ONU cere R Moldova sa adopte Legea antidiscriminare

ONU cere R Moldova sa adopte Legea antidiscriminare

Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului a îndemnat vineri Guvernul Republicii Moldova să îşi respecte angajamentul de a adopta o lege antidiscriminare.
„Îndemnăm Guvernul moldovean să acţioneze conform angajamentului pe care şi l-a asumat de a adopta o legislaţie conformă obligaţiilor internaţionale în materie de drepturile omului, care ar fi trebuit să fie în vigoare de mult timp”, a subliniat o purtătoare de cuvânt a UNHCR, Ravina Shamdasani.
Deşi legea se află în pregătire din 2008, în prezent este dezbătută în continuare, în contextul în care urmează să aibă loc consultaţii cu Guvernul. Unul dintre punctele disputate ale acestei legi este interzicerea discriminării pe bază de orientare sexuală. „Dat fiind nivelul de ostilitate faţă de homosexuali, lesbiene şi transgen în R.Moldova, inclusiv îndemnuri la ură din partea unor politicieni şi funcţionari, este imperativ ca legea să fie adoptată. Aşa cum a subliniat în mai multe rânduri Înaltul Comisar (Navi Pilay), actele de violenţă şi de discriminare împotriva homosexualilor, lesbienelor şi persoanelor transgen constiuie încălcări ale drepturilor omului şi trebuie interzise”, a subliniat Shamdasani.
Această lege era una dintre problemele principale ridicate de Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului Navi Pillay în cadrul vizitei sale în această ţară, în noiembrie 2011. De asemenea, proiectul de lege figurează în raportul de evaluare periodică a situaţiei din R.Moldova adoptat în martie. Sub egida Consiliului ONU al Drepturilor Omului, procesul de elaborare a rapoartelor de evaluare periodică include o examinare a situaţiei drepturilor omului în toate statele membre ONU, o dată la patru ani.
Purtătoarea de cuvânt a anunţat că UNHCR salută, pe de altă parte, angajamentul societăţii civile moldovene în dezbaterea publică, dar şi pentru promovarea legii, care va oferi în acelaşi timp protecţie şi celorlalte minorităţi, ca cea romă, grupurile religioase şi persoanele seropozitive sau bolnave de SIDA.

Share our work
R Moldova: Limba romana, obligatorie pentru angajatii statului

R Moldova: Limba romana, obligatorie pentru angajatii statului

Angajaţii întreprinderilor de stat şi ai celor cu capital majoritar de stat din Republica Moldova vor fi obligaţi să cunoască limba de stat.
Potrivit unei iniţiative a deputaţilor liberali Valeriu Munteanu, Ion Hadârcă, Corina Fusu şi Ana Guţu de modificare şi completare a Codului Muncii, se va interzice încadrarea în muncă în cadrul întreprinderilor de stat şi întreprinderilor cu capital majoritar de stat a persoanelor care nu posedă limba de stat (limba română). Autorii proiectului de lege consideră inadmisibil faptul ca angajaţii întreprinderilor de stat să nu cunoască limba oficială.
“Necunoaşterea limbii oficiale de către angajaţii întrepriderilor de stat şi a întreprinderilor cu capital majoritar de stat este inadmisibilă într-un stat de drept, bazat pe principii democratice, în care majoritatea absolută a cetăţenilor sunt purtătorii acestei limbi. În contextul societăţii informaţionale, întreprinderile menţionate deseori sunt integrate sau interacţionază cu alte structuri de stat de diferite niveluri, iar pentru a asigura celeritatea şi temeinicia schimbului de informaţii, este obligatorie comunicarea directă în limba de stat. Întreprinderile de stat şi întrepriderile cu capital majoritar de stat reprezintă o verigă importantă în societatea fiecărui stat, ce contribuie în mod direct la promovarea intereselor statului”, se menţionează în nota de fundamentare a proiectului de lege.
Potrivit deputaţilor liberali, obligativitatea cunoaşterii limbii de stat este deja instituită, prin legi speciale, pentru mai multe categorii de angajaţi, cum ar fi poliţişti, magistraţi sau avocaţi. Totodată, funcţionarii publici trebuie să cunoască limba de stat, indiferent de nivelul unităţii administrative în care sunt angajaţi.  Conform datelor statistice, în Republica Moldova sunt înregistrate circa 1.500 de întreprinderi de stat sau municipale care, în majoritate, oferă servicii populaţiei, iar angajaţii acestora interacţionază cu un număr nedefinit de beneficiari.

Share our work
“Genocidul armean”. Legea franceza, declarata neconstitutionala

“Genocidul armean”. Legea franceza, declarata neconstitutionala

Consiliul Constituţional al Franţei a declarat marţi ca neconstituţională legea care incriminează negarea genocidului armean din 1915, a cărei adoptare a provocat o criză diplomatică între Paris şi Ankara.
„Consiliul a considerat că, reprimând contestarea existenţei şi a calificării juridice drept crime pe care le-ar fi recunoscut el însuşi şi calificat ca atare, legislatorul a adus o atingere neconstituţională exercitării libertăţii de exprimare şi de comunicare”, se precizează în comunicatul acestei instituţii. Legea, adoptată definitiv de parlamentul francez la 23 ianuarie, a fost susţinută de preşedintele Nicolas Sarkozy. Acesta a declarat recent că va promova un nou text dacă cel actual va fi respins de Consiliul Constituţional. Legea adoptată sancţionează cu un an de închisoare şi 45.000 de euro amendă negarea oricărui genocid recunoscut de Franţa, inclusiv a celui din 1915 împotriva armenilor.
La sfarsitul lunii ianuarie 2012, SUA s-au pronunţat în favoarea “bunelor relaţii” dintre Franţa şi Turcia”, la o zi după adoptarea de către Senatul francez a legii prin care penalizaa negarea genocidului armenilor în 1915. “Sincer, aceasta afacere priveşte Turcia şi Franţa”, a declarat în cursul unui briefing purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat american, Victoria Nuland. “Dar ne dorim să vedem bune relaţii între cele două ţări care sunt aliate ale Statelor Unite”, a continuat ea. “Părerea noastră în această problemă este bine cunoscută şi nu s-a schimbat. Am informat guvernul francez şi le-am spus cum am gestionat această chestiune”, a adăugat Victoria Nuland.
Preşedintele Barack Obama a comemorat în aprilie anul trecut cea de-a 96-a aniversare a masacrului armenilor din Imperiul Otoman, cerând autorităţilor de la Ankara “completa” recunoaştere a acestor crime, dar fără să le califice ca “genocid”, deşi în campania electorală din 2008 preconizase să folosească termenul în cauză.
După adoptarea legii în Adunarea Naţională de la Paris, un alt purtător al diplomaţiei americane, Mark Toner, s-a mărginit să precizeze că administraţia de la Washington continuă “să susţină normalizarea relaţiilor dintre Turcia şi Armenia”. Primul ministru turc, Recep Tayyip Erdogan, a calificat drept “discriminatoare şi rasistă” legea aprobată de Senatul francez. “Ne vom anunţa planul de acţiune în funcţie de evoluţiile din acest dosar”, a adăugat şeful guvernului turc, indicând faptul că “Turcia se află încă într-o perioadă de răbdare”.

Share our work
R Moldova: Limba romana, obligatorie pentru angajatii statului

Proiect de lege la Chisinau. Amenzi pentru nerespectarea limbii române

limba romanaDeputaţii liberali Ana Guţu şi Valeriu Munteanu propun printr-o iniţiativă legislativă modificarea Codului Contravenţional prin introducerea unei sancţiuni pentru nerespectarea legislaţiei lingvistice în materialele publicitare. Prezentarea, producerea sau difuzarea publicităţii care nu întruneşte condiţiile prevăzute de legislaţia lingvistică urmează a fi sancţionată cu amendă de la 20 la 150 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice sau cu amendă de la 300 la 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice. Legislaţia din domeniul publicităţii şi legislaţia lingvistică stabilesc cadrul legal pentru prezentarea, producerea şi difuzarea publicităţii. Legea cu privire la publicitate prevede ca publicitatea să fie difuzată în limba română, iar, la dorinţa furnizorului de publicitate, şi în alte limbi în conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, cu Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte. În acelaşi timp, Legea cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova stipulează că „textele afişelor, anunţurilor publice, textele de publicitate şi alte texte de informare vizuală se scriu în limba de stat şi, în caz de necesitate, se traduc în limba rusă, iar în localităţile respective — în limba de stat, precum şi în limba găgăuză sau în cea rusă”, iar „corpul caracterelor din textele scrise în limba de stat nu trebuie să fie mai mic decât cel al caracterelor din textele scrise în alte limbi”.

Limba rusă domină limba română

Potrivit autorilor, aceste norme sunt deseori ignorate în lipsa unor sancţiuni legale, iar localităţile din Republica Moldova sunt împânzite de mii de panouri publicitare, anunţuri, avize, afişaj, denumiri de firme, magazine, baruri, cafenele, restaurante, etichete, meniuri etc., scrise doar în limba rusă, astfel încălcându-se în mod grosolan dreptul la informare a majorităţii, vorbitori de limbă română. „Trebuie să constatăm, cu regret, că deşi majoritari, vorbitorii de limbă română sunt deseori supuşi discriminării prin afişajul informaţional necorespunzător, care încalcă, printre altele, şi dreptul la informare a acestor cetăţeni. Or, dominarea limbii ruse în detrimentul limbii de stat creează un dezechilibru lingvistic, acesta fiind determinat inclusiv de lipsa de consecinţe defavorabile prevăzute de legislaţie pentru cei care nu respectă dispoziţiile legale”, se precizează în nota informativă a iniţiativei legislative.

Share our work
Politistii din Romania ameninta Parlamentul cu proteste de strada

Politistii din Romania ameninta Parlamentul cu proteste de strada

proteste politistiDacă se va decide reluarea votului, mii de poliţişti vor ieşi în stradă, a declarat Marin Gruia, preşedintele Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual, referindu-se la proiectul legii privind disponibilizărea angajaţilor MAI care nu a trecut de votul Parlamentului. Proiectul legii privind disponibilizările din MAI nu a fost adoptat marti de Camera Deputaţilor, fiind înregistrate 150 de voturi „pentru”, faţă de 167 necesare pentru aprobare, la şedinţă asistând, de la balcon, şi sindicalişti, care şi-au exprimat satisfacţia faţă de rezultat. „În ceea ce priveşte disponibilizările la nivelul MAI, legea este neconstituţională, iar, referitor la ce s-a întâmplat în Parlament, înainte de a începe voturile la nivelul legilor organice, preşedintele de şedinţă, Ioan Oltean, a verificat de trei ori ca să vadă dacă în plen există numărul suficient din partea puterii care să voteze aceste legi”, a declarat la Realitatea Tv Marin Gruia. Reprezentantul poliţiştilor a adăugat că, în cazul în care se va decide revotarea legii, mii de poliţişti vor ieşi în stradă şi vor protesta. „Dacă se revotează legile, este neconstituţional, este o încălcare flagrantă a Constituţiei. Dacă se va întâmpla acest lucru, vom ieşi cu miile în stradă. În această situaţie, cerem demisia lui Ioan Oltean şi a Robertei Anastase şi trebuie să desfiinţăm Parlamentul. Nu mai avem Constituţie, nu mai avem nimic. Au ajuns să fure totul în această ţară”, a completat preşedintele SNPPC. Acesta a mai spus că „puterea a pus o presiune enormă asupra poliţiştilor, cărora le este frică, lucrează într-o tensiune permanantă din cauza abuzirilor care se fac asupra lor şi a ameninţărilor la care sunt supuşi”. Camera Deputaţilor este for decizional în cazul acestui act normativ privind disponibilizările din MAI. Potrivit reprezentanţilor arcului guvernamental, proiectul de lege urmează să fie rediscutat. În schimb, Opoziţia susţine că legea a fost respinsă şi nu mai trebuie rediscutat nimic. La votul final s-au înregistrat 150 de opţiuni „pentru”, 132 „împotrivă” şi opt abţineri. Înainte de vot, mai mulţi deputaţi din opoziţie au criticat acest proiect de lege, îndemnând-i pe parlamentarii de la putere să nu voteze în favoarea acestui proiect, transmite Mediafax. „Să votaţi împotrivă, nu ne permitem să concediem pompieri şi poliţişti”, a spus George Scutaru (PNL), în timp ce colegul său de partid Mihăiţă Calimente a anunţat că PNL va ataca proiectul la Curtea Constituţională în cazul în care acesta va fi adoptat. Eugen Bejinariu a spus că la vot nu a venit niciun reprezentant al MAI. „Cred că i-a strâns DNA pe toţi”, a adăugat Bejinariu. În timpul votului, la balcoanele sălii de şedinţă s-au aflat sindicalişti din MAI. Rezultatul votului a fost primit cu aplauze şi strigăte de bucurie. După vot, deputaţii coaliţiei s-au strâns în jurul preşedintelui Camerei, Roberta Anastase, la primele rânduri ale sălii de plen. Printre deputaţii prezenţi se aflau şi ministrul Dezvoltării, Elena Udrea, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, liderul deputaţilor minorităţilor naţionale, Varujan Pambuccian, liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader. Roberta Anastase avea în mână foile cu rezultatul votului. Şedinţa Camerei Deputaţilor este condusă de vicepreşedintele Ioan Oltean, iar Roberta Anastase se află în bancă, în primul rând al sălii de plen. Proiectul de lege privind disponibilizările din MAI a fost dezbătut într-o şedinţă anterioară, pe articole, de Camera Deputaţilor. Anterior, proiectul a fost respins de Senat. Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi personalului contractual din MAI a trimis o scrisoare conducerii Camerei Deputaţilor, în care solicită renunţarea la ideea adoptării legii privind disponibilizările din MAI, Biroul Permanent stabilind, luni, ca scrisoarea să fie distribuită deputaţilor.

Share our work