de Isac Mihai | iun. 22, 2021 | Arhiva, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE
Partidul Socialiștilor din Republica Moldova, supărat pe România
Partidul Socialiștilor își exprimă indignarea față de declarația ministrului afacerilor externe al României, Bogdan Aurescu, care, în cadrul unei întâlniri cu omologul său ucrainean, Dmytro Kuleba, a cerut Ucrainei să recunoască limba moldovenească drept ”inexistentă”.
”Aceasta nu este nici pe departe prima declarație ofensatoare din partea oficialilor români. Amintim că nu cu mult timp în urmă, ambasadorul României în Moldova, Daniel Ioniță, și-a permis o declarație obraznică la adresa adepților identității moldovenești. După cum vedem, aceste declarații ale domnilor Aurescu și Ioniță nu sunt opinii private ale unor persoane, ci reflectă direcția clară a politicii externe a României care urmărește suprimarea identității naționale a poporului moldovenesc. ”
Declarațiile vin pe fondul campaniei electorale din Republica Moldova, unde în data de 11 iulie vor fi organizate alegeri parlamentare anticipate. Partidul Socialiștilor, condus de fostul președinte Igor Dodon, este unul din principalii actori politici din fost republică sovietică.
Atac la București
”Făcând astfel de declarații, reprezentanții oficiali ai României scot de pe țara lor respectabila mască și arată adevăratul chip al Bucureștiului oficial. Aceste afirmații, alături de acțiunile șoviniste scandaloase ale mișcării AUR și ale altor forțe unioniste din Moldova, mărturisesc strategia pe termen lung de absorbție a Republicii Moldova independente. ”
Partidul Socialiștilor solicită conducerii României să-și aducă scuzele oficiale și să dezavueze declarațiile ministrului afacerilor externe și ambasadorului României în Republica Moldova. Noi percepem astfel de afirmații ca fiind ostile și jignitoare față de poporul moldovenesc și limba moldovenească. Vă reamintim că etnonimul ”poporul moldovenesc” și glotonimul ”limba moldovenească” au apărut cu câteva secole mai devreme decât definițiile ”popor român” și ”limba română”.
Vaccin pentru moldovenismul primitiv
Pentru noi, denumirile ”popor moldovenesc” și ”limba moldovenească”, cuprinse în cronici și monumente istorice antice, sunt noțiuni sacre. Considerăm negarea identității moldovenești ca un atac asupra bazelor statalității și independenței țării noastre. Îi îndemnăm pe oficialii și diplomații străini acreditați în Moldova să manifeste respect pentru țara noastră, poporul nostru, limba noastră și istoria noastră.
Aceasta nu este nici prima declarație ofensatoare din partea oficialilor români la adresa Republicii Moldova. Recent, ambasadorul României în Moldova, Daniel Ioniță, a declarat că cetățenii țării nostre ar trebui să fie „vaccinați de moldovenismul primitiv”, se mai arată în comunicatul partidului.
Graffiti politice în Republica Moldova, parte a razboiul identitar din fosta republică sovietică
Reacție publică
La rândul său, Mișcarea de Tineret „Urmașii lui Ștefan”, apropiată de socialiști, a cerut respectarea drepturilor cetățenești, inclusiv la autodeterminare etnică și lingvistică de către Guvernul României și Ucrainei.
”Limba moldovenească este limba maternă a moldovenilor atât din Moldova cât și din Ucraina. La fel, aceasta este limba de stat a Republicii Moldova, consfințită prin articolul 13 al Constituției Republicii Moldova. Intervențiile diplomatice ale statului român denotă o atitudine ostilă a României față de poporul moldoveneasc precum și față de guvernul de la Kiev, încercînd să-l impună să renunțe la funcțiile sale de bază, și anume serviciul în folosul cetățenilor săi în schimbul unor beneficii minore. Considerăm abordarea guvernului de la București și acceptul Kievului de a discuta acest subiect drept o slăbiciune diplomatică a MAE al Ucrainei”, se arată într-un comunicat emis presei.
De asemenea, Urmații lui Ștefan consideră lipsa unor reacții din partea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova drept inadmisibilă.
”Amintim că MAEIE a semnat Acordul cu Ucraina privind protecția reciprocă minorităților naționale, în care guvernele se obligă să protejeze drepturile ucrainenilor din Moldova și moldovenilor din Ucraina, inclusiv dreptul moldovenilor de a studia în limba moldovenească în școli, limba moldovenească fiind maternă pentru aproximativ un sfert de milion de cetățeni ai Ucrainei.
De asemenea, chemăm guvernul de la București și cel de la Kiev să se concentreze pe soluționarea problemelor reale, în primul rînd, privind bunăstarea cetățenilor săi. Identitatea etnică și lingvistică este o chestiune de convingere personală și intimă, iar intervenția guvernelor în astfel de subiecte denotă tendințe naționaliste și revanșiste, inadmisibile societăților democratice contemporane, precum și spiritului valorilor europene, apartenența la care, reieșind din aceste acțiuni, Ucraina și România o declară doar superficial. Moldovenii au fost și vor fi, iar limba lor maternă și oficială a fost și va fi limba moldovenească”, se menționează în comunicatul mișcării de tineret.
Tema identitară este reluată în Republica Moldova, unde sunt organizate alegeri parlamentare pe 11 iulie 2021
Demers diplomatic
Potrivit unui comunicat al MAE miniştrii român şi ucrainean au realizat o evaluare a stadiului implementării aspectelor convenite cu prilejul convorbirii telefonice a preşedinţilor României şi Ucrainei din 12 mai 2021, precum şi în urma consultărilor celor doi şefi ai diplomaţiilor din 23 aprilie de la Bucureşti.
Aurescu a pus accent în discuţiile cu omologul ucrainean pe necesitatea identificării cât mai curând de soluţii durabile pentru drepturile persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina.
Ministrul român a subliniat necesitatea reluării activităţii Comisiei mixte interguvernamentale privind protecţia drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale şi a finalizării negocierilor pe marginea Protocolului de cooperare bilaterală româno-ucraineană în domeniul învăţământului. Omologul ucrainean a confirmat deschiderea părţii ucrainene pentru finalizarea formalităţilor necesare cât mai curând.
Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat solicitarea către Ucraina ca, pornind de la recunoaşterea identităţii între limba română şi aşa-zisa „limbă moldovenească”, confirmată de partea ucraineană în luna aprilie 2021, aceasta să recunoască oficial inexistenţa „limbii moldoveneşti”. (K.P.)
de Isac Mihai | mai 16, 2018 | Principal, R. Moldova, R. Moldova, România, Știri, UE, UE, Uncategorized @ro
Președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, susține consolidarea unei identități moldovenești, moștenire a perioadei sovietice
Limba moldovenească nu mai apare pe site-ul Comisiei Europene, relatează mass-media de la Chișinău, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Această schimbare a avut loc după ce europarlamentarul român Andi Cristea a adresat, în procedură de urgență, o întrebare scrisă Președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu privire la contextul în care limba moldovenească poate fi selectată ca limbă de lucru.
„La secțiunea dedicată Consultării privind Viitorul Europei, poate fi selectată limba moldovenească, alături de limba română, ca limba ce poate fi folosita în procesul de consultare lansat de Comisia Europeană”, a menționat Andi Cristea, citat de mass-media.
Decizie constituțională
Eurodeputatul a subliniat însă că, potrivit deciziei Curții Constituţionale de la Chişinău, din decembrie 2013, limba oficială a Republicii Moldova este „limba română, nu limba moldovenească în baza grafiei latine”, conferind statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a ţării, adoptată în august 1991. „Este esențial ca UE, partenerul de dezvoltare cheie al Chișinăului, să transmită mereu mesajul corect, inclusiv pe canalele sale proprii”, a spus Andi Cristea.
Graffiti politice în Republica Moldova, parte a razboiul identitar din fosta republică sovietică
Dodon, fără reacție
La scurt timp, limba moldovenească a dispărut de pe site. Pe portalul comunitar a rămas doar posibilitatea de a selecta româna.
Experții se așteaptă ca această decizie să fie criticată dur de către organizațiile moldoveniste, precum Scutul Moldovenesc, Noi grăim moldovenește și alte ong-uri similare. Până în acest moment, nici președintele Igor Dodon (n.r.-un cunoscut susținător al unei identități moldovenești, separată de cea românească) nu a avut nicio reacție oficială față de decizia blocului comunitar. Consolidarea unei identități și statalități moldovenești, în conflict cu cea românească, fare parte integrantă din arsenalul politic folosit de Igor Dodon și partidul prezidențial din Republica Moldova, Partidul Socialiștilor. (M.B.)
de Razvan Iorga | nov. 12, 2012 | România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Limba romana, oficiala in Regiunea Cernauti
Limba romana a obtinut statutul de limba regionala si in satul Patrautii de Jos (Nijnie Petrovti) din regiunea Cernauti, transmite luni agentia de presa Unian. De punerea in aplicare a prevederilor incluse in legea functionarii limbilor in satul Nijnie Petrovti se ocupa un grup special de lucru, format de catre Consiliul local din respectiva localitate, se mentioneaza intr-o scrisoare adresata de autoritatile locale deputatului Ghennadi Moskal. Potrivit Serviciului de Stat pentru Statistica, circa 95% dintre locuitorii acestei localitati considera romana ca fiind limba lor materna. Anterior, Consiliul local Tarasovetk din regiunea Cernauti a adoptat la sesiunea sa din 11 septembrie o dispozitie privind punerea in aplicare a Legii cu privire la politica lingvistica de stat, care prevede acordarea statutului de limbi regionale pentru limba romana/limba moldoveneasca, relateaza Unian. Ucraina intretine artificial aceste asa-zise diferente diferente intre limba romana si cea „moldoveneasca”. La Tarasovetk, o parte dintre locuitori se considera romani, cealalta parte – moldoveni, de aceea Consiliul local a acordat statut de limba regionala ambelor limbi, dupa cum a relatat Ukrainski Novini. Dintre cei 5.000 de locuitori din Tarasovetk, 95% se considera romani si moldoveni, mai adauga agentia ucraineana de presa. Dupa ce guvernul ucrainean a aprobat in luna septembrie mai multe amendamente la Legea privind functionarea limbilor minoritatilor in Ucraina, procedura de recunoastere a statutului regional pentru limbile vorbite de minoritati prevede ca limba unei minoritati este recunoscuta ca fiind regionala numai in cazul in care aceasta este vorbita de cel putin 30% din populatia unei anumite zone. Initial, Legea privind principiile politicii lingvistice in Ucraina prevedea ca limba unei minoritati poate primi statut de limba regionala daca este vorbita de cel putin 10% din populatia unui teritoriu.
de Anatol Terzi | iun. 11, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Adoptarea de către Parlamentul ucrainean a legii prin care se instituie aşa-zisa limbă moldovenească drept limbă regională e o negare a identităţii românilor din Ucraina, consideră Consilierul preşedintelui României pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, Eugen Tomac.
El a avertizat că Ucraina încalcă atât normele elementare privind protecţia minorităţilor naţionale, precum şi Carta europeană a limbilor minoritare şi regionale la care este parte. O asemenea abordare manifestă un dispreţ faţă de una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene”, consideră Eugen Tomac.
„Ucraina încearcă astfel să-şi asume o teza stalinistă, apărută în 1924, atunci când a fost creată Republica Autonomă Socialistă Sovietică Moldovenească, a declarat Eugen Tomac. Atât la Chisinau, cât şi la Kiev trebuie să se înteleaga clar că limba moldoveneasca nu există, a punctat oficialul român.
Rada Supremă a Ucrainei, a adoptat, marţi, o lege prin care este garantată utilizarea limbilor regionale, printre moldoveneasca, româna, rusa şi altele.
de Anatol Terzi | iun. 8, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Ministrul de Externe, Andrei Marga, a declarat joi în legătură cu proiectul de lege aflat în primă lectură în dezbaterea Radei de la Kiev că România nu acceptă existenţa unei limbi moldoveneşti distincte de limba română.
„Nu există diferenţe între limba moldovenească şi limba română încât este rezonabil, ca din punct de vedere românesc, să spunem simplu că există o limba română care este vorbită în diferite provincii, sigur, cu accente dialectale, dar aceasta este o altă problemă. România nu acceptă existenţa unei limbi moldoveneşti, distinctă de limba română. Această poziţie a României este în deplin acord cu punctul de vedere exprimat de comunitatea academică din Republica Moldova, care a spus mereu că este vorba de aceeaşi limbă, de limba română”, a spus Marga, la conferinţa de prezentare a priorităţilor mandatului său la MAE.
El a subliniat că distincţia făcută între limba română şi cea moldovenească este în atenţia Înaltului Comisar pentru Minorităţi al OSCE, Knut Vollebaek, şi a Consiliului Europei. „Noi reacţionăm acum la o prima lectură, evident nu este o lege adoptată, dar poziţia noastră este aceasta că există limba română şi aceasta este limba pe care o vorbim şi noi, şi cetăţenii Republicii Moldova”, a subliniat ministrul de Externe.
Pe de altă parte, el a reiterat că România nu a acordat cetăţenie în masă şi nici pe criterii etnice, în legătură cu solicitarea MAE ucrainean ca România să sisteze eliberarea de paşapoarte cetăţenilor ucraineni din mai multe regiuni ale ţării. „Ceea ce s-a făcut ţine de o politică mai largă de recunoaştere a unei cetăţenii care a existat, de redobândire a cetăţeniei. Aceasta este o preocupare care nu e doar a României, ci şi a altor ţări. Pe de altă parte, legislaţia României de redobândire a cetăţeniei nu vizează doar Ucraina, măsura se aplică în orice situaţie care se încadrează în această categorie. Procedura de acordare a cetăţeniei nu este în România diferită de procedura care se practică în alte state”, a spus Marga.
