„Moartea cerebrală” a NATO în apele libiene, cal de bătaie pentru Macron

„Moartea cerebrală” a NATO în apele libiene, cal de bătaie pentru Macron

Forțele navale ale statelor NATO, implicate în incidente

Forțele navale ale statelor NATO, implicate în incidente

Noile incidente navale care au implicat nave militare franceze și turcești, constituie „una dintre cele mai frumoase demonstraţii” a faptului că NATO este „în moarte cerebrală”, a declarat președintele Emmanuel Macron, citat de cotidianul Ouest France și La Croix, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Incidentul, care face obiectul unei anchete a NATO, este doar unul dintre o serie de evenimente care au opus Turcia unor state aliate din NATO, precum Franța ori Grecia, în teatrul de operațiuni din Libia.

Situație intolerabilă

„Vă trimit la declaraţiile mele de la sfârşitul anului trecut cu privire la moartea cerebrală a NATO”, a afirmat Macron la finalul unei întrevederi cu omologul său tunisian Kais Saied la Palatul Elysee. „Consider că este una dintre cele mai frumoase demonstraţii posibile”, a adăugat el, apreciind situaţia drept „intolerabilă”.

„Atâta vreme cât vom continua, membri ai NATO, europeni, părţi interesate în acest subiect, să fim slabi în demersurile noastre sau lipsiţi de claritate, vom lăsa puterile necooperante să-şi facă jocul”, a apreciat Macron. „Nu vreau ca în şase luni, un an, doi ani, să constatăm că Libia este în situaţia Siriei de astăzi”, a adăugat şeful statului francez.

Declarația făcută în marja conferinței de presă comune cu liderul Tunisiei, stat vecin Libiei și afectat direct de războiul din statul arab, a provocat îngrijorări la nivelul factorilor decizionali ai NATO, pe fondul agravării conflictului libian.

Rusia, Franța, Egiptul, Iordania și Emiratele Arabe Unite sprijină forțele loiale liderului militar Khalifa Haftar, în timp ce Turcia, care a și trimis trupe, drone și mercenari sirieni în Libia sprijină, alături de Qatar ori Italia, guvernul din Tripoli, recunoscut și de ONU.

Armata turcă, trimisă în Libia

Armata turcă, trimisă în Libia

Anchetă tardivă

Europenii au obţinut săptămâna trecută inițierea unei anchete de către NATO asupra „agresivităţii” Turciei. Ankara este acuzată că se opune controlului de către navele Alianţei Nord-Atlantice a vaselor suspectate că încalcă embargoul ONU asupra armelor în Libia.

Două incidente în cursul tentativelor de control asupra unui cargo suspect în Mediterana în 10 iunie se află la originea demersului. Incidentul cel mai serios s-a produs cu o navă franceză angajată într-o misiune a NATO de implementare a embargoului. Navele militare turceşti au folosit sistemele de armament și radar din dotare pentru a amenința nava franceză, potrivit declarațiilor oficialilor de la Paris.

Florence Parly, ministrul francez al apărării, a relatat incidentele la o reuniune a miniştrilor apărării din cadrul NATO săptămâna trecută. Opt ţări europene i-au susţinut cererea.

Secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, a evocat un simplu „dezacord între aliaţi”, anunţând ulterior deschiderea unei anchete pentru „a clarifica tot ceea ce s-a petrecut”.

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

Liderul francez Emmanuel Macron, declarații dure la adresa NATO

Supărare à la Française

NATO se confruntă de fapt cu o criză provocată de foarte puternice disensiuni între membrii săi, inclusiv SUA, Franța, Germania, Italia, Regatul Unit, consideră mass-media franceză, citând surse guvernamentale politice și militare de la Paris. Aceste disensiuni vin pe fondul nemulțumirii Franței privind intensificarea implicării tot mai acerbe a Turciei în state pe care Parisul le consideră în zona sa de influență. Decizia Ankarei de a susține atât de direct, militar și politic, o tabără implicată în conflictul libian a luat prin surprindere Franța, nemulțumită de acțiunile Turciei.

La sfârşitul anului 2019, Emmanuel Macron a declarat că NATO se află în „moarte cerebrală” după ofensiva lansată de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan în nord-estul Siriei, fără nicio consultare cu aliaţii europeni din NATO, dar cu asentimentul preşedintelui american Donald Trump, care dorește începerea procesului de rezolvare a conflictului sirian până la alegerile prezidențiale americane din noiembrie 2020.

„Când mă uit la Turcia, văd că luptă în prezent împotriva celor care au luptat alături de noi. Şi uneori lucrează cu intermediari ai SI”, a declarat atunci Macron presei cu puţin timp înainte de începerea summitului NATO de la Londra, precedat de schimburi dure de replici între liderul francez şi cel turc, Recep Tayyip Erdogan

Îngrijorarea Franței este împărtășită și de alte state membre NATO, precum Grecia, care are un diferend teritorial latent cu Turcia în zona Mării Egee. Statele NATO cu interese majore în Africa, precum fostele puteri coloniale Franța, Marea Britanie ori Italia privesc cu îngrijorare evoluția rapidă a implicării turcești în Libia, considerată un test pentru capacitatea turcă de proiectare a puterii militare în statele musulmane de pe continentul african. Recentele acorduri cu caracter militar dintre Turcia și state precum Sudan, Eritreea și Somalia au arătat interesul crescut al Ankarei pentru zonă, o nouă formă de exprimare a politicii externe neo-otomane a regimului Erdogan. Din punct de vedere istoric, Imperiul Otoman a avut o prezență politică, economică și militară consistentă timp de câteva sute de ani în regiune, pe fondul confruntărilor cu puterile europene Spania și Portugalia pentru controlul rutelor comerciale.

O extindere a conflictului din Libia ar atrage după sine și o confruntare militară între regimurile de la Ankara și Cairo, liderul egiptean Abdel Fattah Al-Sisi amenințând deja cu o intervenție militară directă. Cairo a trimis deja trupe suplimentare, însoțite de tancuri și sisteme de artilerie grea la granița cu Libia. (Mihai Isac)

Share our work
NATO, chemat de UE să arbitreze embargoul libian

NATO, chemat de UE să arbitreze embargoul libian

Flota militară turcă, desfășurată în sprijinul GNA

Flota militară turcă, desfășurată în sprijinul GNA

Uniunea Europeană a solicitat ajutorul NATO pentru misiunea sa navală destinată să facă respectat embargoul asupra armelor în Libia, care a fost împiedicată de armata turcă să inspecteze o navă suspectă, potrivit unor surse militare, citate de https://www.middleeasteye.net/, preluat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Un oficial european cu rang înalt a declarat că UE a contactat NATO pentru a vedea „cum se pot găsi aranjamente” cu operaţiunea Sea Guardian a Alianţei, în curs în estul Mediteranei.

Contre navale

Acest demers a avut loc la puțin timp după ce flota turcă s-a opus inspectării de către fregata grecească Spetsai din misiunea navală a UE (operaţiunea Irini) a unui cargou sub pavilion tanzanian, Cirkin, suspectat că încalcă embargoul ONU asupra livrărilor de arme în Libia. Cargoul era escortat de nave militare turce, beneficiind și de sprijin aerian consistent din partea aviației militare turce.

Conform speculațiilor organizațiilor internaționale, cargoul a transportat echipament militar greu, inclusiv variante îmbunătățite ale tancurilor M-60T Patton (bazate pe modelul Sabra), vehicule militare de diferite categorii și sisteme de artilerie grea. Acestea au ajuns în dotarea forțelor loiale Guvernul de uniune libian (GNA), condus de Fayez al-Sarraj, bazat la Tripoli, și care se bucură de recunoașterea ONU. Sursele citate au menționat că Ankara va trimite noi transporturi similare în săptămânile următoare.

Armata turcă, gata să trimită noi forțe în Libia

Armata turcă, gata să trimită noi forțe în Libia

Irini, răspunsul UE

Operaţiunea Irini a fost demarată pentru a întrerupe aprovizionarea cu arme a Libiei, unde un conflict opune Guvernul libian de Uniune (GNA), condus de premierul Fayez al-Sarraj, susţinut de turci şi recunoscut de Naţiunile Unite, forţelor mareşalului Khalifa Haftar, susţinut de Rusia, Egipt şi Emiratele Arabe Unite.

Două nave ale NATO patrulează în Mediterana în cadrul operaţiunii Sea Guardian pentru a observa traficul maritim, a preveni eventuale activităţi „teroriste” şi „a contribui la stabilitatea” regională.

NATO a furnizat informaţii şi sprijin logistic mai mulţi ani operaţiunii Sophia, anterioară operaţiunii Irini. „Aliaţii (membrii NATO) discută în prezent despre modalitatea în care NATO ar putea sprijini noua misiune maritimă Irini a UE”, a declarat un înalt oficial al Alianţei. „Este important ca embargoul asupra armelor decretat de ONU să fie aplicat complet”, a adăugat el.

Libia fierbe

Miniştrii apărării din ţările membre ale NATO vor discuta despre Libia săptămâna viitoare într-o videoconferinţă, au mai declarat sursele citate, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Turcia, membră a NATO, sprijină ferm forțele loiale GNA, care în ultimele săptămâni a ocupat toate enclavele deținute anterior de forțele mareșalului Haftar din vestul Libiei. Acesta a lansat în urmă cu 14 luni o ofensivă pentru a cuceri capitala Tripoli, operațiune care a eșuat spectaculos, în pofida sprijinului rus.

Pentru a permite operaţiunii Sea Guardian a NATO să vină în ajutorul operaţiunii Irini a UE este necesar acordul tuturor celor 30 de membri ai Alianţei, situaţie în care Turcia ar putea să facă uz de dreptul său de veto. Decizia turcă poate veni pe fondul relansării divergențelor cu Atena în dosarele cipriot și al demarcării granițelor comune din zona Mării Egee. (Mihai Isac)

Share our work
ONU prelungește embargoul privind exportul de arme în Libia

ONU prelungește embargoul privind exportul de arme în Libia

Fregata franceză Jean Bart a participat la implementarea embargoului

Fregata franceză Jean Bart a participat la implementarea embargoului

Consiliul de Securitate al ONU a adoptat vineri, în unanimitate, o rezoluţie prin care prelungeşte cu un an autorizaţia de inspectare în largul apelor Libiei a navelor suspectate de încălcarea embargoului privind armele, impus în 2011, relatează DPA, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Reînnoirea a fost deja decisă anul trecut, în unanimitate, de către cei 15 membri ai Consiliului de Securitate, dar Rusia, care sprijină tabăra mareşalului Khalifa Haftar în lupta împotriva autorităţilor de la Tripoli, recunoscute pe plan internaţional, şi-a exprimat unele rezerve în timpul negocierilor de la începutul lunii, conform unor surse diplomatice europene.

Embargou încălcat

În ultimul an, încălcările embargoului privind importurile de arme au continuat în beneficiul ambelor tabere care se confruntă în Libia, transformând interdicţia într-o „farsă”, conform expresiei unui diplomat francez, citat de Le Soir, preluat de KARADENIZ PRESS.

Lansată la începutul lunii aprilie 2020, operaţiunea navală europeană Irini, care beneficiază şi de mijloace satelitare şi aeriene, acţionează în special în cadrul acestei rezoluţii ce vizează aplicarea embargoului impus importului de arme către sau dinspre Libia.

Redactată de Germania, rezoluţia „decide să extindă autorizaţia prevăzută de rezoluţia 2473 pentru încă 12 luni” şi „solicită secretarului general prezentarea unui raport asupra aplicării sale în termen de 11 luni”.

Petrol ilegal

Autorizarea inspecţiilor în largul mării este legată, de asemenea, şi de alte rezoluţii, printre care 2292 şi 2146. Aceasta din urmă, reînnoită în luna martie, are ca scop interzicerea exportului sau importului ilicit de petrol din Libia.

După recenta interceptare de către fregata franceză Jean Bart, participantă la misiunea Irini, a unui petrolier venit să preia o încărcătură de petrolul din Tobruk, fără acordul autorităţilor din Tripoli, Rusia a solicitat o reuniune a Consiliului de Securitate pentru a obţine explicaţii.

La această reuniune, care a avut loc la începutul săptămânii, Germania şi Franţa au reafirmat faptul că operaţiunea Irini se desfăşoară strict în cadrul rezoluţiilor ONU. (N.G.)

Share our work
NATO, chemat de UE să arbitreze embargoul libian

Turcia forțează mâna Greciei în Marea Egee

Flota militară turcă, desfășurată în apele cipriote

Flota militară turcă, desfășurată în apele cipriote

Tensiunile din estul Mediteranei cresc din cauza pretenţiilor expansioniste ale Turciei. După ce, la începutul verii trecute, a început să trimită nave de foraj petrolier şi gazifer pe coasta Ciprului, Ankara cere Greciei acum să „demilitarizeze” insule din Marea Egee, relatează Bloomberg, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cererea ministrului Apărării turc, Hulusi Akar, care a solicitat oficial Greciei retragerea forţelor armate şi armamentului din 16 insule din Marea Egee aflate în apropierea Turciei, este surprinzătoare, dat fiind că Turcia a trimis provocator nave de război şi avioane militare pentru a asista forajul ilegal de gaze în zonă, evoluţie condamnată în ultimul timp de UE.

Zăngănit de arme

„Grecia, care a înarmat 16 din 23 de insule cu statut non-militar, încălcând acordurile din Marea Egee, ar trebui să acţioneze în conformitate cu dreptul internaţional”, a declarat ministrul Apărării, citat de Agenţia Anadolu, pro-guvernamentală. „Ne aşteptăm ca Grecia să acţioneze în conformitate cu dreptul internaţional şi cu acordurile pe care le-a semnat”, a adăugat el.

Deşi izolată din ce în ce mai mult pe plan internaţional din cauza forajului în Zona Economică Exclusivă (ZEE), Turcia a rămas neclintită şi, uneori, se laudă cu agresivitatea pe care o foloseşte în propaganda internă. Revendicările turceşti, se întind acum din apele cipriote până în Libia (pe baza unui „acord” controversat de frontieră maritim, semnat cu Guvernul de la Tripoli).

„Pe lângă lupta împotriva terorismului, activităţile Turciei sunt în desfăşurare în Marea Egee, estul Mediteranei, în afara Ciprului şi Libia”, a spus Akar, adăugând că acestea sunt realizate în conformitate cu dreptul internaţional şi integritatea teritorială a ţărilor.

Reduta cipriotă

Turcia este o ţară garantă pentru Republica Turcă a Ciprului de Nord (TRNC) şi se angajează să-şi îndeplinească responsabilităţile, a declarat înaltul oficial turc. „Problema Ciprului este problema noastră naţională. Până acum am făcut ce a fost necesar acolo şi vom continua să facem acest lucru. Vom continua să protejăm drepturile atât ale fraţilor noştri, cât şi ale ciprioţilor”, a adăugat el.

Turcia este singura ţară care recunoaşte Republica turco-cipriotă, având desfășurat un contingent de câteva zeci de mii de soldați pe insulă, dotate cu sisteme de armament greu, inclusiv de rachete.

Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a trimis, în ultima jumătate de an, nave de război în apropierea apelor cipriote, pentru a bloca cercetările concurenţilor străini în domeniul petrolului şi gazelor, potrivit oficialilor ciprioţi, căutând, de asemenea, să împiedice navele şi avioanele cipriote să folosească liber apele recunoscute de statele Uniunii Europene.

Dar Erdogan se opune, de asemenea, împotriva planurilor altor ţări mediteraneene din regiune – în special Israel şi Egipt, într-un moment în care regiunea este zguduită de crize multiple, atât interne, cât şi legate de Occident.

În trecut, Turcia a cerut Ciprului să recunoască oficial Republica Turcă a Ciprului de Nord (din 1974) şi să împartă veniturile obţinute din explorarea gazelor.

Ankara a revendicat apele aflate la o distanţă de 200 de mile de coasta sa, încălcând cu cinism dreptul de proprietate asupra unei părţi a Mediteranei care intră în zona economică exclusivă a Greciei. (N.G.)

Share our work
Turcia, noi trupe pe frontul libian

Turcia, noi trupe pe frontul libian

Armata turcă, gata să trimită noi forțe în Libia

Armata turcă, gata să trimită noi forțe în Libia

După ce a trimis ceea ce oficial ar fi „consilieri militari” şi ofiţeri să sprijine Guvernul de Uniune Naţională (GNN) din Tripoli, recunoscut de ONU, Turcia a desfăşurat sisteme de apărare aeriană în apropierea aeroportului Mitiga, relatează surse militare locale, citate de mass-media internațională, preluate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Aeroportul găzduieşte avioane militare ale GNN şi drone militare tip Bayraktar TB2 furnizate de turci. Conform fotografiilor şi videoclipurilor disponibile online, sistemele turceşti desfăşurate includ MIM-23 Hawk, ACV-30 Korkut SPAAG şi radare AN / MPQ-64 Sentinel 3D.

De la începutul avansării Armatei Naţionale Libiene (LNA) condusă de generalul Khalifa Haftar către Tripoli în aprilie 2019, aeroportul Mitiga a devenit în mod repetat o ţintă a atacurilor aeriene. Aceste atacuri au dus la pierderi notabile ale flotei de aeronave militare ale GNN.

Între timp, numărul membrilor grupurilor militante siriene susţinute de turci, dislocate în Libia, a crescut la 2.400. Potrivit rapoartelor, încă 1.700 de luptători sirieni vor începe acum antrenamente în bazele militare din Turcia, înainte de a fi trimişi pentru a lupta de partea GNN.

Numărul total al militarilor turci care acţionează în Libia rămâne neconfirmat. Cu toate acestea, fotografiile şi videoclipurile care apar online indică faptul că sute de luptători sprijiniţi de Ankara ajung în Libia cu avioanele în mod regulat. Aceștia fac parte, în principal, din grupările paramilitare pro-turcești din Siria și Irak.

Petrolul, miza eternă

La 18 ianuarie, guvernul din Benghazi s-a aliat cu armata generalului Haftar pentru a bloca exporturile de petrol în porturile aflate sub controlul său, reducând producţia cu mai mult de jumătate.

Potrivit companiei naţionale libiene a petrolului, producţia de ţiţei va scădea cu aproximativ 800.000 de barili pe zi, costând 55 milioane USD zilnic. Societatea a declarat situaţie de forţă majoră, care poate permite Libiei, care deţine cele mai mari rezerve de petrol din Africa, să suspende legal contractele de livrare. LNA susţine că porturile au fost închise ca răspuns la „cererile naţiunii libiene” care se opune intervenţiei turce solicitate de GNN – între cele două părţi existând un acord de cooperare militară, care a îngrijorat inclusiv vecinii Libiei.

Berlin, eșec politic

Măsura de blocare a porturilor libiene, care a avut loc înainte de conferinţa de la Berlin, a demonstrat jucătorilor internaţionali disponibilitatea armatei lui Haftar de a juca dur, indiferent de costuri.

Conferinţa, care a avut loc pe 19 ianuarie, a reunit delegaţii importante ale parlamentului libian din Benghazi, ale guvernului de la Tripoli precum şi jucători la nivel mondial şi regional, inclusiv SUA, Turcia, Emiratele Arabe Unite, Egipt, Rusia, Franţa, Italia şi Germania.

Participanţii la conferinţa de la Berlin şi-au declarat sprijinul pentru realizarea unui acord de pace în Libia, şi angajamentul pentru soluţionarea politică a conflictului.

Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat că părţile în război din conflictul din Libia au fost de acord să respecte un embargo asupra armelor şi să nu ofere sprijin militar diferitelor părţi. Acordul pare deja dinamitat de evoluţia Turciei.

Reprezentanţii conflictului libian au fost de acord să formeze o comisie militară de cinci la cinci, care să lucreze la rezolvarea tensiunilor existente. Documentul privind Libia va trebui să fie aprobat de Consiliul de Securitate al ONU. Dar acest lucru face ca procesul de pace libian să depindă de alte probleme geopolitice care se află în desfăşurare.

În plus, încetarea focului necondiţionat nu corespunde intereselor generalului Haftar, care duce o ofensivă pentru a ocupa capitala Tripoli. (N.G.)

Share our work