de Anatol Terzi | apr. 4, 2011 | Alte regiuni, Știri, Uncategorized @ro
Doi fii ai liderului libian Muammar Gaddafi propun o tranzitie spre o democratie constitutionala care ar presupune retragerea de la putere a tatalui lor, a informat duminica seara The New York Times, preluat de presa internationala. Insa Consiliul National de Tranzitie, care ii reprezinta pe rebeli, a respins luni ideea. Citand un diplomat sub acoperirea anonimatului si un responsabil libian informati in legatura cu acest proiect, cotidianul american semnaleaza ca tranzitia ar fi condusa de unul dintre fiii colonelului Gaddafi, Saif al-Islam al-Gaddafi. The New York Times nu precizeaza daca Muammar Gaddafi, in varsta de 68 de ani, este de acord cu aceasta propunere sustinuta de fiii sai Saif si Saadi al-Gaddafi. Insa, o persoana apropiata de fiii colonelului a semnalat ca Muammar Gaddafi pare a fi de acord. Aceasta propunere privind o tranzitie spre democratie scoate in evidenta diferentele ce exista de mult timp intre fiii colonelului Gaddafi. In timp ce Saif si Saadi au fost la scoala occidentala, Khamis si Mutassim sunt considerati partizani ai liniei dure. Khamis al-Gaddafi este in fruntea unei militii proguvernamentale. Mutassim, consilier pe probleme de securitate nationala, este considerat un rival pentru Saif in competitia pentru succesiune. CNT, care ii reprezinta pe rebeli, a respins luni ideea unei tranzitii sub conducerea unuia dintre fiii liderului libian. „Acest lucru este complet respins de catre Consiliu”, a declarat un purtator de cuvant al CNT, Shamseddine Abdulmelah, la Benghazi, fieful rebelilor, in estul tarii. Muammar „Gaddafi si fiii lui trebuie sa plece inainte de orice negociere diplomatica”, a subliniat acesta.
Noua rebeli si patru civili au fost ucisi din greseala, vineri seara, de un atac aerian al NATO in apropiere de Brega, in estul Libiei, a declarat sambata un responsabil politic al orasului Ajdabiya, insarcinat cu relatiile cu rebelii. Un avion al coalitiei internationale a deschis focul, la o distanta de circa 15 km est de Brega, asupra unui convoi de cinci sau sase vehicule, printre care si o ambulanta, dupa ce un rebel a tras cu mitraliera in aer gloante trasor, in semn de bucurie, a precizat Issa Khamis. „Este o eroare a rebelului, avioanele au crezut ca se trage asupra lor si au deschis focul asupra convoiului”, a explicat Khamis. Noua rebeli inarmati au murit in acest atac, precum si patru persoane din ambulanta, soferul si trei studenti la medicina din Benghazi, a adaugat el. „Sunt suta la suta sigur ca a fost o eroare” a declarat dr. Mohamad Ahmad, de la spitalul din Ajdabiya. Un purtator de cuvant al rebelilor, Mustafa Gheriani, a declarat presei, la Benghazi, ca “nu are o confirmare” privind originea tirurilor. El a subliniat insa ca “sunt posibile pagube colaterale”. „Suntem pregatiti sa le acceptam. Este un razboi. Regretam pierderile de vieti”, a adaugat Gheriani. El a mai precizat ca rebelii nu dirijeaza in vreun fel atacurile aeriene ale NATO. NATO a indicat la randul sau ca va verifica informatiile, fara sa fi deschis o ancheta oficiala. „Examinam aceste informatii. Suntem permanent preocupati de informatiile referitoare la victime din randul civililor. Misiunea NATO urmareste apararea civililor si a zonelor civile de amenintarile unor atacuri”, a explicat, de la Bruxelles, purtatorul de cuvant al Aliantei Nord-Atlantice.
de Anatol Terzi | mart. 28, 2011 | Alte regiuni, Info Militar, România, Uncategorized @ro
U.S. Air Force photo
Consiliul Suprem de Apararea a Tarii a aprobat luni, 28 martie, intr-o sedinta tinuta la Cotroceni, dislocarea si operarea pe aerodromuri din Romania a unor aeronave ale fortelor aeriene ale SUA, pentru realimentare in aer, utilizate in operatia de impunere a Rezolutiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU. Practic, acesta decizie inseamna ca Romania incepe sa contribuie la loviturile militare impotriva regimului Gaddafi, actiuni care au loc, deocamdata, in afara deciziilor NATO. La sedinta condusa de Traian Basescu au mai participat si prim-ministrul Romaniei, Emil Boc, ministrul Administratiei si Internelor, Traian Igas, ministrul Apararii Nationale, Gabriel Oprea, ministrul Finantelor Publice, Gheorghe Ialomitianu, ministrul Justitiei, Catalin Marian Predoiu, directorul Serviciului Roman de Informatii, George Cristian Maior, directorul Serviciului de Informatii Externe, Mihai Razvan Ungureanu, seful Statului Major General, general-maior Stefan Danila, consilierul prezidential pentru securitate nationala, Iulian Fota, consilierul prezidential Anca Ilinoiu, sef al Departamentului Relatii Internationale, secretarul CSAT, general-locotenent Ion Oprisor si consilierul prezidential Valeriu Turcan, purtatorul de cuvant al presedintelui Romaniei. „In cadrul sedintei s-a analizat dislocarea si operarea pe aerodromuri din Romania a unor aeronave ale fortelor aeriene ale SUA, pentru realimentare in aer, utilizate in operatia de impunere a Rezolutiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU. In conformitate cu procedurile juridice legale, presedintele Romaniei, dupa consultarea membrilor Consiliului, a aprobat aceasta solicitare, urmand ca, ulterior, sa informeze Parlamentul Romaniei. Solicitarea si aprobarea au la baza prevederile din cadrul Parteneriatului Strategic dintre Romania si Statele Unite ale Americii”, se arata in comunicatul oficial al administratiei prezidentiale. Pe 22 martie, Consiliul Suprem de Aparare a Tarii a aprobat participarea Romaniei la actiunea NATO de impunere a embargoului impotriva Libiei cu 205 militari de la bordul fregatei Regele Ferdinand si doi ofiteri de stat major din fortele navale. Aliatii au convenit saptamana trecuta organizarea unei misiuni navale, care, initial, va consta in doua mici formatiuni navale ce vor patrula regulat in Marea Mediterana. In cadrul sedintei de marti, de la Palatul Cotroceni, s-a discutat pozitia Romaniei privind aportul la misiunea NATO din Libia. In acest context, s-a hotarat participarea Romaniei cu forte si mijloace la misiunea de impunere a unui embargo asupra armelor (Arms Embargo) impotriva Libiei, constand in fregata „Regele Ferdinand” cu 205 militari si doi ofiteri de stat major specializati in forte navale. “Fac un comentariu legat de situatia din Libia si de evolutiile in actul de decizie la nivel NATO. Dupa cum stiti probabil, pe data de 20 martie a fost aprobat planul de operatii pentru impunerea embargoului cu privire la vanzarile de armament catre Libia. Pe data de 22 martie, adica astazi, a fost aprobat Planul de operatii privind zona de interdictie aeriana. Tot astazi, in jurul orei 16, NAC, Consiliul Nord-Atlantic, a aprobat directiva de executie pentru impunerea embargoului impotriva Libiei, in baza rezolutiei 1970 a Consiliului de Securitate. Deci, odata cu aprobarea directivei de executie, se trece la punerea in aplicare a planului de operatii. Este decizia politica pe care o ia NATO cu privire la declansarea unei operatiuni. Fiind luata decizia astazi, am convocat CSAT – este adevarat, cu putin inainte de adoptarea deciziei, pentru ca stiam ca se va adopta decizia, se va dopta directiva de executie pentru embargo – si CSAT a decis implicarea Romaniei in impunerea conditiilor de respectare a embargoului cu fregata “Regele Ferdinand” si cu doi ofiteri de stat major din Fortele Navale. Asta inseamna ca Romania va participa cu 205 militari la bordul fregatei “Regele Ferdinand” si cu doi ofiteri de stat-major, in total 207 militari, ofiteri si subofiteri. In cel mai scurt timp, Guvernul trebuie sa aloce resursa financiara necesara pentru ca fregata “Regele Ferdinand” sa opereze in Marea Mediterana in conformitate cu directiva NATO. Pentru operarea timp de trei luni in Marea Mediterana sunt necesare 4,5 milioane euro, pe care ii va aloca Guvernul in urmatoarea sedinta de guvern”, a declarat atunci Traian Basescu.
