova. Intervențiile diplomatice ale statului român denotă o atitudine ostilă a României față de poporul moldoveneasc precum și față de guvernul de la Kiev, încercînd să-l impună să renunțe la funcțiile sale de bază, și anume serviciul în folosul cetățenilor săi în schimbul unor beneficii minore. Considerăm abordarea guvernului de la București și acceptul Kievului de a discuta acest subiect drept o slăbiciune diplomatică a MAE al Ucrainei”, se arată într-un comunicat emis presei.
De asemenea, Urmații lui Ștefan consideră lipsa unor reacții din partea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova drept inadmisibilă.
”Amintim că MAEIE a semnat Acordul cu Ucraina privind protecția reciprocă minorităților naționale, în care guvernele se obligă să protejeze drepturile ucrainenilor din Moldova și moldovenilor din Ucraina, inclusiv dreptul moldovenilor de a studia în limba moldovenească în școli, limba moldovenească fiind maternă pentru aproximativ un sfert de milion de cetățeni ai Ucrainei.
De asemenea, chemăm guvernul de la București și cel de la Kiev să se concentreze pe soluționarea problemelor reale, în primul rînd, privind bunăstarea cetățenilor săi. Identitatea etnică și lingvistică este o chestiune de convingere personală și intimă, iar intervenția guvernelor în astfel de subiecte denotă tendințe naționaliste și revanșiste, inadmisibile societăților democratice contemporane, precum și spiritului valorilor europene, apartenența la care, reieșind din aceste acțiuni, Ucraina și România o declară doar superficial. Moldovenii au fost și vor fi, iar limba lor maternă și oficială a fost și va fi limba moldovenească”, se menționează în comunicatul mișcării de tineret.
Tema identitară este reluată în Republica Moldova, unde sunt organizate alegeri parlamentare pe 11 iulie 2021
Demers diplomatic
Potrivit unui comunicat al MAE miniştrii român şi ucrainean au realizat o evaluare a stadiului implementării aspectelor convenite cu prilejul convorbirii telefonice a preşedinţilor României şi Ucrainei din 12 mai 2021, precum şi în urma consultărilor celor doi şefi ai diplomaţiilor din 23 aprilie de la Bucureşti.
Aurescu a pus accent în discuţiile cu omologul ucrainean pe necesitatea identificării cât mai curând de soluţii durabile pentru drepturile persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina.
Ministrul român a subliniat necesitatea reluării activităţii Comisiei mixte interguvernamentale privind protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi a finalizării negocierilor pe marginea Protocolului de cooperare bilaterală româno-ucraineană în domeniul învăţământului. Omologul ucrainean a confirmat deschiderea părţii ucrainene pentru finalizarea formalităţilor necesare cât mai curând.
Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat solicitarea către Ucraina ca, pornind de la recunoaşterea identităţii între limba română şi aşa-zisa „limbă moldovenească”, confirmată de partea ucraineană în luna aprilie 2021, aceasta să recunoască oficial inexistenţa „limbii moldoveneşti”. (K.P.)
de Isac Mihai | mai 16, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, susține consolidarea unei identități moldovenești, moștenire a perioadei sovietice
Limba moldovenească nu mai apare pe site-ul Comisiei Europene, relatează mass-media de la Chișinău, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Această schimbare a avut loc după ce europarlamentarul român Andi Cristea a adresat, în procedură de urgență, o întrebare scrisă Președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu privire la contextul în care limba moldovenească poate fi selectată ca limbă de lucru.
„La secțiunea dedicată Consultării privind Viitorul Europei, poate fi selectată limba moldovenească, alături de limba română, ca limba ce poate fi folosita în procesul de consultare lansat de Comisia Europeană”, a menționat Andi Cristea, citat de mass-media.
Decizie constituțională
Eurodeputatul a subliniat însă că, potrivit deciziei Curții Constituţionale de la Chişinău, din decembrie 2013, limba oficială a Republicii Moldova este „limba română, nu limba moldovenească în baza grafiei latine”, conferind statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a ţării, adoptată în august 1991. „Este esențial ca UE, partenerul de dezvoltare cheie al Chișinăului, să transmită mereu mesajul corect, inclusiv pe canalele sale proprii”, a spus Andi Cristea.
Graffiti politice în Republica Moldova, parte a razboiul identitar din fosta republică sovietică
Dodon, fără reacție
La scurt timp, limba moldovenească a dispărut de pe site. Pe portalul comunitar a rămas doar posibilitatea de a selecta româna.
Experții se așteaptă ca această decizie să fie criticată dur de către organizațiile moldoveniste, precum Scutul Moldovenesc, Noi grăim moldovenește și alte ong-uri similare. Până în acest moment, nici președintele Igor Dodon (n.r.-un cunoscut susținător al unei identități moldovenești, separată de cea românească) nu a avut nicio reacție oficială față de decizia blocului comunitar. Consolidarea unei identități și statalități moldovenești, în conflict cu cea românească, fare parte integrantă din arsenalul politic folosit de Igor Dodon și partidul prezidențial din Republica Moldova, Partidul Socialiștilor. (M.B.)
de Razvan Iorga | nov. 1, 2017 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, Știri, UE
Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a comentat pe pagina sa de Twitter decizia recentă a Curții Constituționale de a da undă verde modificărilor din Constituție privind înlocuirea sintagmei de „limbă moldovenească” cu limba română. „Nu e nimic de mirare. Din cei șase membri ai Curții Constituționale a Moldovei, cinci judecători sunt români în pașaport”. Retorica lui Rogozin este pe aceeași lungime de undă cu cea a președintelui Igor Dodon care a afirmat despre judecătorii CC că „se comportă ca mercenari cu soldă străină” și că lucrează „la lichidarea identității moldovenești”
De asemenea, președintele Igor Dodon a cerut un referendum și în această chestiune a schimbării denumirii limbii din legea supremă a R. Moldova. „Denumirea de limba moldovenească este încetățenită de secole pe teritoriul țării noastre, constituie un element fundamental al identității și al matricii culturale a moldovenilor.
Majoritatea absolută a populației băștinașe a Republicii Moldova consideră că vorbește în limba moldovenească.
Iar dacă cineva, de oriunde o fi ei, au dubii în această privință, putem organiza un referendum la care să întrebăm cetățenii ce denumire a limbii preferă: română sau moldovenească”, a scris Dodon la rândul său pe pagina sa de Facebook.
Judecătorii Curții Constituționale din Republica Moldova au decis, marți, că deputații din Parlament pot introduce în Constituție termenul de „limba română”. Hotărârea a fost luată după ce un grup de 35 de deputați au înaintat acest proiect de lege de modificare a sintagmei „limbă moldovenească”.
„Curtea subliniază că inițiativa e modificare a articolului 13 din Constituție nu constituie o acțiune ordinară de modificare a legii supreme, ci una tehnică, care rezultă din obligativitatea executării Hotărârii Curții Constituționale și anume a hotărârii 36, din 5 decembrie 2013 care dispune de puterea lucrului judecat, astfel fiind executorie pentru toate autoritățile publice și pentru toate persoanele juridice și fizice. Prin urmare, având în vedere cele menționate, Curtea reține că proiectul de lege pentru modificarea articolului 13 din Constituție, fiind elaborat în scopul executării hotărârii Curții Constituționale numărul 36 din 5 decembrie 2013 nu cuprinde neconcordanțe sau inexactități de ordin juridic și urmează a fi prezentat Parlamentului pentru adoptare” se arată în decizia CC de la Chișinău.
Deputatul Tudor Deliu, unul din autorii proiectului a declarat că, în conformitate cu hotărârea Curții, proiectul poate fi supus dezbaterilor în Parlament fără să se mai aștepte șase luni de zile, întrucât este vorba de un proiect de aplicare a unei hotărâri anterioare.
„Din expunerea Curții ne-am convins că proiectul înaintat de 35 de deputați pentru modificarea Constituției poate fi înaintat în Parlament. Hotărârea din 2013 trebuie să fie executată. Astăzi a fost făcut un prim pas privind restabilirea adevărului istoric. Credem că cei care astăzi reprezinta poporul vor vota pentru acest proiect. Avem nevoie de 68 de voturi”, a spus Tudor Deliu, deputatul din fracțiunea PLDM.
„Din expunerea Curții ne-am convins că proiectul înaintat de 35 de deputați pentru modificarea Constituției poate fi înaintat în Parlament. Hotărârea din 2013 trebuie să fie executată. Astăzi a fost făcut un prim pas privind restabilirea adevărului istoric. Credem că cei care astăzi reprezinta poporul vor vota pentru acest proiect. Avem nevoie de 68 de voturi”, a spus Tudor Deliu, deputatul din fracțiunea PLDM.
de Razvan Iorga | oct. 12, 2017 | Federatia Rusa, Minoritați, Principal, România, Știri, Ucraina, UE
Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, a declarat, miercuri, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) că este inacceptabil ca tinerii și copii din cadrul minorităților din Ucraina să nu știe limba ucraineană, fapt ce apoi se răsfrânge asupra dezvoltării ulterioare a țării. „Este inacceptabil ca acei copii care aparțin minorităților naționale din Ucraina să nu aibă o cunoaștere adecvată a limbii ucrainene, de care apoi vor avea nevoie să studiile universitare și institute, pentru a-și construi o carieră, pentru serviciul civil și auto-realizare în Ucraina”, a declarat Poroșenko, citat de Karadeniz Press.
Președintele a declarat că Legea educației, care ar fi prea politizată, corectează această situație. El a subliniat că Rada Supremă de la Kiev a luat măsuri pentru intensificarea studiului în limba ucraineană la nivel de grădiniță și clasele primare, pentru ca mai apoi să se poată trece la studiul în limba de stat pentru a nu lăsa limba maternă neglijată.
Potrivit lui Poroșenko, poziția sa în privința educației este clară: „calitatea educației determină viitorul și securitatea fiecărui stat, astfel că nu putem ține această zonă nereformată”.
„Legea Educației recent adoptată a devenit nu numai o parte semnificativă a reformei în educație, dar o lege a oportunităților egale pentru toți participanții la procesul de educație. Eu personal subliniez că acum oportunități egale există pentru toți studenții! Sunt egali, indiferent de origini, locul de reședință sau naționalitate”, a adăugat el.
Poroșenko a reamintim că Carta Europeană pentru limbile regionale sau ale minorităților, adoptată la Strabourg în 1992, stipulează că toate obligațiile către minoritățile naționale trebuie să fie îndeplinite „fără a fi prejudiciată învățarea limbii oficiale a statului”.
„Sunt sigur că prevederile acestei Charte ar trebui observate potrivit de toți semnatarii ei”, a declarat Poroșenko. El a mai spus că Ucraina asigură educația în limbile minorităților, dar și că învățarea limbii ucrainene trebuie asigurată. Liderul de la Kiev a mai spus că intenția Ucraina de a trimite această normă către Comisia de la Veneția este „cea mai bună dovadă în acest sens”. El mai speră ca avizul Comisei de la Veneția să conțină referiri faptul că această lege „țintește să asigure un loc decent pentru toate minoritățile naționale într-o singură societatea ucraineană”.
„Ucraina va fi capabilă să implementeze acele recomandări în cadrul noii legislații educaționale”, a conchis Poroșenko.
de Razvan Iorga | oct. 12, 2017 | Principal, R. Moldova, România, Știri, UE
Un număr de 34 de deputați din Parlamentul Republicii Moldova au semnat, joi, o inițiativă legislativă care prevede modificarea articolului 13 din Constituție, mai precis înlocuirea sintagmei de „limbă moldovenească” cu limba română. „Am colectat semnăturile necesare pentru ca să purcedem la modificarea articolului 13 din Constituție. Astăzi, fracțiunea PLDM va expedia proiectul Curții Constituționale spre avizare. Sperăm că în viitorul apropiat, prin votul tuturor deputaților, vom modifica acest articol din Constituție și vom reveni la adevărul istoric”, a declarat liderul fracțiunii PLDM din Parlament și inițiatorul acestui proiect de lege, Tudor Deliu. Cei 34 de semnatari ai acestui proiect de lege sunt cei de la PLDM, PL, PPEM și o serie de deputați de la PD.
Săptămâna trecută, președintele Parlamentului, Andrian Candu, a declarat că Limba română este limba oficială în Republica Moldova și, într-un anumit context, autoritățile vor reveni la modificarea Constituției în ceea ce privește limba de stat.
„Limba română este limba oficială a Republicii Moldova, este și decizia Curții Constituționale. Însă inițiativa la care ne referim noi se referă strict la integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și se referă complet la alt subiect și alte decizii a Curții Constituționale… Consider că, într-un anumit context, va fi nevoie și de modificarea articolului 13 (Limba de stat – n.r.)”, a menționat el.
