de Razvan Iorga | sept. 28, 2018 | Editorial, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Cum relațiile dintre UE și puterea de la Chișinău s-au șubrezit vizibil în ultimul an, pe fondul unor decizii departe de standardele democratice europene, Moscova a început din nou o mișcare concentrică în jurul idei de federalizare.
Mirosul de sânge i-a atras rapid pe campionii federalizării R. Moldova, iar schema planificată nu este deloc un scenariu fantasmagoric. Din acest punct de vedere, Rusia se află aproape de un moment-cheie. Unul pe care l-a pierdut în urmă cu 15 ani. Atunci, Vladimir Putin făcea cale întoarsă de la scara avionului cu care trebuia să sosească la Chișinău pentru a semna celebrul „plan Kozak”.
Acesta ar fi trebuit să federalizeze R. Moldova, punând greutate de decizie în jurul Comratului și al Tiraspolului pentru ca țara să nu poată devia niciodată de pe orbita Rusiei. Presiunea externă din partea Occidentului, dar și cea internă din Parlament, l-a făcut pe bătrânul comunist Vladimir Voronin să se sucească în ultima clipă, lăsând Moscova cu buza umflată. Un afront pe care Rusia nu l-a uitat și care se cere rezolvat.
A urmat o perioadă de tatonare și tango-uri nereușite ale UE cu Voronin, după care „Revoluția Twitter” de la 7 aprilie 2009 a pus în așteptare acest plan. Unul pe care de altfel Moscova nu l-a abandonat niciodată, ci l-a pus doar în conservare. Pentru vremuri mai bune.
Între timp, Rusia a început să caute alți cărători de proiecte politice la Chișinău și i-a găsit repede, în persoana lui Igor Dodon. Renato Usatîi a fost doar un „jolly joker” pe care malaxorul evenimentelor l-a scuipat afară rapid. Sprijinit politic, Dodon a reușit apoi să rupă rapid șobolanii care stăteau să fugă de pe corabia scundabilă a comuniștilor, conduși chiar de mentorul său.
Tânăr și energic, carismatic și abil în a mânui genți cu bani, economistul Dodon s-a trezit rapid pe un val ce s-a ridicat în special, dacă ar fi să facem o paralelă cu tenisul, pe greșeala adversarului. Corupția și falimentul moral al partidelor de guvernare pro-europene l-au cocoțat rapid pe Dodon în fruntea sondajelor, acesta atingându-și apogeul politic în decembrie 2016, atunci când a devenit președinte.
Prin concursul banilor din offshore-urile din Bahamas veniți de la ruși și prin ajutorul dat paradoxal dat de purtătorii verbali de steag european de la Chișinău, care i-au pus la dispoziție lui Dodon mașinăria de propagandă și tacticile de „black PR” folosite din abundenț, Dodon avea să ajunsă președinte.
Dar această funcție nu a fost și nici nu este de ajuns pentru Dodon. Acesta este conștient că fără majoritate în Parlament este doar un președinte emasculat, fără prea multe prerogative. Un fel de câine fără colți care nu se poate înfrupta din fructele puterii. Moscova este la fel de conștientă și a continuat să pompeze resurse în spatele PSRM-ului și a lui Dodon, ca locomotivă imagistică pentru socialiști.
Pe fondul rupturii aproape totale a PD-ului de Bruxelles, și apucării pe calea „pro-moldovenismului”, Moscova a făcut în această lună o serie de mișcări pe care le vom analiza atent și în detaliu.
Este vorba în primul rând de întâlnirea de la Condrița, reședința prezidențială de lângă Chișinău, dintre Dodon și liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselki. Este o premieră ca un lider de la Tiraspol să vină în inima Chișinăului și să discute de la egal la egal cu președintele R. Moldova. După întâlnire, Dodon a dat un comunicat fad despre discuțiile ce s-au purtat într-o albie cuminte, cea a „pașilor mici” fixați de Guvern. Semn că Dodon nu este încă pregătit din punct de vedere al prerogativelor să preia frâiele negocierilor.
Dodon nu a făcut niciodată vreun secret din faptul că își dorește federalizarea R. Moldova. Cu o infuzie puternică de votanți de stânga pro-ruși, pe fondul unei depopulării masive a R. Moldova, în special a tinerilor care votează tradițional cu dreapta, Dodon are tot interesul ca un scenariu de federalizare să se producă.
Astfel, ar împușca doi iepuri dintr-o lovitură: ar curma orice tentativă de europenizare a R. Moldova și s-ar instala pe viață la cârma țării prin modificarea Constituției și ar poza și în patriotul-suprem care a rezolvat dosarul transnistrean. De facto, acest lucru ar definitiva R. Moldova care țară exportatoare de mere și vin pe piețele asiatice la prețuri mici și obiediență energetică și comercială totală față de Moscova. Un clește din care Chișinăul nu ar mai avea forța să iasă.
Președintele Igor Dodon, favoritul lui Putin pe scena politică moldovenească
Revenind la episodul întâlnirilor de care vorbeam mai devreme, imediat după întâlnirea cu Dodon, Krasnoselski a zburat la Moscova pentru a se întâlni cu reprezentantul special al Kremlinului pentru Transnistria și Moldova, Dmitri Kozak.
Acel diplomat instalat în această vară și pe care Moscova îl scoate de la cutie în situație grele ce țin de planul politic și militar. Fost ofițer GRU, serviciul special de informații al armatei care a cunoscut în ultimul deceniu un reviriment pe fondul militarismului rusesc în cresendo, Kozak este omul de încredere al lui Putin care rezolva „treburile murdare”.
A făcut-o în anii 90 în Caucaz, apoi în anii 2000 în Georgia, pentru ca ultima misie a sa să fie legată de fortificarea ocupației rusești în Crimeea. Acum, după 15, Kozak revine ciclic la butoanele R. Moldova, acolo are misiunea de a resuscita planul său de federalizare în cadrul unui conflict înghețat. In extenso, în cazul reușitei, rușii vor să-l exporte mai departe și pentru Crimeea și estul Ucrainei. Deci, lovitura geopolitică este cu bătaie lungă.
Acțiunile sporite în acest sens vin pe fondul apropierii alegerilor parlamentare din R. Moldova, ce vor avea loc pe 24 Februarie, 2019. Socialiștii sunt de departe partidul câștigător al acestor alegeri, dar rămâne de văzut dacă vor putea să formeze o coaliție de guvernare cu una sau mai multe forțe politice. Nu este exclus nici scenariul unei alianțe de largă respirație națională, acolo unde să conducă într-un binom contra-naturii la vedere, dar deja stabilizat de facto, cu PD.
Pe 26 septembrie, Dodon a zburat și el la Moscova, acolo unde s-a întâlnit și el cu Kozak. Dodon a fost laconic pe subiectul Transnistria după această întrevedere, dar a admis că a discutat aprofundat despre acest dosar.
Totul este încă în expectativă, dar Moscova începe să facă carțile pentru jocul federalizării. Numirea lui Kozak nu este întâmplatoare, iar terenul este unul propice. Cheia este din nou la PD, care în spiritul dual consacrat la Chișinău, va juca din nou între lumi. Între Est și Vest, acolu unde își va vinde scump pielea celui care va licita la mult. Următoarele luni și apoi deznodământul de la urne programt de Dragobete va spune multe despre cine va iubi Moldova pe viitor. Până atunci, spectacolul se joacă în culisele, acolo unde actorii repetă replicile cu sufleurul de la Kremlin. Kaneț filma!
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | apr. 3, 2018 | Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, UE, Uncategorized @ro
Președintele prorus al R. Moldova Igor Dodon, la întâlnire pe malul Nistrului cu liderul separatist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski în 2017
Moscova îi va aduce din nou la aceeași masă de negocieri pe cei doi lideri de la Chișinău și Tiraspol, Igor Dodon și Vadim Krasnoselski. Nu pentru ceva concret, ci doar pentru pozele oficiale și distribuirile pe rețele de socializare pentru a da o față umană legăturii scurtcircuitate dintre cele două maluri ale Nistrului de mai bine de 26 de ani.
Chiar dacă dictează totul la Tiraspol, Rusia trebuie să mențină o aparență de mediator în acest dosar pe care singură l-a creat, întreținut și exploatat politic și economic. Pe de altă parte, Dodon are nevoie, ca și locomotivă imagologică pentru PSRM, de succese, fie ele și de Facebook, pentru a rămâne în atenția publică.
Aici, Rusia exploatează acel sentiment patriotic pe care îl au moldovenii față de Transnistria. Nu atât pentru bucățica această de pământ, ci pentru jertfa și umilința pe care au primit-o în Războiul de pe Nistru din 1992. Atunci, separatiștii transnistreni nu are fi câștigat nici măcar o bătălie de onoare, dacă nu ar fi fost ajutați de militarii ruși și milițiile ucrainene și căzăcești.
Rusia știe bine acest lucru și încearcă în continuare să exploateze abil aceste sensibilități, dându-i lui Dodon mici impulsuri în a-i creat o aură de conducător veritabil. Pentru o parte bună a populației R. Moldova, regiunea separatistă transnistreană reprezintă ceva, chiar și pe cei care nu-l plac pe Dodon.
De asemenea, politica Rusiei este să întrețină un interes viu de disponibilitate la dialog între Dodon și regimul separatist, în eventualitatea scenariul pozitiv al câștigării alegerilor de către socialiști și formarea apoi a unei majorități proruse la Chișinău.
Liantul diplomatic
Artizanul noii întâlniri este chiar vicele șefului diplomației ruse Serhei Lavrov – Grigori Karasin – care a vizitat recent R. Moldova pe 21-22 martie. Vizita acestuia a avut un dublu scop, de a întâlni terenul pentru vizita reprezentantului OSCE în dosarul transnistrian, Franco Frattini și pentru a negocia o nouă întâlnire „forțată” între Dodon și Krasnoselski.
Dacă Frattini a venit la Chișinău cu o negocieri false de tip rusesc, potrivit căreora „rezolvați pachetul de opt obligații comune Berlin Plus, după care mai vorbim despre retragerea trupelor ruse, un element de noutate și condiționalitate nou impus de OSCE, „lipeala politică” dintre Dodon și Krasnoselski a venit relativ lejer pentru Karasin.
Ambii privesc Kremlinul ca pe o icoană și nu ies din cuvântul „învățătorilor de la Moscova”. Astfel, Dodon se va întâlni la finele lunii aprilie în regiunea separatistă cu liderul separatist de la Tiraspol Vadim Krasnoselski.
„Întâlnirea va avea loc pe la sfârşitul lunii aprilie a acestui an. Întrevederea bilaterală va avea loc în Transnistria, la Tighina”, a spus Krasnoselski, după ce pe 2 aprilie a mers la Moscova pentru a lua binecuvântarea politică pe acest subiect.
Anterior, ministrul afacerilor externe din regiunea separatistă transnistreană, Vitali Ignatiev a confirmat întânirea dintre cei doi. „La prima întâlnire dintre Vadim Krasnoselski și Igor Dodon, care a avut loc la Bender, pe 4 ianuarie 2017, s-a convenit asupra deblocării activității CUC. În prezent, are loc pregătirea întâlnirii la care va fi abordată tematica de menținere a păcii”, a spus Vitali Ignatiev.
Dar până se va vedea cu Krasnoselski și Dodon va merge la Moscova pentru a primi instructajul politic cuvenit, undeva pe la jumătatea lunii aprilie.
Dragoste politică cu de-a silă
Este clar că Vadim Krasnoselski va accepta noua întrevedere cu Dodon, doar împins de la spate de Moscova, în realitate acesta nedorind să asculte poveștile lui Dodon despre federalizare sau alte forme consensuale de împăcare.
Astfel, pe 21 martie, Krasnoselski, îl critica pe Igor Dodon, cum ar da dovadă de instabilitate politică, iar declarațiile acestuia sunt neclare și neadecvate.
Krasnoselski i-a amintit atunci lui Dodon că are poziții ambigue față de dosarul transnistrean. „Eu în general sunt surprins că Igor Dodon pretinde că este un preşedinte prorus. Nu văd nimic prorus în el. E acel preşedinte care pledează pentru evacuarea trupelor ruse, pentru lichidarea Transnistriei şi care a renunţat deja la ideea de federalizare şi vorbeşte deja despre un statut special pentru Transnistria”, a notat Krasnoselski la o întrevedere cu reprezentanţii structurilor de forţă, ce a avut loc la Bender.
Krasnoselski i-a amintit lui Dodon că este dezafat și că vorbește de cu totul altceva, în timp ce Transnistria se îndreaptă spre un al viitor politic.
„Nu se poate vorbi despre integrarea, federalizarea sau acordarea unui statut special Transnistriei. În baza „constituției” noi putem vorbi doar despre independența statului „republica moldovenească nistreană”. Noi nu mai luptăm pentru independență. Noi doar o susținem, deoarece deja am obținut independența „republicii moldovenești nistrene”. Noi acum tindem să obținem recunoașterea Transnistriei”, declarat Krasnoselski.
De altfel, Dodon se chinuie să negocieze măcar vânzarea electorală a acestei teme a „reîntregirii” pentru viitoarea campanie electorală din toamnă de la parlamentare. PSRM nu are prea multe în afară de așa-zisul pericol unionist și tradițiile familiale ancestrale. Dar acest mesaj nu poate decât să conserve electoratul, în timp ce Reintegrarea Transnistriei ar putea lovi coarda sensibilă a nehotărâților sau și din alte tabere.
În termeni reali, Krasnoselski nici nu ar vrea să-l vadă pe Dodon, dar insistențele Moscovei îl obligă pe liderul separatist de la Tiraspol să accepte acest compromis. Cel mai propabil, Dodon va relua retorica patriotardă, cum că el este cel care poate dialoga cu Tiraspol și va face paradă de acest lucru.
Iepurii din pălăria Moscovei
Pe de altă parte, Rusia mai urmărește și să mai disperseze din imaginea de monopol pe care actualul guvern de la Chișinău și-a creat-o pe acest dosar. Mai împinși de la spate de occidentali, mai din propria inițaitivă sau interese de business, actualul Guvern de la Chișinău a reușit să închege cel mai serios dialogul cu Tiraspol.
Cei mai critici vor afirma că este unul în care Chișinăul a cedat prea mult. Și nu vor greși cu nimic. Este adevărat, unele cedări recente ale Chișinăului sunt la limita răbdării, iar placuțele de înmatriculare care va permite circulația mașinilor cu numerele transnistrene în Europa ar putea pune capac.
Cel mai probabil, totul se va nărui și se va ajunge la status quo-ul anterior, după ce transnistrenii vor insista prea mult că nu vor să discute nici în ruptul capului o soluție politică a diferendumului. Ceea ce se va întâmpla cel mai probabil, mai devreme sau mai târziu.
Astfel, Rusia vrea cu tot dinadinsul să-l mai introducă în scena negocierilor, fie ele și de fațadă, pe Dodon. Electoratul PSRM-ului de stânga nu este tocmai cel mai inteligent și va aprecia doar imaginile date de televizinile de casă și pozele de pe contul de Facebook al președintelui.
Se va întreține cultul personalității unui președinte volubil, pe alocuri curajos, care stă la masa negocierilor cu separatiști chiar în fieful lor de peste Nistru.
Asta e tot ce contează pentru Rusia în dosarul transnistrean pentru moment, să creeze noi perdele de fum și să îi ridice cota electorală a lui Dodon și a partidului de care încă este legat ombilical – PSRM. Să creeze premizele subzistenței economice a Transnistriei cu bani europeni și bunăvoință și permisivitate de la Chișinău. Restul sunt doar detalii în toată această ecuație.
Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Razvan Iorga | aug. 3, 2017 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, Știri
Vicepremierul rus, Dmitri Rogozin (dreapta) și liderul separatist transnistrean, Vadim Krasnoselski
După ce a fost declarat persona non-grata, miercuri, la Chișinău, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a avut imediat o întâlnire la Moscova cu liderul separatist transnistrean Vadim Krasnoselski, cu care a discutat despre aplicarea unei lovituri Chișinăului, deoarece ar fi obstrucționat „misiunea rusească de pacificare” de pe Nistru, relatează Interfax. Oficialul rus a declarat că singurii care s-ar fi opus reizbucnirii unui conflict pe Nistru, dar și provocărilor împotriva Transnistriei sunt „pacificatorii” ruși, „care stau de nădejde”. În această situație, afirmă oficialul rus, este necesară fortificarea misiunii de menținere a păcii și securității regiunii transnistrene.
La rândul său, Vadim Krasnoselski a calificat drept extrem de periculoase deciziile recent ale Chișinăului, precum cea a Curții Constituționale a Republicii Moldova, conform căreia trupele ruse se află ilegal în Transnistria, la fel și recenta declarație a Parlamentului de la Chișinău cu privire la retragerea militarilor ruși din regiune și transformarea operațiunii de menținere a păcii într-o misiune de observatori civili sub mandat internațional. „Eu observ dorința de a elimina contingentul rusesc de pe teritoriul Transnistriei”, a plusat în retorica sa separatistul Krasnoselski.
De altfel, Krasnoselski i-a acordat lui Rogozin o decorație cu ocazia a „25 de ani ai operațiunii de pacificare în Transnistria” și pentru „participare activă la restabilirea păcii” în așa-numita republică moldovenească nistreană. Rogozin a fost declarat, miercuri, de către autoritățile de la Chișinău persona non-grata și nu mai are voie să vină în R. Moldova.
de Razvan Iorga | iul. 12, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina
Fostul și actualul lider al Transnistriei, Igor Smirnov și Vadim Krasnoselski (dreapta)
Diplomația de la Kiev a reacționat vehement, după ce Duma de stat a Rusiei a adoptat o declarație prin care condamnă așa-zisa blocadă economică instaurată de către Ucraina și R. Moldova regiunii separatiste transnistrene. De altfel, ucrainenii au demonstrat că Transnistria se bucură de toate privilegiile zonei libere de comerț din CSI și cea de liber schimb între R. Moldova și UE. De altfel, MAE ucrainean a și transmis o serie de statistici oficiale prin care arată că exporturile de mărfuri fabricate în regiunea transnistreană a crescut de la 51 de milioane de dolari, cu circa 20%, la 61 de milioane dolari. De asemenea, ritmul de creștere este în continuare pozitiv, fapt ce nu susține afirmația Moscovei.
Bătuți cu propriile argumente
„O totala neînțelegere din partea noastra reprezinta „preocuparea” Dumei în urma introducerii controlului comun la punctul de control Cuciurgan. La urma urmei, această decizie confirmă actiunea cadrului legal al Republicii Moldova pe întreg teritoriul țării sale. În același timp, Rusia a declarat în mod repetat despre respectul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internațional”, se arată într-o declarție a MAE ucrinean.
Diplomația de la Kiev a subliniat că afirmațiile făcute de partea rusă ca Ucraina pune piedici pentru desfasurarea următoarei runde de negocieri în format „5 + 2“ este un alt exemplu de manipulare deschisa, deoarece administrația de la Tiraspol a fost cea care a respins propunerea recentă pentru organizarea Conferinței bavareze, unde urma sa se discuta despre viitoarea agendă a negocierilor precum și calendarul punerii în aplicare a acestora.
Kievul cere retragerea trupelor ruse din regiune
„Ucraina cere Federației Ruse să înceteze acțiunile sale distructive, și în cele din urmă să ofere asistență eficientă în rezolvarea seriei de probleme de actualitate de pe agenda procesului de negocieri în formatul“ 5 + 2”, în interesul populației de pe ambele maluri ale Nistrului, inclusiv prin îndeplinirea angajamentului, asumat la summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999, de a retrage trupele din regiunea transnistreană a Republicii Moldova“, a subliniat declaratia Ministerului ucrainean al Afacerilor Externe.
Duma de Stat a Federației Ruse a adoptat vinerea trecută, o declarație în care denunță așa-numite presiuni din partea Republicii Moldova și a Ucrainei asupra regiunii separatiste transnistrene. Potrivit deputaților ruși, Chișinăul și Kievul ar încerca să creeze o blocadă în jurul regiunii transnistrene și nu s-ar consulta cu Tiraspolul în anumite decizii. Deputații ruși somează Guvernul de la Chișinău și pe autoritățile de la Kiev să renunțe ”la orice formă de presiune asupra Transnistriei și la acțiuni de organizare a blocadei sale”, transmite RIA Novosti. Nu în ultimul rând, declarația Dumei de Stat se spune că acțiunile Republicii Moldova și ale Ucrainei ar fi o amenințare asupra stabilității regiunii transnistrene și a securității populației, inclusiv pentru mai mult de 200.000 de cetățeni ai Federației Ruse. De altfel, doctrina militară a Rusiei stipulează că Rusia poate interveni militar pentru apărarea cetățenilor ei, iar un deputatul rus a amenințat Chișinăul, pe acest fond al „blocadei”, cu un conflict pe calapodul Donbasului.
de Razvan Iorga | iun. 23, 2017 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri
Așa-numitul președinte al Transnistriei, Vadim Krasnoselski, a declarat într-un interviu pentru publicația rusă Nezavisimaya Gazeta, că regiunea separatistă pe care o conduce în stânga Nistrului nu este interesată de niciun fel de participare în procesul electoral de la Chișinău, așa cum propune PSRM și președintele prorus Igor Dodon. El a respins ideea ca transnistreni să se prezinte la urne pentru a vota Parlamentul de la Chișinău în baza schimbării sistemului electoral într-unul mixt, așa cum prevede inițiativa legislativă PD-PSRM, chiar și dacă acesta le-ar asigura un anumit număr de locuri în Legislativul de la Chișinău.
Recent, Dodon a declarat la postul TV al socialiștilor, NTV, că are un proiect politic măreț ca, în 2020, Republica Moldova să integreze Transnistria prin oferirea de locuri în Parlamentul de la Chișinău și de acordare a unui autonomii pe modelul găgăuz. Dar pentru realizarea acestui lucru nu are nevoie în viitorul parlament de proeuropeni și unioniști. Dodon este contrazis astfel de cel cu care s-a întâlnit în urmă cu câteva luni și pe care l-a numit atunci „președintele Krasnoselski”, felicitându-l cu ocazia alegerii sale în această așa-zisă funcție.
„Eu foarte mult sper că termenul real de unire a țării este anul 2019-2020. În 2018 vor fi alegeri, până la alegerile parlamentare în Republica Moldova, nu vom putea rezolva această problemă. Exista majoritatea parlamentare care blochează, care sunt pentru NATO și Unirea cu România. Așa că până nu vom elimina aceste elemente care împiedică și ei nu vor fi la guvernare. După aceasta vom crea fundamentul pentru a ne apropia de regularizare politică. În 2018 vom termina alegerile aici, vom crea o altfel de majoritate parlamentară, la fel și la guvernare și în instituția parlamentară avem deja o viziune clară și anii 2019- 2020 sunt termenele reale cu care ne putem apropia de discuțiile privind statutul politic regiunii transnistrene în componența Republicii Moldova”, a spus Dodon.
