de Razvan Iorga | nov. 6, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, Orientul Mijlociu, Principal, Știri, Turcia, UE
Rusia a decis să amâne Congresul Dialogului Național Sirian după negocieri cu Turcia, a declarat duminică consilierul președintelui turc, Ibrahim Kalin, pentru postul de televiziune Haberturk. Potrivit lui, „Turcia a ridicat obiecții”, așadar „Kremlin a comunicat Ankarei să anunțe că întâlnirea se amână”.
„Contactele noastre cu Rusia continuă”, a declarat Kalin. „Președintele nostru (Recep Erdogan -n.r.) continuă de asemenea să discute subiectul. Rusia a amânat Congresul Dialogului Național Sirian, reprezentanții Partidului Uniunea Democratică a Kurzilor sirieni nu vor participa la ele”, a declarat consilier prezidențial turc. La începutul lunii noiembrie, Kalin a spus că Turcia consideră drept inacceptabilă invitație Uniunii Democratice de a participa la negocierile de la Sochi. Ankara vede acest partid ca pe o ramură a Partidului Muncitorilor din Kurdistan care continuă confuntarea armată cu Turcia și pe care Ankara o consideră o organizație teroristă.
Pe 31 octombrie, diplomația rusă a trimis invitații la 33 de organizații implicate în conflict pentru a participa la negocieri, multe dintre acestea fiind participante la rundele anterioare de negocieri de la Damasc, Riad, Cairo, Istanbul, Paris, Geneva și Madrid. Două organizații-cheie ale opoziției siriene au refuzat să participe la evenimentul de la Sochi: Coaliția Națională pentru Revoluția Siriană și Forțele Opoziției, precum și Înaltul Comitet pentru Negocieri (Grupul de la Riad), care participă la discuțiile de la Geneva sub tutela Națiunilor Unite.
de Marcu Viadi | iun. 8, 2015 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Alegerile parlamentare ce au avut loc duminica in Turcia pun capat unei perioade de 13 ani de suprematie absoluta a Partidului Justitiei si Dezvoltarii (AKP), ce l-a avut ca figura dominanta pe actualul presedinte Recep Tayyip Erdogan. Daca din 2002, AKP a putut guverna si singur, de acum incolo partidul va fi nevoit sa-si gaseasca aliati in Legislativul de la Ankara. AKP a obtinut 41% din voturi, adica 259 de mandate din cele 550 ale Parlamentului, urmat de Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat) si Partidul Actiunii Nationaliste (MHP, dreapta), care au obtinut 25%, respectiv 16,5% din voturi, adica 131, respectiv 82 de mandate. De asemenea, partidul kurd HDP (Partidul Democratic al Poporului) a reusit sa treaca pragul de 10% din sufragii stabilit pentru accederea in Parlament, obtinând 12,6% din voturi si 78 de mandate. Prin urmare, partidul lui Erdogan va fi nevoit sa inceapa negocieri pentru formarea unei coalitii. Una care se anunta foarte dificila din cauza pozitiilor dure exprimate de toate celelalte partide care sunt de parere ca Erdogan a impus pe parcursul anilor o directie de semi-dictatura personala si pentru formatiunea sa. Cu toate acestea, liderii AKP au incercat sa cosmetizeze situatia dificila in care se afla si sa se prezinte triumfalist. „Toata lumea ar trebui sa vada ca AKP este câstigatorul si liderul acestor alegeri”, a afirmat premierul Ahmet Davutoglu intr-un discurs tinut in fata sustinatorilor de la balconul sediului AKP din Ankara. „Nimeni nu ar trebui sa incerce sa construiasca o victorie din alegeri pe care le-au pierdut”, a subliniat el.
Toti refuza AKP, urmeaza anticipate?
Pe de alta parte, liderii din fosta opozitie nu sunt dispusi sa vina la guvernare alaturi de AKP, cel putin nu fara o serie dura de negocieri care va diminua din influenta AKP. Liderul partidului pro-kurd din Turcia HDP (Partidul Democratic al Poporului) a exclus duminica o coalitie cu Partidul Justitiei si Dezvoltarii (AKP) la putere si a declarat ca rezultatele alegerilor parlamentare au pus capat discutiilor despre un sistem prezidential. Odata cu accederea in Parlament a partidului kurd HDP, planul AKP de modificare a Constitutiei Turciei va fi complicat. „Discutiile despre o presedintie executiva si dictatura s-au terminat in Turcia odata cu aceste alegeri”, a spus Selahattin Demirtas intr-o conferinta de presa la Istanbul. Presedintele turc spera intr-o victorie zdrobitoare a partidului sau, pentru a putea amenda Constitutia. De asemenea, liderul Partidului Actiunii Nationaliste (MHP, dreapta), Devlet Bahceli, a declarat ca Turcia ar trebui sa organizeze noi alegeri daca partidul la putere AKP nu reuseste sa convina asupra unei coalitii cu celelalte doua partide de opozitie din parlament. „Prima posibilitate de coalitie ar trebui sa fie intre AKP si HDP (Partidul Democratic al Poporului, pro-kurd). Al doilea model ar putea consta din AKP, CHP (Partidul Republican al Poporului, social-democrat si principalul partid de opozitie) si HDP”, a spus Bahceli. „Daca toate aceste scenarii esueaza, atunci ar trebui tinute alegeri anticipate”, a adaugat el. In astfel de conditii, negocieri AKP ce celelalte partide care au trecut pragul electoral se anunta foarte dificile, fapt ce ar putea conduce spre noi alegeri anticipate in cazul in care nu se va reusi formarea unei majoritati in Parlament si care ar dezavantaja din nou AKP.
[youtube]https://www.youtube.com/watch?v=RtxTFGyYP34[/youtube]
de Marcu Viadi | nov. 13, 2013 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Desi o intelegere cu fortele politice kurde din Turcia, autoritatile de la Ankara s-au aratat miercuri impotriva idei instaurarii unei zone de ‘administratie interimara’ in zonele cu populatie majoritara kurda din nordul Siriei, la granita cu Turcia. ‘Le-am spus sa evite declararea unei administratii de facto care ar putea diviza Siria’, a spus Davutoglu, intr-un interviu publicat miercuri de presa. De aceea, seful diplomatiei turce a acuzat Partidul Uniunii Democrate (PYD), cea mai inalta forta politica si militara din regiunile cu populatie majoritara kurda din nord-estul Siriei, de a nu-si fi respectat promisiunea. ‘Cea mai mare greseala a PYD este ca face presiuni asupra altor grupuri ale opozitiei kurde din zona sa; am primit multe plangeri ale kurzilor de acolo si speram ca (liderii PYD) isi vor schimba atitudinea’, a spus ministrul turc de externe. PYD, care are legaturi cu Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), este numai unul dintre partidele kurdo-siriene existente, insa este singurul care mentine o militie si exercita un control efectiv in nord-estul Siriei.
de Razvan Iorga | aug. 23, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Nu mai putin de trei milioane de kurzi traiesc in nordul Siriei iar dupa un an si jumatate de revolte care au degenerat intr-un razboi civil, poporul kurd care pana atunci s-a aratat supus regimului, a gasit prilejul de a obtine autonomia. De cand s-au retras fortele siriene in urma cu cateva luni, Partidul Uniunii Democratice (PYD) a preluat controlul asupra birourilor guvernului si instalatiilor militare din provincia Afrin (regiunea nord-occidentala kurda). Retragerea tactica a fortelor regimului din zonele kurde a fost impusa de nevoia de a concentra trupele la Alepo si Damasc, cele doua focare ale insurgentiei populare, noteaza joi ziarul La Razon. Acest vid de putere le-a permis kurzilor sa declare kurda limba oficiala, care se studiaza acum in scoli. Au deschis si propriulpost Ronahit TV si au schimbat steagul sirian cu cel tricolor kurd inaltat uneori alaturi de cel al PKK, considerata grupare terorista de Turcia si SUA. PYD in Afrin si Consiliul National Kurd (CNK) din Qamishli au incheiat o controversata alianta la Erbil (nordul Irakului) privind crearea Consiliului Suprem Kurd care si-a infiintat propriile comitete de aparare populara, o militie ‘civila’, pentru a-i proteja pe kurzi. Desi presedintele PYD din Afrin, Bagran Civakurd, neaga ca aceste comitete seamana cu militiile armate afiliate PKK, acestea sunt inarmate cu arme kalasnikov si patruleaza provincia.
Kurzii, instrument anti-Turcia
Inca din vremea lui Hafez al Assad, kurzii au fost folositi ca instrument al politicii regimului care a permis PKK sa-si mentina activitatile pe teritoriul sirian pentru a tine la respect Turcia. Bashar al Assad i-a permis liderului PYD, Mohamad Saleh Muslim, sa revina din exil si a eliberat 600 de detinuti kurzi in aprilie. Frictiunile dintre Siria si Turcia au venit tocmai de la sprijinul aratat de Damasc lui Abdullah Öcalan, fondatorul PKK, incarcerat din 1999 in Turcia. Posibilul control al PYD asupra nordului Siriei a pus in sah Ankara, care se teme ca PKK se va instala liber in nord cu sprijinul PYD, care guverneaza ‘de facto’ in regiunea occidentala a Kurdistanului sirian. Un lucru semnificativ este ca dupa ce premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat ca Turcia nu va tolera prezenta grupurilor teroriste kurde in apropierea frontierei sale cu Siria, PKK a declansat o ofensiva impotriva fortelor militare turce in localitatile Hakary, Shamzinan si Chale, de la granita cu Iranul, ca raspuns la amenintarile Ankarei. Daca fortele turce decid sa intre in nordul Siriei, 6.000 de combatanti ai PKK vor apara PYD. PYD si-a exprimat neincrederea fata de Consiliul National Sirian, asigurand ca ‘urmeaza agenda turca’. Nu sprijina fortele siriene, dar nici nu lupta impotriva lor, avand in vedere ca acestea s-au retras fara rezistenta din Afrin Kobani, Derek, Amude, Sari Kani si Qamishili. Cand a inceput revolutia siriana, PYD a propus altor partide kurde sub umbrela Consiliului National Kurd (CNK), sa formeze o alianta pentru a unifica toate formatiunile politice si a avea o agenda comuna. insa diferentele dintre CNK si PYD au fost majore, astfel incat CNK si-a creat pe ascuns propriul Consiliu Suprem alaturi de alte 9 partide, lasand in afara PYD. Pana la urma la 4 august, gratie medierii moderatului Massoud Barzani, PYD a fost din nou acceptat in Consiliul Suprem Kurd. Diaspora kurda este cea mai numeroasa din lume care nu are un stat propriu. Populatia kurda este repartizata in Turcia, Siria si Iran: 30 de milioane de kurzi traiesc in intreaga lume. In Turcia sunt 12 milioane, in nordul Siriei 3 milioane, iar in Irak si Iran restul, kurzii reprezentand 10% din populatie.
de Anatol Terzi | aug. 14, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia, Uncategorized @ro
Conflictul din Siria ar putea să se termine rău pentru Turcia. Încet, dar sigur, kurzii îşi stabilesc controlul în zona din nord-estul Siriei, iar autorităţile turce încep să realizeze întreaga dimensiune a coşmarului – apariţia unei federaţii kurde, chiar dacă graniţele acesteia nu vor fi recunoscute.
Concluzia aparţine Financial Times, care a fost preluat de mai multe publicaţii din Turcia. Pentru elita de la Ankara, aceasta constituie o ameninţare la însăşi existenţa statului turc. Pe teritoriul Turciei trăiesc în prezent circa 13 milioane de kurzi. Apariţia embrionului unui stat kurd pe teritoriul autonomiei kurde din Irak şi în zonele „eliberate” din Siria ar putea să ducă la ruperea unor mari bucăţi din Turcia.
Cel mai neliniştitor factor în Siria este, în opinia clasei politice turce, consolidarea PYD (Partidul Unităţii Democratice), un aliat ferm al PKK (Partidul Muncitorilor din Kurdistan), care în decursul ultimilor 30 de ani duce un război de gherilă împotriva autorităţilor Turciei. PKK se foloseşte de oportunităţile oferite de conflictul din Siria şi în ultimele săptămâni a organizat mai multe atacuri majore în sud-estul Turciei, soldate cu zeci de victime printre soldaţii turci. Colapsul Siriei relevă fisurile profunde pe care se bazează influenţa Turciei în regiune, comentează Financial Times. Consecinţele unei astfel de evoluţii ar putea fi dintre cele mai neplăcute nu doar pentru Turcia, ci şi pentru Occident, care are nevoie de un aliat stabil în lumea musulmană.
Turcia pare lipsită de putere în situaţia actuală: încercările primului ministru Recep Tayyip Erdogan de a intra în graţia liderului Kurdistanului irakian, Massoud Barzani, s-au soldat fără succes. Răspunsul lui Barzani la aceste mişcări ale lui Erdogan a fost organizarea unei coaliţii a kurzilor din Siria, care luptă împotriva regimului condus de preşedintele Bashar al-Assad şi a cărei forţă motrice este PYD.
