Rusia condamna interzicerea simbolurilor comuniste in Letonia

Rusia condamna interzicerea simbolurilor comuniste in Letonia

communism-symbol-thumb5804682

Moscova condamna interzicerea de catre parlamentul Letoniei a simbolurilor comuniste, argumentand ca este o incercare de a rescrie istoria. Purtatorul de cuvant al ministerului rus de Externe, Alexander Lukasevici, a spus astazi ca decizia de saptamâna trecuta a deputatilor letoni ”profaneaza memoria celor care si-au dat viata pentru infrângerea nazismului”. Parlamentul leton a adoptat joia trecuta in a treia lectura, cu majoritatea voturilor, o lege privind interzicerea folosirii si promovarii simbolurilor Uniuni Sovietice, Republicii Sovietice Socialiste Letone si Germaniei naziste in timpul evenimentelor publice, relateaza Itar-Tass, in pagina electronica. Anterior folosirea si promovarea simbolurilor era interzisa in timpul mitingurilor, potrivit legislatiei privind organizarea reuniunilor, procesiunilor si pichetarilor, si nu se aplica pentru festivitati, actiuni comemorative, competitii sportive si alte evenimente publice. Legea adoptata joi prevede „interzicerea folosirii – inclusiv sub forma stilizata – a steagurilor, stemelor, imnurilor si simbolurilor fostei Uniuni Sovietice, Republicii Sovietice Socialiste Letone si Germaniei naziste, precum si uniformei, svasticii naziste, insemnelor SS, secerei si ciocanului sovietic si stelei cu cinci colturi”. Legea prevede, de asemenea, anumite exceptii, cum ar fi utilizarea acestor simboluri in scopuri educative, insa interzice strict „glorificarea regimurilor totalitare sau disculparea crimelor lor”. Aceasta lege nu reprezinta un motiv de sarbatoare pentru toti cetatenii Letoniei, o tara unde comunitatea rusa constituie 40% din populatie si sarbatoreste in fiecare an, pe 9 mai, Ziua Victoriei, o zi in care aproximativ 200.000 de persoane se aduna in fata Monumentului Eroului Sovietic de la Riga, unde sunt depuse flori si sunt felicitati veteranii celui de-al Doilea Razboi Mondial. Legea mai trebuie aprobata de presedintele tarii, Andris Berzins.

Share our work
Spatiul aerian al tarilor baltice, protejat de aviatia ceha

Spatiul aerian al tarilor baltice, protejat de aviatia ceha

Aviaţia militară cehă va proteja spaţiul aerian al ţărilor baltice de la 1 septembrie 2012 până la 4 ianuarie 2013 în cadrul misiunii Baltic Air Policing 2012.
Republica Cehă a preluat ştafeta de la Polonia în cursul unei ceremonii desfăşurate la baza aeriană de la Siauliai din Lituania, în prezenţa miniştrilor apărării ceh şi lituanian, Alexandr Vondra şi, respectiv, Rasa Juknevičiene. Misiune de protecţie a spaţiului aerian al ţărilor baltice va fi asigurată cu avioane cehe de vânătoare de tipul Jas-39 Gripen. În total, 64 de militari cehi urmează să participe la această operaţiune. „Controlul spaţiului aerian al ţărilor baltice va costa Praga 100 milioane de coroane cehe” (peste 4 milioane de euro), a făcut cunoscut ministrul Vondra.
Estonia, Letonia şi Lituania nu dispun de avioane de vânătoare. Armata cehă a mai participat la misiunea de protecţie a celor trei state în anul 2009. În ianuarie 2013, danezii dotaţi cu avioane de vânătoare F-16 îi vor înlocui pe cehi în spaţiul aerian al celor trei ţări baltice.
În a doua jumătate a anului 2007, 4 MiG-21 LanceR, aparţinând Forţelor Aeriene Române, au asigurat Poliţia Aeriană în Lituania, Estonia şi Letonia. Operaţiunea s-a desfăşurat în perioada 01.08-31.10.2007 şi, conform planificării făcute de NATO, România a succedat Franţei. Locaţia de unde s-au coordonat activităţile a fost Baza Aeriană Siauliai din Lituania. La misiune au luat parte piloţii şi personalul tehnic de deservire a celor 4 MiG-21 LanceR, de la Baza 71 Aeriană. Misiunea principală a detaşamentului românesc a fost executarea serviciului Poliţie Aeriană sub comandă NATO, în timp de pace, ca parte integrată a apărării aeriene colective, în scopul menţinerii integrităţii spaţiului aerian desemnat – Ţările Baltice.

Share our work
KGB in Tarile Baltice si Marea Britanie

KGB in Tarile Baltice si Marea Britanie

kgbBoris Karpicikov, un fost agent KGB, a dezvăluit pentru presa britanică misiunile pe care le-a îndeplinit în Ţările Baltice şi în Marea Britanie, una dintre principalele ţinte ale serviciilor secrete ruseşti.
Născut în Letonia, în 1959, Karpicikov a fost racolat de KGB pe vremea când lucra într-o uzină sovietică din sectorul aerospaţial. După prăbuşirea URSS, Karpicikov a rămas în Letonia, unde s-a înrolat în serviciul secret din statul baltic independent. Timp de trei ani, a fost agent dublu, continuând să furnizeze informaţii KGB-ului, rebotezat FSB.
În tot acest răstimp, el a pătruns prin efracţie în sediul ambasadei britanice din Riga, unde a plantat microfoane şi a coordonat operaţiuni de dezinformare a populaţiei letone în privinţa CIA. Ajuns la Londra după ce a ieşit din Rusia cu un paşaport fals, fostul agent s-a ocupat de discreditarea ruşilor din exil care se opuneau regimului acutalului premier, Vladimir Putin. Karpicikov a mai dezvăluit cum oamenii Kremlinului plăteau cu ora persoane care să particpe la mitinguri contra ziaristei Ana Politkovskaia şi a fostului lider cecen Ahmed Zakaiev.

Listă cu agenţi KGB în Lituania

În altă ordine de idei, autorităţile lituaniene au făcut publice pe Internet numele a 238 de cetăţeni care au avut statutul de rezervişti ai KGB în epoca sovietică, şi intenţionează să dezvăluie numele celor care au refuzat să îşi dezvăluie legăturile cu fostul serviciu de securitate. Toate aceste informaţii, ca şi detalii privind metodele de recrutare sau tehnicile de interogatoriu folosite de KGB în Lituania sunt conţinute în mii de dosare sovietice aflate în custodia Centrului pentru cercetarea genocidului şi a rezistenţei, şi care urmează să fie făcute publice în curând. „Cred că acest proiect va ajuta Lituania să se vindece de boala KGB. Întotdeauna e mai bine să cunoşti adevărul”, a declarat directorul Centrului, Birute Burauskaite.
Fostul ministru de externe Antanas Valionis şi şeful Departamentului securităţii statului, Arvidas Pocius, se află pe lista celor 238 de nume. Ei au recunoscut, în urmă cu câţiva ani, că au fost rezervişti ai KGB, carierele lor având de suferit de pe urma acestei mărturisiri. Potrivit lui Burauskaite, mii de dosare ale KGB vor fi făcute publice în viitorul apropiat. Ele conţin informaţii despre biografiile şi operaţiunile ofiţerilor KGB, dar şi ale celor înregistraţi ca rezervişti, dar care nu au recunoscut că au lucrat pentru KGB.

Share our work
Referendum: Trei sferturi dintre letoni nu au dorit limba rusa nici macar ca a doua limba de stat

Referendum: Trei sferturi dintre letoni nu au dorit limba rusa nici macar ca a doua limba de stat

letonia-referendum-referendum-en-letonia-00$599x0

Letonii au refuzat limba rusa ca a doua limba in stat in urma unui referendum desfasurat in aceasta tara ex-sovietica, in prezent parte a Uniunii Europene. Conform rezultatelor afisate de catre Comisia Electorala Centrala a Republicii Letonia, 74,8% (821,722) dintre alegatori au votat contra introducerii limbii ruse ca a doua limba oficiala, in timp ce 24,88% (273,347) au pledat pentru. Totodata 0,32% (3524) de buletine au fost declarate nevalabile. Dupa procesarea a 97,8% din buletine de vot, majoritatea cetațenilor Letoniei s-au pronunțat contra introducerii limbii ruse ca a doua limba oficiala. „Sustineți adoptarea proiectului de lege „Amendamente la Constitutia Republicii Letonia”, care prevede oferirea limbii ruse statutului celei de-a doua limba de stat?”, a fost intrebarea din cadrul referendumului care a avut doua optiuni contrare ca posibilitati de raspuns. „Este o problema de identitate nationala, ceea ce explica de ce majoritatea oamenilor nu au considerat acest referendum ca un simplu joc politic si au participat in numar atat de mare”, a declarat Ivars Ijabs, analist politic la Universitatea din Letonia. Conform rezultatelor preliminare ale referendumului constituțional care a avut loc ieri in Letonia, contra introduceri limbii ruse ca a doua limba de stat au votat 74,79% din cetatenii care au participat la referendum, in timp ce 24,89% s-au pronunțat pentru, informeaza ria.ru. Prezenta la vot a constituit 69,23% (1 069 759 de oameni). in Daugavpils, unde locuiește cea mai mare comunitate rusa din Letonia, amendamentul constitutional a fost susținut de 85,18% din alegatori, in timp ce contra acestuia au optat doar 14,39%. in capitala țarii, Riga, contra introduceri limbii ruse ca a doua limba oficiala au votat 62,11%, iar pentru – 37,47%. Conform Constituției Letoniei, pentru ca limba rusa sa fi devenit a doua oficiala era necesar ca in susținerea amendamentului sa voteze cel puțin 771,893 de cetateni – peste 50% de persoane cu drept de vot. Pragul minim de participare la referendum nu a existat. Rata de participare a fost in special ridicata in capitala Riga (77 la suta) si in regiunile Vidzeme (72 la suta, in nord) si in Kurzeme (70 la suta, in vest) considerate ca bastioanele sentimentului national. In regiunea rusofona Letgale (est), la frontiera cu Rusia si Belarus, 60 la suta din alegatori au fost prezenti la urne. Formata in special din fosti imigranti rusi din epoca sovietica, aceasta minoritate reprezinta aproximativ o treime din cei doua milioane de locuitori ai acestei tari baltice. Sustinatorii aprobarii referendumului vor sa puna capat a ceea ce ei considera ca discriminare fata de rusofoni.

Share our work
Letonia. Referendum pentru limba rusa

Letonia. Referendum pentru limba rusa

letonia01Letonia, ţară baltică membră a Uniunii Europene, va organiza la 18 februarie un referendum cu privire la recunoaşterea limbii ruse ca a doua limbă oficială, a anunţat marţi Comisia Electorală Letonă.
Peste 180.000 de semnături au fost strânse în favoarea unui astfel de referendum, depăşind pragul necesar de 154.379, adică 10% din electoratul acestei ţări cu 2,2 milioane de locuitori. Limba este o problemă controversată în Letonia, unde rusofonii reprezintă circa o treime din populaţie. Această situaţie poate fi considerată o reminiscenţă a unei jumătăţi de secol de colonizare rusă.
După independenţa din 1991 a acestei foste republici sovietice, legea fundamentală a făcut limba letonă singura limbă oficială, iar buna cunoaştere a acesteia constituie unul dintre criteriile de care se ţine cont pentru acordarea cetăţeniei letone. Pentru a modifica constituţia prin referendum este nevoie de peste 770.000 de voturi, ceea ce înseamnă că „da”-ul în favoarea limbii ruse are puţine şanse de reuşită.
KARADENIZ PRESS aminteşte că, în luna martie 2011, peste 10.000 de semnaturi s-au strins pentru suprimarea finantarii publice a scolilor pentru minoritatile etnice din Letonia. Coalitia parlamentara a partidelor nationaliste “Pentru patrie si libertate” si “Totul pentru Letonia” a depus la Comisia electorala centrala cele 10.000 de semnaturi pentru suprimarea finantarii publice a scolilor care predau in alte limbi decit letona.
Cetatenii rusi reprezinta o minoritate substantiala in mai multe state aflate in zone de interes strategic. Astfel, ei constituie 20-30% din populatie in tari precum Estonia, Letonia si Kazahstan, intre 10 si 20% in Belarus, Kirgizstan si Ucraina si aproximativ 5% in Lituania, Republica Moldova, Turkmenistan si Uzbekistan. Rusii din Estonia si Letonia au reprezentat, pentru mai mult timp, un motiv de neintelegeri diplomatice. Situatia a culminat in Estonia in 2007, cind Guvernul eston a decis sa demoleze un monument sovietic care comemora sfirsitul celui de-al doilea razboi mondial, provocind proteste ale minoritatii ruse.

Share our work