România se leapădă de moștenirea Krivoi Rog
Krivoi Rog rămâne o problemă nerezolvată în relațiile dintre București și Kiev
Ministrul Economiei, Claudiu Năsui, consideră că România ar trebui să vândă la licitaţie activele şi toate creanţele pe care le deţine la combinatul siderurgic Krivoi Rog din Ucraina. Dorința României de a se lepăda de moștenirea Krivoi Rog nu este nouă.
„Am propus prim-ministrului ce nu a avut curaj nimeni să facă de zeci de ani încoace: să ieşim din această afacere comunistă păguboasă care încă risipeşte banii românilor fără absolut niciun scop altul decât îmbogăţirea unor abonaţi la bani de la stat. Concret, trebuie să vindem la licitaţie activele şi toate creanţele de acolo. Să mai recuperăm ce putem şi să nu mai plătim un milion de euro pe an unor firme stabilite din pix în 1999”, a scris ministrul Economiei într-o postare pe Facebook.
Plan megalomanic
Construcţia uzinei de la Krivoi Rog a început în 1983, în perioada când existau Uniunea Sovietică şi Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), fiind implicate Republica Democrată Germană, RS Cehoslovacă, RP Bulgaria şi RS România. În 1990, lucrările, realizate în proporţie de 70%, au fost oprite. În 1998, investiţia a intrat în conservare, până la găsirea unei soluţii.
„De 22 de ani acest combinat nu mai funcţionează deloc. Celelalte state cu care eram în asociere şi-au marcat pierderea şi au vândut pe cât au putut ce aveau calculat drept contribuţie naţională. Statul român, însă, a ales să rămână agăţat de combinat alături de statul ucrainean, cel pe teritoriul căruia se află acest maldăr de fier din care se fură anual cam orice. Ştiţi ce face statul român cu el de zeci de ani? Plăteşte anual un milion de euro la trei firme pentru „pază şi conservare”. Trei firme care tot fac bani frumoşi an de an din paza unei ruine. An de an.
Recent am primit pe masă nota de plată pe anul acesta. Ne costă încă 5,4 milioane de lei. Nu sunt alese la întâmplare aceste firme. Sunt impuse printr-o lege în care ele apar paznici obligatorii. Repet, an de an… Am crede măcar că aceste trei firme au fost alese pe baze concurenţiale printr-o licitaţie sau prin orice e firesc în 2021. Deloc. Sunt trei firme nominalizate expres într-un HG din 1999. Cele trei firme sunt: Arcom SA, Arcif SA şi Uzinexport SA. Până acum, aceste firme au primit peste 70 de milioane de lei. Adică 1 milion de euro pe an”, susţine ministrul Economiei.
Problema combinatului a afectat periodic relațiile dintre Kiev și București. In octombrie 2005, Mittal Steel a cumparat cea mai mare otelarie din Ucraina, Kryvorizhstal, contra sumei de 4,81 miliarde de dolari (4,02 miliarde de euro). Prin aceasta achizitie, Mittal Steel controleaza aproximativ 20% din productia de otel a Ucrainei.
Datorii imense
Construirea Combinatului Minier de Îmbogăţire a Minereurilor Acide cu conţinut de fier CIM Krivoi Rog a fost hotărâtă prin Convenţia multilaterală. Ea a fost încheiată la 20 octombrie 1983 la Berlin între guvernele R.P. Ungare, R.D. Germane, URSS şi R.S. Cehoslovacia. Ulterior, RP Ungară s-a retras din această Convenţie şi au aderat RP Bulgaria şi RS România.
După destrămarea URSS, în Convenţie au rămas Ucraina, cu o cotă de participare de 56,8%, România 27% şi Slovacia 18,2%.
Volumul de lucrări realizat de România este de 640,38 milioane ruble transferabile, din care obiectivele finalizate şi recepţionate reprezintă circa 278 milioane ruble transferabile, reprezentând circa 83 la sută din cota de participare. Lucrările au fost sistate în anul 1998, de către toate părţile.
Într-un top al datoriilor pe care România le are de recuperat, publicat în mai 2012, cheltuielile cu investiţia de la combinatul de la Krivoi Rog se clasează pe locul al doilea. Cea mai mare parte a opiniei publice din România susține eforturile de autorităților de a se lepăda de moștenirea Krivoi Rog. (N.G.)
Fondul Proprietatii de Stat din Ucraina nu are in vedere privatizarea combinatului de la Krivoi Rog deoarece trebuie mai intai ca guvernul de la Kiev sa ajunga la intelegeri cu celelalte tari participante, in special cu Romania, care vrea un miliard de dolari pe actiunile sale, potrivit institutiei. „Pana la un consens in relatiile cu celelalte tari este imposibil sa avansam catre privatizare”, a declarat intr-o conferinta de presa seful Fondului, Aleksander Riabcenko, citat de presa de la Kiev. Potrivit acestuia, asteptarile partii romane sunt foate ridicate si este putin probabil ca Romania sa dea inapoi. Oficialul a adaugat ca „aceste asteptari s-au concretizat” intr-o suma de un miliard de dolari. „Au renumarat toti acei peleti in dolari si a aparut acest numar frumos si rotund. S-au obisnuit deja cu ideea ca vor primi acesta suma de la Ucraina. Acum este foarte problematica o intelegere”, a afirmat Riabcenko. Constructia combinatului minier si de prelucrare Krivoi Rog a inceput in 1983 in Uniunea Sovietica, partile implicate fiind Ucraina, Republica Democrata Germana (Germania de Est), Cehoslovacia, Ungaria si Romania, transmite Mediafax. Dupa dezmembrarea Uniunii Sovietice, Ucraina a primit 56,4% din actiuni, Romania 28% si Slovacia 15,6%, iar constructia complexului a fost inghetata in 1990, lucrarile fiind finalizate in proportie de 70%. Romania a investit in combinatul Krivoi Rog, inainte de anul 1989, circa 800 milioane dolari. In ultimii ani, autoritatile de la Bucuresti au anuntat in mai multe randuri ca vor sa renunte la participatia detinuta la combinatul din Ucraina. Investitiile in constructia combinatului s-au ridicat pana in 1990 la 1,65 miliarde de dolari, dintr-un total de 2,4 miliarde de dolari. Fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, a declarat in luna mai a anului trecut ca statul ar putea vinde participatia la Krivoi Rog grupului ArcelorMittal, cu care a inceput discutii tehnice pe aceasta tema. „Am abordat un lucru foarte important, care poate sa dea un element de siguranta, de garantie, a dezvoltarii ArcelorMittal la Galati, vanzarea participatiunilor pe care statul roman le are la Krivoi Rog catre ArcelorMittal si, de saptamana viitoare, vom incepe discutiile tehnice pe aceasta tema”, a declarat Videanu. Ministrul a reamintit ca statul roman a investit inainte de 1989 in combinatul de la Krivoi Rog, fiind vorba despre „o investitie substantiala”. Videanu a spus ca se va face o evaluare corecta a tot ceea ce exista in combinatul din Ucraina, dar nu a putut sa faca o estimare a investitiilor romanesti de acolo pentru ca este vorba despre investitii facute „in sistemul vechi”. „Trebuie sa luam o decizie, pentru ca de 20 de ani cheltuim in continuare cu Krivoi Rog incercand sa asiguram paza, de multe ori ineficienta”, a subliniat Videanu. La Krivoi Rog mai sunt 120 de romani, angajati la firmele Arcom si Uzinexport, care beneficiaza de un salariu brut de 500 lei si o diurna de 300 dolari, platiti de statul roman.