Iohannis va negocia cu Poroșenko noua Lege a educației care privează românii din Ucraina de școală în limba maternă

Iohannis va negocia cu Poroșenko noua Lege a educației care privează românii din Ucraina de școală în limba maternă

Președintele României Klaus Iohannis a declarat, vineri, la Bruxelles, cu ocazia summitului Parteneriatului Estic, că va negocia cu omologul său de la Kiev, Petro Poroșenko, prevederile din noua Lege a Educației adoptată în Ucraina care afectează minoritatea română și căreia îi va fi suprimat treptat dreptul la educație în limba maternă. Iohannis a spus că va negocia cu Poroșenko până această problemă se va rezolva.

„Astăzi voi avea mai multe întâlniri. Sigur o să mă salut cu toții liderii, dar voi avea o întâlnire cu președintele Ucrainei, domnul Poroșenko, fiindcă pentru noi este extrem de importantă legea învățământului din Ucraina și suntem foarte hotărâți să negociem până când se rezolvă chestiunea învățământului în limba română”, a spus șeful statului, înainte de a participa la reuniune.

Unirea R. Moldova cu România, proiect nefezabil

El a mai declarat că în momentul de față, unirea R. Moldova cu România nu ar fi un proiect fezabil și că R. Moldova trebuie să se dezvolte prin reforme interne proprii.

„Nu cred că putem să abordăm chestiunea printr-o cale indirectă. Moldova este angajată clar pe calea europeană și deocamdată are Acordul de asociere și toată legislația secundară care decurge de acolo, este între timp perfectată, iar toate acestea trebuie implementate și parcursul Moldovei trebuie consolidat. După care Moldova trebuie ea să se hotărască dacă vrea ea un parcurs care duce spre Uniunea Europeană sau nu. O scurtătură via unirea cu România nu este o cale foarte fezabilă în acest moment. (…)România este foarte hotărâtă să sprijine Republica Moldova în parcursul ei european. Dacă acest parcurs va însemna integrare în UE sau altceva, depinde de moldoveni și nu de noi, în Româania. Noi suntem dispuși să oferim sprijinul dorit de Republica Moldova cu speranța, totuși, că acest parcurs va fi unul european.”, a declarat Iohannis.

El a mai adăugat că România va sprijin erforturile de europenizare ale R. Moldova. „Dacă vorbim de Parteneriatul Estic, Republica Moldova este în centrul preocupărilor românești și există semne bune: reformele merg înainte, sigur, mai este foarte mult de lucru, dar există ameliorări care ne fac să fim încrezători că Republica Moldova chiar își dorește să accentueze și să consolideze parcursul european(…) Noi ajutăm în multiple planuri Republica Moldova prin diverse programe de perfecționare, de colaborare, dar inclusiv prin măsuri foarte concrete”, a precizat președintele dând exemplul ajutorului financiar pe care România l-a acordat Republicii Moldova”, a spus Iohannis.

La noi ajutorul nu este ceva ce planificăm în viitor, ci ajutorul îl dăm practic, concret și insituțional și nu doar de câteva zile, de câțiva ani și avem intenția fermă să continuăm pe această cale”, a declarat Iohannis.

Summitul de vineri de la Bruxelles reunește reprezentanți din conducerea statelor membre ale Uniunii Europene și din cele șase țări partenere din Europa de Est — Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina. Parteneriatul estic a fost lansat în anul 2009 pentru a promova asocierea politică și integrarea economică dintre UE și cele șase țări partenere din Europa de Est: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova și Ucraina.

Share our work
Kievul, la adresa Budapestei: Nu ne vom lăsa șantajați

Kievul, la adresa Budapestei: Nu ne vom lăsa șantajați

Premierul ucrainean, Volodimir Groisman

Ucraina nu va lăsa pe nimeni să o șantajeze, a declarat premierul ucrainean Volodimir Groisman legate de piedicile pe care Ungaria pe pune deschis Kievului în dialogul cu NATO și UE. Nu vom lăsa pe nimeni să vorbească cu noi pe acest ton de șantaj. Aceasta ar trebui să fie poziția noastră comună – atât a Parlamentului, cât și a președintelui și a guvernului”, a declarat Groisman.

El a mai adăugat că celelalte țări trebuie să respecte Ucraina, deoarece Kievul își respectă vecinii și partenerii.

Ucraina și Ungaria au intrat într-o dispută la începutul lunii septembrie, imediat după adoptarea noii legi a educației. Budapesta blochează deschis dialogul politic al Ucrainei cu NATO și abordarea cu UE, relatează Ukrinform.

Pe 15 noiembrie, vicepremierul ungar Zsolt Semen a declarat că etnicii ungarii din afara granițelor au dreptul la autonomie și cetățenie maghiară. El a comentat despre legea educației din Ucraina că guvernul maghiar susține tot sistemul instituțional din regiunea Transcarpatia.

Potrivit lui, guvernului de la Budapesta va bloca toate inițiativele importante pentru Ucraine până ce legea cu pricipa va di revocată.

Și la nivel de relație bilaterală între Administrațiile prezidențiale ucrainene și române, relațiile sunt recei, după ce președintele Klaus Iohannis a refuzat să mai meargă în Ucraina, acolo unde era așteptat în vizită oficială. Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, a insistat apoi într-o discuție telefonică, dar poziția lui Klaus Iohannis a rămas aceeași privind controversata lege a educației de la Kiev care taie treptat dreptul accesului la educație în limba maternă a tuturor minorităților, inclusiv cea română.

Share our work
Parlamentul R. Moldova vrea o rezoluție privind închiderea școlilor cu predare în limba română din Ucraina

Parlamentul R. Moldova vrea o rezoluție privind închiderea școlilor cu predare în limba română din Ucraina

Parlamentarii de la Chișinău au dezbătut, joi, oportunitatea ca Legislativul R. Moldova să adopte o declarație în legătură cu controversata Lege a Educației din Ucraina. Ministrul Educației, Culturii și Cercetării, Monica Babuc, merge la Kiev unde va discuta cu omologii săi de acolo despre această chestiune.

Premierul Pavel Filip și-a exprimat îngrijorarea, în timpul recentei vizite în Republica Moldova a omologului său ucrainean, Volodimir Groisman, privind noua lege a educației din țara vecină, dar a menționat că a primit asigurări din partea Kievului că drepturile minorităților etnice vor fi respectate.

Kievul vrea să îmbuneze Bucureștiul

Tatonările Ucrainei pe acest subiect rămân în continuare de actualitate și în România, acolo unde președintele ucrainean, Petro Poroșenko l-a sunat, miercuri, pe omologul său de la București, Klaus Iohannis.

„Președintele României a exprimat în termeni fermi nemulțumirea față de adoptarea legii, care produce efecte negative asupra dreptului la educație în limba maternă al persoanelor aparținând minorităților din Ucraina, inclusiv cea română. Președintele Klaus Iohannis a arătat că, înainte de acest demers, ar fi trebuit să existe o consultare riguroasă cu reprezentanții minorităților naționale din Ucraina și cu statele vecine cu care acestea sunt înrudite”, precizează Administrația Prezidențială de la București

De asemenea, șeful statului a reiterat poziția părții române cu privire la faptul că articolul 7 al legii, așa cum este formulat în prezent, diminuează semnificativ drepturile persoanelor aparținând minorității române în ceea ce privește asigurarea învățământului în limba maternă.

Klaus Iohannis i-a solicitat omologului său ca Ucraina să își respecte angajamentele asumate constant față de partea română privind respectarea normelor și standardelor internaționale relevante în domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale.

„Președintele României a atras atenția, totodată, că este important ca nivelul și calitatea învățământului în limba română să nu fie afectate de noile norme și a evidențiat că învățarea limbii oficiale a statului unde trăiesc minoritățile nu trebuie să fie realizată în detrimentul limbii materne a minorităților”, se precizează în comunicat.

Sprijin pentru apropierea de UE

Iohannis a reiterat și sprijinul constant al României pentru parcursul european al Ucrainei și integritatea teritorială a acestei țări. De altfel, Ungaria a precizat deja că nu va mai susține nicio inițiativă a Ucrainei de aderare la UE, până ce această această problemaă, care afectează și etnicii maghiari din Ucraina, nu va fi rezolvată.

La rândul său, președintele Petro Poroșenko a reiterat invitația adresată omologului român de a efectua o vizită în Ucraina. În acest context, președintele Iohannis a subliniat că această vizită, care trebuia să aibă loc în luna octombrie și care a fost amânată de partea română ca urmare a situației create de adoptarea Legii educației, va avea loc după remedierea corespunzătoare a problemelor provocate de acest act normativ, se precizează în comunicatul Administrației Prezidențiale 

Share our work
Controversata Lege a Educației din Ucraina, susținută cu tărie de Poroșenko la APCE

Controversata Lege a Educației din Ucraina, susținută cu tărie de Poroșenko la APCE

 

Liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, a declarat, miercuri, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) că este inacceptabil ca tinerii și copii din cadrul minorităților din Ucraina să nu știe limba ucraineană, fapt ce apoi se răsfrânge asupra dezvoltării ulterioare a țării. „Este inacceptabil ca acei copii care aparțin minorităților naționale din Ucraina să nu aibă o cunoaștere adecvată a limbii ucrainene, de care apoi vor avea nevoie să studiile universitare și institute, pentru a-și construi o carieră, pentru serviciul civil și auto-realizare în Ucraina”, a declarat Poroșenko, citat de Karadeniz Press.

Președintele a declarat că Legea educației, care ar fi prea politizată, corectează această situație. El a subliniat că Rada Supremă de la Kiev a luat măsuri pentru intensificarea studiului în limba ucraineană la nivel de grădiniță și clasele primare, pentru ca mai apoi să se poată trece la studiul în limba de stat pentru a nu lăsa limba maternă neglijată.

Potrivit lui Poroșenko, poziția sa în privința educației este clară: „calitatea educației determină viitorul și securitatea fiecărui stat, astfel că nu putem ține această zonă nereformată”.

„Legea Educației recent adoptată a devenit nu numai o parte semnificativă a reformei în educație, dar o lege a oportunităților egale pentru toți participanții la procesul de educație. Eu personal subliniez că acum oportunități egale există pentru toți studenții! Sunt egali, indiferent de origini, locul de reședință sau naționalitate”, a adăugat el.

Poroșenko a reamintim că Carta Europeană pentru limbile regionale sau ale minorităților, adoptată la Strabourg în 1992, stipulează că toate obligațiile către minoritățile naționale trebuie să fie îndeplinite „fără a fi prejudiciată învățarea limbii oficiale a statului”.

„Sunt sigur că prevederile acestei Charte ar trebui observate potrivit de toți semnatarii ei”, a declarat Poroșenko. El a mai spus că Ucraina asigură educația în limbile minorităților, dar și că învățarea limbii ucrainene trebuie asigurată. Liderul de la Kiev a mai spus că intenția Ucraina de a trimite această normă către Comisia de la Veneția este „cea mai bună dovadă în acest sens”. El mai speră ca avizul Comisei de la Veneția să conțină referiri faptul că această lege „țintește să asigure un loc decent pentru toate minoritățile naționale într-o singură societatea ucraineană”.

„Ucraina va fi capabilă să implementeze acele recomandări în cadrul noii legislații educaționale”, a conchis Poroșenko.

Share our work
Ucraina cere Ungariei și României să se așeze la masa tratativelor pe noua Lege a Educației

Ucraina cere Ungariei și României să se așeze la masa tratativelor pe noua Lege a Educației

Șeful diplomației de la Kiev, Pavlo Klimkin (foto), a scris pe contul său de Twitter că Ucraina este gata să se așeze la masa tratativelor, după ce Ungaria a anunțat deschis că suspendă toate procedurile de asistență a drumului european al Ucrainei. „Consider că s-au făcut suficiente declarații referitoare la noua Lege privind învățământul. De ambele părți”, a afirmat Klimkin în mesajul său.

„Toate declarațiile se referă la politică, nu la oameni. Trebuie să ne așezăm împreună și să facem în așa fel ca oamenilor să le fie mai bine. Ca fiecare să se simtă acasă”, a pledat șeful diplomației ucrainene.

Ungaria a adus la cunoștință marți Ucrainei că intenționează să-i obstrucționeze orice avans „în procesul său de integrare europeană” ca represalii la noua Lege a educației ce extinde învățământul în limba ucraineană în școli în dauna limbilor minorităților, între care și minoritatea maghiară. „Ungaria va bloca fiecare pas înainte în procesul de integrare europeană a Ucrainei, în spiritul Parteneriatului Estic” între UE și fostele republici sovietice, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto într-un comunicat.

De asemnea, Ministerul de Externe al României a condamnat de asemenea marți promulgarea acestei legi.

Emoție invocată pe fond de deznaționalizare fățișă

Guvernul ucrainean a replicat, spunând că este o „declarație emoțională nejustificată” a Budapestei, potrivit vicepremierului Ivanna Klympush-Tsintsadze. Legea, care va intra în vigoare în 2020, a suscitat de câteva săptămâni critici din partea autorităților țărilor din regiune. „Sunt convins că reacția Europei și a lumii întregi (la această lege) trebuie să fie severă și imediată”, a declarat marți ministrul de externe adjunct al Rusiei, Grigori Karasin, citat de agenția de presă TASS.

„Deși legea nu menționează limba rusă, este evident că scopul principal al parlamentarilor ucraineni a fost de a încălca interesele a milioane de rezidenți vorbitori de limba rusă din Ucraina, stabilirea forțată a unui regim monoetnic într-un stat multinațional „, se menționează într-o declarație a Ministerului de Externe rus, citat marți într-o analiză a agenției RIA Novosti.

La rândul său, ministrul educației ucrainean Lilia Grinevici a declarat că Ucraina este dispusă să trimită Consiliului Europei pentru expertiză articolul referitor la limbă din această lege, pentru confirmarea absenței încălcărilor obligațiilor internaționale. În conformitate cu art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educație din Ucraina se desfășoară doar în limba de stat (ucraineană), iar materiile care se predau în prezent în școli în limbile minorităților, inclusiv română, urmează să fie predate în limba ucraineană.

Share our work