„Falsificarea istoriei”, o nouă formă a războiului hibrid

„Falsificarea istoriei”, o nouă formă a războiului hibrid

Statele baltice, nemulțumite de modul în care Kremlinul interpretează istoria

Statele baltice, nemulțumite de modul în care Kremlinul interpretează istoria

Preşedinţii celor trei ţări baltice – Lituania, Letonia şi Estonia – au condamnat joi ceea ce ei consideră a fi tentative ale Moscovei de „falsificare a istoriei”, înaintea celei de-a 75-a aniversări a sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Într-o declaraţie comună, cei trei şefi de stat, ale căror ţări ocupate cândva de URSS sunt în prezent membre ale UE şi NATO, au cerut „adevăr şi justiţie”, altfel spus recunoaşterea crimelor din epoca comunistă şi a responsabilităţii URSS în declanşarea războiului.

Acuzații dure

„Denaturarea evenimentelor istorice care au dus la cel de-al Doilea Război Mondial şi la divizarea Europei în urma conflictului reprezintă un efort deplorabil de falsificare a istoriei şi pune sub semnul întrebării fundamentul însuşi al ordinii internaţionale contemporane”, au avertizat cei trei preşedinţi.

Aducând în acelaşi timp un omagiu tuturor victimelor conflictului şi soldaţilor ţărilor aliate care au zdrobit regimul nazist, cei trei declară că Uniunea Sovietică a recurs la forţele armate şi la represiune pentru a le supune naţiunile în timpul Războiului Rece.

Preşedintele lituanian Gitanas Nauseda a calificat drept „revizionism istoric” recentele tentative ale Moscovei de a minimaliza acordul secret Ribbentrop-Molotov din 1939 cu privire la împărţirea Europei între Germania nazistă şi URSS. „Istoria nu trebuie rescrisă. Aceasta duce la concluzii rele şi la decizii rele”, a spus Nauseda într-un interviu acordat AFP, preluat de mass-media internațională.

Revizionism istoric

Omologul său leton, Egils Levits, a apreciat că „falsificarea istoriei este un fel de război hibrid” dus de Moscova.

„Pentru noi, războiul s-a terminat în 1993, când ultimul soldat rus a părăsit teritoriul Republicii Lituania”, a mai declarat preşedintele lituanian Nauseda pentru mass-media internațională.

Ziua de 9 mai este celebrată în Rusia ca Ziua Victoriei, dar pentru mulţi locuitori din ţările baltice această dată simbolizează începerea ocupaţiei de către sovietici.

Moscova refuză să recunoască drept ocupaţie integrarea prin forţă a ţărilor baltice în URSS în 1944-1945 şi nu a cerut scuze niciodată pentru aceasta.

Preşedintele Vladimir Putin şi alţi înalţi responsabili ruşi au acuzat recent Polonia că ar fi contribuit la declanşarea celei de-a doua conflagraţii mondiale. Această teză a fost respinsă cu indignare de Varşovia şi de aliaţii săi occidentali.

Ţările baltice şi-au recâştigat independenţa odată cu destrămarea URSS în anii 1990-1991, pe fondul unor represiuni violente ale mișcărilor de eliberare de către structurile KGB și ale armatei sovietice.

Buturuga estoniană

Autoritățile de la Tallin vor ca Rusia să returneze teritoriile pe care le consideră anexate de Moscova, a spus președintele parlamentului de la Talin, Henn Põlluaas, citat de mass-media rusă la sfârșitul anului trecut.

Estonia este singura țară membră NATO ce nu are un tratat de frontieră cu Rusia. Cele două țări se contrazic de multă vreme – ultimul conflict diplomatic având loc în această primăvară – în privința unui tratat din 1920 ce stabilea granița ruso-estoniană, tratat pe care Estonia îl consideră drept certificatul de naștere al țării, dar despre care rușii spun că este nul.

”Nu vrem niciun metru pătrat de teritoriu rus. Doar îl vrem pe al nostru înapoi. Rusia a anexat aproximativ 5% din teritoriul Estoniei”, a spus președintele parlamentului estonian, Henn Põlluaas. ”Anexarea teritoriilor estoniene nu este diferită de ocuparea și anexarea Crimeei”, a spus Põlluaas.

Liderul parlamentar a răspuns astfel după ce diplomatul rus Sergei Belyayev a declarat că Moscova va ratifica tratatul de frontieră doar dacă Estonia renunță la pretențiile teritoriale. Kremlinul a spus că declarațiile lui Põlluaas sunt inacceptabile.

Războiul despăgubirilor

Miniştrii justiţiei din Estonia şi Letonia, Urmas Reinsalu, respectiv Dzintars Rasnačs, au declarat în 2018 că cele două ţări baltice intenţionează să ceară Moscovei despăgubiri pentru ‘ocupaţia sovietică’.

Într-o declaraţie comună, miniştrii justiţiei din cele două ţări subliniază importanţa păstrării amintirii despre pierderile umane suferite în urma ocupaţiei sovietice şi a explorării posibilităţilor de a înainta Federaţiei Ruse – în calitate de succesor legal al URSS – o cerere de despăgubire pentru prejudiciile provocate’, se menţionează în comunicatul Ministerul Justiţiei din Estonia. Ministrul justiţiei eston Urmas Reinsalu i-a expus omologului său leton eventualele măsuri posibile din punctul de vedere al dreptului internaţional în acest sens. La rândul său, ministrul leton Dzintars Rasnačs a evocat eventuale acţiuni care ar putea fi întreprinse pe acest subiect la nivelul ONU.

În aprilie 2016, experţii letoni au estimat la circa 185 de miliarde de euro cifra despăgubirilor care ar putea fi pretinsă Rusiei pentru prejudiciile provocate de URSS. O reprezentantă a comisiei care a făcut aceste calcule, Ruta Pazdere, declarase atunci că pierderile demografice suferite de Letonia ar putea depăşi ca despăgubire câteva zeci de miliarde de euro.

Liderul rus Vladimir Putin folosește în scop politic moștenirea istorică sovietică

Liderul rus Vladimir Putin folosește în scop politic moștenirea istorică sovietică

Sute de miliarde

Cu doi ani înainte, Letonia avansase suma de 300 de miliarde de euro drept despăgubiri pentru ‘ocupaţia sovietică’, conform Baltic News Network. De cealaltă parte, Moscova susţine că nu poate fi vorba de vreo ocupaţie a ţărilor baltice în 1940 de către URSS, conform agenţiei de presă RIA Novosti. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat miercuri că Rusia nu este de acord cu termenul de ‘ocupaţie’ utilizat cu referire la perioada în care cele trei ţări baltice au făcut parte de URSS şi deci nu consideră că este posibil să se vorbească despre vreo despăgubire, potrivit agenţiei de presă TASS. Anterior, Ministerul de Externe al Rusiei a explicat că examinează alăturarea celor trei ţări baltice – Estonia, Letonia şi Lituania – la URSS ca fiind în conformitate cu normele dreptului internaţional de la acea vreme, potrivit agenţiei de presă citate. Potrivit istoricilor, cele trei ţări baltice au fost ocupate de Uniunea Sovietică ca urmare a prevederilor pactului de neagresiune sovieto-german din 1939, adică a celebrului Pact Ribbentrop-Molotov. (N.G.)

Share our work
NATO, sprijinit de axa Varșovia-Vilnius

NATO, sprijinit de axa Varșovia-Vilnius

NATO, sprijinit la Marea Baltică

NATO, sprijinit la Marea Baltică

Preşedinţii Poloniei, Andrzej Duda, şi Lituaniei, Gitanas Nauseda, două ţări membre ale NATO, au apreciat „vitalitatea” Alianţei Nord-Atlantice, respingând viziunea franceză a unei organizaţii în stare de „moarte cerebrală”, relatează mass-media regională citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Prezenţa militară crescândă a Statelor Unite în Polonia în coordonare cu NATO demonstrează vitalitatea Alianţei”, a afirmat preşedintele polonez într-o conferinţă de presă comună la Vilnius alături de omologul său lituanian. „La fel ca preşedintele Nauseda, nu văd absolut nicio problemă cu vitalitatea NATO”, a adăugat Andrzej Duda.

Contingente NATO

La rândul său, şeful statului lituanian a afirmat că cele 29 de ţări membre ale Alianţei „nu ar trebui să aibă nici cea mai mică îndoială că această organizaţie rămâne garantul esenţial al securităţii noastre”.

În ultimele două luni, Statele Unite şi-au mărit rotaţia trupelor lor din Polonia şi Lituania care se adaugă contingentelor NATO ampalsate pentru a face faţă unei eventuale ameninţări din partea Rusiei.

În urmă cu doi ani, NATO a desfăşurat patru batalioane multinaţionale de 1.000 de persoane fiecare în Polonia şi în ţările baltice (Estonia, Letonia, Lituania) pentru a contracara orice veleitate agresivă a Rusiei după anexarea Peninsulei Crimeea de Moscova în 2014.

Printre statele membre care participă la contingentele NATO Enhanced Forward Presence desfășurate în statele baltice și Polonia se numără Canada, Marea Britanie, România, Albania, Slovacia, Italia, Franța, Olanda, Croația, Belgia, Danemarca, Islanda, etc..

NATO, consolidat la Marea Baltica

NATO, consolidat la Marea Baltica

Moarte cerebrală

Preşedintele francez, Emmanuel Macron, şi-a atras critici vehemente apreciind că NATO se confruntă cu o „moarte cerebrală”, cu câteva săptămâni înainte de summitul Alianţei, prevăzut la 4 decembrie la Londra. Şeful statului francez a acuzat, de asemenea, absenţa unei coordonări între SUA şi aliaţii săi, precum şi decizia Turciei de a lansa o operaţiune unilaterală în nord-estul Siriei.

La câteva zile, ministrul francez al apărării Florence Parly a declarat că statele europene ar trebui să constituie împreună un ‘pilon’ în cadrul NATO. ‘Atunci când preşedintele Republicii a vorbit despre moartea cerebrală a NATO, aceasta nu vrea să însemne moartea NATO, dar (…) nimeni nu poate ignora criza pe care o traversează organizaţia’, a afirmat Florence Parly în Senatul Franţei.

‘Desigur, pe un plan strict militar, lucrurile funcţionează. NATO este un instrument robust (…) Dar aceasta nu trebuie să ascundă esenţialul’, a subliniat ea.
Ministrul apărării de la Paris a criticat în special ‘insuficienţa flagrantă a efortului de apărare al europenilor, chiar acolo unde europenii ar trebui să-şi constituie propriul pilon în cadrul Alianţei’.

Există, de altfel, ‘o îndoială serioasă în ce priveşte garanţia de securitate americană’ şi ‘o întrebare profundă privind solidaritatea aliată atunci când turcii îi atacă tocmai pe aceia care luptă împotriva Daesh (Stat Islamic)’ în Siria, a mai spus Florence Parly.

‘Nu putem fi satisfăcuţi cu această situaţie’, a adăugat ea, precizând că, ‘la summitul (NATO) de la Londra, Franţa va pleda pentru lansarea unei reflecţii cu privire la viitorul Alianţei’. ‘Nu va exista apărare europeană fără NATO şi reciproc’, a concluzionat ministrul francez. (Mihai Isac)

Share our work
Statele NATO de la Marea Baltică combat amenințarea rusă cu Patriot

Statele NATO de la Marea Baltică combat amenințarea rusă cu Patriot

Statele NATO de la Marea Baltică cer suplimentarea forțelor Alianței din regiune cu sisteme Patriot

Statele NATO de la Marea Baltică cer suplimentarea forțelor Alianței din regiune cu sisteme Patriot

Preşedinta estoniană Kersti Kaljulaid a cerut desfăşurarea de soldaţi americani şi de sisteme de rachete Patriot pe teritoriul său, declarând pentru AFP că acest lucru este necesar pentru a face „plauzibilă” disuasiunea în faţa Rusiei, relatează mass-media din fosta republică sovietică, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Această solicitare vine pe fondul exercițiilor militare ruse de la Marea Baltică, Letonia, un alt stat membru NATO, fiind nevoită să își închidă o parte din spațiul aerian.

Forță de disuasiune plauzibilă

Într-un interviu care a coincis cu vizita sa la Casa Albă, lidera conservatoare a estimat că desfăşurarea de oameni şi materiale americane ar întări efectivele NATO care deja staţionează la faţa locului. Un mod de a reacţiona la atitudinea din ce în ce mai belicoasă a Moscovei.

„Vrem să ne asigurăm că atât teritoriile NATO, cât şi soldaţii NATO sunt bine protejaţi”, a explicat Kaljulaid. „Trebuie să ne asigurăm că există o apărare aeriană şi un sprijin aerian pentru aceste trupe, dacă este cazul. Avem nevoie ca forţa noastră de disuasiune să fie plauzibilă”, a adăugat ea.

Discuțiile continuă

Kersti Kaljulaid a precizat că subiectul nu a fost abordat în timpul întrevederii sale de marţi cu preşedintele american Donald Trump – de obicei puţin favorabil desfăşurării de resurse militare americane în străinătate – dar că discuţiile între cele două ţări continuă. Potrivit preşedintei estoniene, ministrul american al apărării Jim Mattis şi vicepreşedintele Mike Pence sunt principalii interlocutori în această problemă.
Menționăm că NATO a desfăşurat în Estonia soldaţi britanici, francezi şi danezi, însă potrivit preşedintei estoniene sosirea de soldaţi americani ar conferi o altă dimensiune.
„Am prefera un acord bilateral pentru utilizarea permanentă de soldaţi pe bază de rotaţie. Ar fi foarte util pentru calmarea spiritelor încinse”, a explicat ea. „Unii cred că NATO are nevoie de mult timp pentru a acţiona, însă cu SUA ar putea fi mai repede”, a continuat Kersti Kaljulaid.

Soldaţi americani participă deja la forţa NATO „Enhanced forward presence”, însă aceasta este poziţionată în Polonia.

Temeri istorice

Anexarea Crimeii de către Rusia, în 2014, şi susţinerea acordată de Moscova separatiştilor din estul Ucrainei au reanimat temerile statelor baltice cu privire la potenţialele veleităţi ale Moscovei la adresa lor. Având în prezent o populaţie cumulată de numai şase milioane de persoane, cele trei republici baltice – Estonia, Lituania şi Letonia – au fost anexate de Uniunea Sovietică în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Ele au fost eliberate în urma destrămării acesteia, în 1991, şi au aderat la UE şi NATO în 2004.

Recent, Rusia a lansat manevre militare în Marea Baltică, ce au stârnit îngrijorarea Suediei şi au perturbat zborurile comerciale ale Letoniei.

Represalii ruse

„Acest gen de activitate este mai degrabă fără precedent”, a subliniat Kersti Kaljulaid, estimând că aceasta se înscrie în „represaliile (ruse) după Salisbury” (Marea Britanie), unde la începutul lui martie a fost otrăvit un fost spion rus. Moscova este considerată responsabilă de comunitatea internaţională, care a trecut la contramăsuri.

În opinia preşedintei estoniene, Occidentul trebuie să dea dovadă de o „răbdare strategică” în faţa ambiţiilor teritoriale atribuite Rusiei, cu menţinerea şi chiar întărirea sancţiunilor economice. „După Salisbury, au existat multe întrebări în legătură cu oportunitatea de a face ceva în privinţa banilor ruşi în diferite ţări (…), însă eu cred că aceasta ar putea merita efortul”, a continuat Kersti Kaljulaid.

Fortareața Kaliningrad, aparata cu sistemele S-400, raspunsul rus la sprijinul NATO pentru Ucraina

Fortareața Kaliningrad, aparata cu sistemele S-400, raspunsul rus la sprijinul NATO pentru Ucraina

Manevre de război

Kremlin-ul a demarat în această săptămână manevre navale cu trageri de rachete de război în Marea Baltică, fapt care a îngrijorat Letonia, stat membru al NATO. În declarația sa, guvernul leton susține că exercițiile militare ale Rusiei l-au forțat să închidă parțial spațiul aerian pentru zborurile comerciale.

Luni, Ministerul rus al Apărării a anunțat că flota baltică, cu baza în Kaliningrad, se pregătește pentru exerciții navale în Marea Baltică, inclusiv la exerciții militare în timp real, cu trageri asupra țintelor aeriene și maritime.

„Este o demonstrație a puterii”, – a declarat Maris Kucinskis, prim-ministrul Letoniei, citat de mass-media locală. Potrivit oficialilor letoni, manevrele ruse se desfasoara în zona economică exclusivă a Letoniei, în afara apelor teritoriale ale Letoniei, precum și la vest în Marea Baltică. Riga a anunțat totodata ca a decis sa închidă o parte din spațiul său aerian pe trei zile, timp în care se desfășoară exercițiile.

Avertisment suedez

Autoritățile suedeze au emis la rândul lor un avertisment pentru participanții la transportul civil și a declarat că ar putea exista întârzieri în traficul aerian. Agenția suedeză de transport a definit așa-numita zonă de securitate temporară în sudul Mării Baltice, redirecționând tot traficul aerian și maritim.

Testele de rachete și exerciții militare continua ”jocurile militare masive” pe care Rusia le-a susținut în septembrie anul trecut, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

Exercițiile au stârnit îngrijorări occidentale din cauza amplorii și a opacitatii exercițiilor. NATO se teme că orice incident implicand armata rusă și o navă sau aeronavă civilă dintr-un stat NATO poate provoca un conflict militar mai larg.

Polonia, sub scutul Patriot

Guvernul de la Varțovia a încheiat recent cel mai important acord privind achiziţia de armament din istoria ţării, după ce a cumpărat sisteme americane de apărare antirachetă Patriot în valoare de 4,75 miliarde de dolari. „Este un moment extraordinar, istoric. Vorbim despre introducerea Poloniei într-o lume cu totul nouă, a tehnologiei de ultimă oră generaţie, arme moderne şi mijloace defensive”, a spus preşedintele polonez Andrej Duda.

Potrivit înţelegerii, primele sisteme Patriot vor ajunge în Polonia în 2022, iar următoarele în 2024. Vor fi livrate patru unităţi Patriot, iar Varşovia negociază cu Washingtonul pentru mai multe sisteme antirachetă, un nou radar şi un interceptor de rachete.

Departamentul de Stat al SUA a anunţat că acordul va permite Poloniei să desfăşoare operaţiuni de apărare antirachetă cu aliaţi NATO precum Olanda, Germania, Spania şi Grecia, care deţin deja sistemele Patriot.

Polonia este preocupată de politica tot mai aspră a Rusiei faţă de statele din Europa de Est, care s-au aflat sub controlul Kremlinului în perioada sovietică, dar au aderat apoi la Uniunea Europeană şi la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Polonia împarte o frontieră cu o enclavă rusă (Kaliningrad) şi a acceptat staţionarea unor trupe americane pe teritoriul său, pentru întărirea flancului estic al NATO.

Administrația lui Vladimir-Putin-reia-acuzațiile-la-adresa-NATO

Administrația lui Vladimir-Putin-reia-acuzațiile-la-adresa-NATO

Îngrijorare rusă

Rusia a criticat ‘militarizarea crescândă’ a Poloniei, autoritățile de la Moscova susținând în repetate rânduri că desfăşurarea sistemelor de apărare aeriană în apropierea graniţelor Rusiei reprezintă „fără îndoială o ameninţare pentru ţară”, iar preşedintele rus Vladimir Putin a reamintit că oficialii americani şi europeni au justificat desfăşurarea scutului antirachetă cu program nuclear iranian, faptul care nu mai este valabil după încheierea acordului din 2015.

‘Suntem preocupaţi de militarizarea crescândă a acestui stat, o dovadă recentă fiind semnarea unui contract pentru livrarea de baterii ale sistemului american antirachetă Patriot’, a declarat la o conferinţă de presă purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, citată de AFP, preluată de mass-media internațională. Varşovia îşi sporeşte cheltuielile de apărare, face eforturi importante pentru a-şi moderniza forţele armate (…), îşi creşte efectivele militare’, a amintit ea.

Moscova consideră aceste măsuri ‘drept un element de destabilizare a situaţiei militare şi politice în Europa şi o ameninţare pentru securitatea naţională a Rusiei’, a continuat Maria Zaharova, asigurând totodată că ‘resursele defensive ruse sunt suficiente pentru protejarea frontierelor’ Rusiei.

Varșovia se înarmează

Guvernul conservator de la Varşovia apreciază că Polonia trebuie să-şi suplimenteze cheltuielile militare pentru a-şi moderniza armata şi pentru a face faţă unor eventuale ameninţări de genul celor observate în Ucraina vecină.

În luna octombrie 2017, Polonia a adoptat o lege care prevede creşterea progresivă a bugetului apărării de la 2% din PIB, cât este în prezent, până la 2,5% din PIB în anul 2030. Pe lângă rachetele Patriot, printre echipamentele militare mai notabile pe care această ţară intenţionează să le achiziţioneze se numără avioane de vânătoare F-16, elicoptere şi submarine.

Planul executivului de la Varşovia mai prevede şi sporirea efectivelor armatei până la 200.000 de membri, dintre care circa 50.000 vor fi voluntari din aşa-numitele Unităţi de Apărare Teritorială. (M.B/M.I.)

Share our work
Raportul Kroll, facut public: schema urmeaza metodele rusesti de spalare a banilor

Raportul Kroll, facut public: schema urmeaza metodele rusesti de spalare a banilor

ilan shorPresiunile opiniei publice din Republica Moldova au dat roade, iar presedintele Parlamentului de la Chisinau, Andrian Candu, a publicat luni seara pe blogul sau raportul companiei de audit americane Kroll, ce a investigat circumstantele disparitiei unui miliard de dolari anul trecut de la trei banci din Republica Moldova. Candu sustine ca a publicat ‘varianta raportului asa cum a primit-o’, in limba engleza, gestul sau intervenind inainte de intalnirea pe care o are programata pentru marti cu reprezentanti ai societatii civile si ai presei cu profil economic, informeaza Europa Libera.

‘Am decis sa public raportul Kroll si imi asum responsabilitatea pentru aceasta actiune. O fac deschis, fara sa ma ascund dupa surse anonime, pentru ca dezbaterea pe aceasta tema capata accente false’, a declarat Andrian Candu intr-o postare pe blogul sau, dupa ce firma americana nu a fost de acord cu publicarea documentului. ‘Ca politician consider ca opinia publica trebuie sa aiba acces la acest document, platit din banii cetatenilor, sa-l analizeze si sa inteleaga mai bine ce s-a intamplat in ultimii ani la Banca de Economii’, a explicat Candu. Presedintele legislativului moldovean mai spune ca a decis sa faca public raportul, fara sa aiba aparent aprobarea companiei Kroll, pe motiv ca ‘situatia din Moldova si responsabilitatea noastra de a fi transparenti cu cetatenii ne obliga sa ne adaptam deciziile la realitatile momentului…’

La inceputul lunii aprilie, Banca Centrala a Republicii Moldova a descoperit ca trei institutii bancare — Banca de Economii, Banca Sociala si Unibank — reprezentand aproximativ o treime din activele bancare ale tarii, acordasera credite care totalizau un miliard de dolari (890 milioane de euro), adica 15% din Produsul Intern Brut (PIB) al tarii. Destinatarii acestor credite nu sunt identificati si se pare ca banii s-au volatilizat pur si simplu. in prezent, cele trei banci se afla sub administratia speciala a Bancii Nationale de la Chisinau pentru a evita falimentul.

Shor, in centrul atentiei

Ilan Shor este numele care apare cel mai des in raportul Kroll facut public luni seara de catre presedintele Parlamentului Andrian Candu. Astfel, numele omului de afaceri si a grupului sau de firme este mentionat ca principal beneficiar al tranzactiilor dubioase efectuate la cele 3 banci care, potrivit raportului, ar fi controlate de Shor: Banca de Economii, Banca Sociala si Unibank. in total, in urma unor tranzactii foarte complexe intre cele 3 banci, cu implicarea unor firme afiliate grupului Shor, ale mai multor companii offshore inregistrate in Marea Britanie si Hong Kong, doar intre 24 si 26 noiembrie 2014, Banca Sociala a transferat catre 5 companii necunoscute din Moldova o suma de 13,5 miliarde de lei. Ulterior, aceste firme au transmis banii pe conturile din Letonia ale unor companii offshore inregistrate in Marea Britanie si Hong Kong, scrie Unimedia.info. in raportul Kroll se mentioneaza ca in toata aceasta schema s-a actionat concertat si ca s-a urmarit doar beneficiul firmelor asociate de grupul Shor, in detrimentul celor trei banci. Lucru ce ar fi dus intr-un final la colapsul celor 3 institutii bancare. La 30 noiembrie 2014, atunci cand BNM a impus administratie speciala la cele 3 banci, datoriile lor ajungeau la un total de 18 miliarde de lei, se arata in raport.

Schema fraudei

Toata schema se pare ca a fost pusa la punct incepand cu 2013, atunci cand, grupul de companii condus de omul de afaceri Ilan Shor a inceput sa preia controlul asupra celor trei banci prin diferiti intermediari, sustine Kroll. „Deocamdata nu este clar daca el (Shor) a actionat singur sau impreuna cu alte parti interesate (trad. n.)” suna una din concluziile investigatiei. Fara activitati notabile, acest mic grup de firme au reusit sa se imprumute cu sute de milioane de lei de la cele trei banci. Inclusiv si in ultima tranzactie ce a dus la instrainarea a 13,5 miliarde de lei spre firme offshore, unele din Cipru. Ulterior, aceleasi firme transfera banii catre firme offshore. Raportul Kroll mai mentioneaza si o presupusa tentativa de a sterge urmele in cazul oferirii cu imprumut ale acestor sume. Este vorba despre cazul masinii unei companii de paza ce face parte din acelasi grup de firme Shor care a fost gasita incendiata la Ialoveni. Investigatorii sustin ca in masina, potrivit martorilor, s-ar fi aflat documente importante ce urmau sa ajunga in arhive.

De asemenea, Kroll sustine ca de la banci au fost recuperate mai multe harduri de pe care s-a incercat sa fie stearsa informatia stocata, insa s-a reusit recuperarea datelor. De asemenea, investigatorii companiei au solicitat BNM sa faca tot posibilul ca sa preia toate datele electronice de pe servere, retea, emailuri interne, dar si calculatoare ale celor banci pentru a evita stergerea informatiilor care ar putea servi ca probe pentru investigatiile ulterioare.

Share our work
Letonia ratifica Acordul de Asociere dintre R.Moldova si UE

Letonia ratifica Acordul de Asociere dintre R.Moldova si UE

638_481942_img2Acordul de Asociere dintre UE si Republica Moldova a fost ratificat luni de cea de-a treia tara baltica, respectiv Letonia. Acesta se alatura Estoniei si Lituaniei, dar si României. Parlamentul leton a ratificat, in unanimitate, Acordul de Asociere al Republicii Moldova la Uniunea Europeana, a scris pe Twitter seful diplomaţiei letone, Edgars Rinkēvičs. Potrivit procedurilor UE, documentul urmeaza sa fie ratificat de cele 28 de state membre si va intra in vigoare in prima zi a celei de-a doua luni dupa data de depunere a ultimului instrument de ratificare. Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Acordul de Asociere in sedinta plenara din 2 iulie, prin vot nominal.

Share our work