Kremlinul, avertisment pentru SUA și UE

Kremlinul, avertisment pentru SUA și UE

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Rusia, aliat diplomatic și militar al Belgradului, a solicitat SUA şi Uniunii Europene să-şi exercite influenţa asupra autorităţilor din Kosovo pentru ca acestea să pună capăt ‘provocărilor şi confruntării’ cu Serbia, relatează mass-media de la Moscova, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Cerem Washingtonului şi Bruxellesului să-şi exercite influenţa pe lângă Pristina şi să-şi asume responsabilitatea pentru transpunerea în practică a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU’, a declarat ministrul de externe rus Serghei Lavrov în finalul întâlnirii cu omologul său sârb, Ivica Dacic.

Acuzații dure

Ministrul rus a reamintit că SUA şi UE ‘au participat direct’ la redactarea respectivelor rezoluţii şi ar ‘trebui să-i determine pe kosovari să pună capăt politicilor provocatoare şi de confruntare’.

Lavrov a apreciat că obligaţia Pristinei privind crearea unei asociaţii sau a unei comunităţi a municipalităţilor sârbe ‘este ignorată’, în pofida faptului că aceasta este inclusă în acordul de normalizare a relaţiilor dintre Serbia şi Kosovo, încheiat în aprilie 2013 cu medierea UE.

‘UE este incapabilă să facă ceva în acest sens’, a declarat ministrul rus, denunţând în acelaşi timp decizia Pristinei din decembrie 2018 de a crea o armată proprie prin ‘încălcarea Rezoluţiei 1244’ a Consiliului de Securitate al ONU, care stipulează că misiunea internaţională KFOR, condusă de NATO, este singura autoritate militară în Kosovo.

‘Totodată, NATO a făcut la Bruxelles comentarii favorabile faţă de acest pas ilegal’, susţine Serghei Lavrov.

Istorie sângeroasă

KFOR supraveghează securitatea în teritoriul desprins de Serbia de la sfârşitul conflictului din 1998-1999 între forţele sârbe şi gherila separatistă albaneză.

Republica Kosovo, fostă provincie sârbă populată de o majoritate albaneză, şi-a autoproclamat independenţă în 2008, dar Serbia nu o recunoaşte.

De asemenea, Serghei Lavrov s-a referit la introducerea de către Kosovo, în noiembrie trecut, a unor taxe de 100% asupra produselor sârbe (şi bosniace), ceea ce a provocat indignarea Belgradului.

Dialogul între Serbia şi fosta sa provincie Kosovo pentru normalizarea relaţiilor s-a întrerupt după introducerea acestor taxe.

Ivica Dacic a declarat miercuri, la Moscova, că Belgradul va relua dialogul ‘numai dacă Pristina va elimina aceste taxe vamale’. Anterior, UE şi Statele Unite au cerut Kosovo să anuleze aceste taxe vamale.

Cu toate acestea, potrivit lui Lavrov, ‘colegii din UE care, conform rezoluţiilor Adunării Generale a Naţiunilor Unite, ar trebui să acţioneze ca mediatori între Belgrad şi Pristina, nu îşi îndeplinesc funcţiile’. (M.B.)

Share our work
Kremlinul, avertisment pentru SUA și UE

Presedintele sârb Vucic, atac dur la KFOR

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a afirmat că prezenţa de trupe albaneze în nordul Kosovo are drept scop intimidarea sârbilor şi provocarea suplimentară a Serbiei, relatează agenţia Tanjug, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Într-un demers care i-a nemulţumit şi mai mult pe locuitorii de etnie sârbă din nordul Kosovo, trupe KFOR (Forţa internaţională de pace sub comanda NATO în Kosovo), inclusiv mulţi soldaţi albanezi, au patrulat joi prin Mitrovica de Nord.

În opinia lui Vucic, este perfect logic ca populaţia să fie nemulţumită de acest fapt.

”Dacă incluzi trupe albaneze în cadrul NATO, luaţi-le pentru un tur în Zrze şi Djakovica (sud), nu le duceţi în Mitrovica de Nord (cu populaţie sârbă, nota red.), a declarat Vucic într-un mesaj către NATO şi KFOR. ”Nu vor exista consecinţe drastice, deoarece trebuie să evaluăm toate acţiunile viitoare într-un mod serios şi responsabil (…) În ce priveşte poporul nostru, dacă KFOR nu-şi face treaba, va exista cine s-o facă”, a mai afirmat Vucic, citat de mass-media.

Referindu-se și la anunțul conform căruia foștii secretari de stat Madeleine Albright și Hillary Clinton vor vizita Pristina în data de 12 iunie, cu ocazia aniversării intrării KFOR în Kosovo, președintele sârb a spus că era de așteptat, având în vedere că cele două au fost implicate în crearea „ unui Kosovo independent”.

”Este copilul lor, au creat un Kosovo independent, contrar normelor dreptului internațional, pe care majoritatea lumii îl vede așa astăzi. Ne vom asigura că și administrația Trump va vedea  cine sunt cei care au creat un Kosovo independent”, a subliniat liderul de la Belgrad. (M.B.)
Share our work
Kremlinul, avertisment pentru SUA și UE

Vucic, gata să recunoască independența Republicii Kosovo

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Preşedintele sârb Aleksandar Vucic a sugerat recent că Serbia ar putea fi de acord să recunoască Kosovo, cu condiţia obţinerii de compensaţii în cadrul unei înţelegeri mai largi, într-un interviu acordat agenţiei italiene ANSA, citat de mass-media de la Belgrad, preluată de KARADENIZ PRESS. „Trebuie să găsim mai întâi compromisul, nu putem recunoaşte Kosovo fără a obţine ceva din partea cealaltă”, a declarat şeful statului sârb. „Cu ajutorul prietenilor noştri europeni şi cu sprijinul Rusiei, al Statelor Unite, al Chinei şi al altor ţări, sunt sigur că putem ajunge la o soluţie”, a adăugat Vucic.

Dialog blocat

Provincia Kosovo şi-a proclamat unilateral independenţa faţă de Serbia în 2008, la zece ani după războiul dintre forţele sârbe şi cele albaneze, care luptau pentru independenţă (1998-1999), confruntare care a făcut peste 13.000 de victime.
Autorităţile de la Belgrad refuză să recunoască independenţa fostei sale provincii. Ambele părţi sunt supuse unor presiuni internaţionale intense pentru a ajunge la un acord prin care să îşi normalizeze relaţiile, o miză de care depind şansele celor două părţi de a avansa pe calea înspre o viitoare aderare la UE.
Dialogul mediat de UE este blocat, în special după impunerea de către Priştina în noiembrie a unui tarif de 100% pentru produsele sârbe. Belgradul a avertizat că nu va relua dialogul ce vizează normalizarea relaţiilor cu Priştina atât timp cât această măsură vamală este în vigoare. (M.B.)

Share our work
Kremlinul, avertisment pentru SUA și UE

Kosovo refuză SUA

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Premierul din Kosovo, Ramush Haradinaj, a declarat miercuri că nu va renunţa la taxele ridicate la importurile din Serbia şi Bosnia-Herţegovina, după ce SUA a ameninţat că relaţiile între Washington şi Priştina sunt în pericol pe fondul acestora, relatează site-ul publicaţiei Balkan Insight, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Premierul Haradinaj a insistat, în acest context, că nu va renunţa la taxe decât în momentul în care Serbia va recunoaşte independenţa Kosovo, declarată în 2008.

Avertisment american

Asistentul adjunct al Secretarului de Stat american, Matthew Palmer, asistentul adjunct Laura Cooper şi Directorul pentru Afaceri Europene, John Erath, au semnat o scrisoare prin care avertizează Kosovo că relaţiile dintre Priştina şi Washington sunt în pericol din cauza taxelor impuse la importurile din Serbia şi Bosnia şi Herţegovina. „Ne-am explicat poziţia, iubesc SUA, dar nu voi ceda Serbiei şi Rusiei”, a declarat Haradinaj, în urma unei întâlniri cu ambasadorul SUA în Kosovo, Philip Kosnett.
„Taxele nu au legătură cu SUA, nici cu modul în care s-a dezvoltat dialogul cu Serbia, ci este un răspuns dat la 20 de ani de conflict îngheţat şi suntem obosiţi. Căutăm un acord final între Serbia şi Kosovo şi recunoaştere reciprocă. Vreau să ridic taxele, dar trebuie să se lege de recunoaştere”, a mai afirmat oficialul kosovar.
Premierul kosovar a îndemnat SUA să înţeleagă că Priştina aşteaptă de 20 de ani o rezoluţie la disputa sa cu Belgrad.

Jocuri periculoase

„Serbia se joacă cu noi, anulându-ne recunoaşterea (de alte state). Ne contestă graniţele şi atacă familiile membrilor Forţelor de Securitate din Kosovo”, a mai afirmat Haradinaj.
Serbia susţine că a convins un număr mic de state să îşi retragă recunoaşterea independenţei Kosovo.
În scrisoare este menţionat faptul că „aceste acţiuni subminează abilitatea Statelor Unite de a colabora cu Kosovo”. Cu toate acestea, scrisoarea insistă că Statele Unite continuă să susţină Kosovo în obţinerea unui acord cu Serbia, „bazat pe recunoaştere reciprocă, durabilă, implementabilă şi benefică pentru ambele părţi”.
În luna noiembrie 2018, Kosovo a impus o taxă vamală de 100% la importurile din Serbia, acuzând Guvernul sârb că este vinovat pentru eşecul său de a adera la Interpol.
Atât Statele Unite, cât şi Uniunea Europeană, au îndemnat Kosovo să renunţe la taxele de import, afirmând că acestea subminează dialogul cu Serbia. (M.B.)

Share our work
Kremlinul, avertisment pentru SUA și UE

Putin, supărat pe Kosovo

Kosovo, problema strategica in Balcani

Kosovo, problema strategica in Balcani

Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat autorităţile din Kosovo că au întreprins o serie de provocări, inclusiv prin decizia de a-şi înfiinţa propria armată, o mişcare care a dus la tensionarea relaţiilor cu Serbia care ar fi putut destabiliza regiunea, relatează mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Putin a mai declarat că este de părere că decizia Kosovo de a-şi înfiinţa propria armată a fost ilegală. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă pe care Vladimir Putin a susţinut-o la Belgrad în urma discuţiilor avute cu preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic.

Vizită strategică

Preşedintele rus Vladimir Putin se află într-o vizită oficială la Belgrad unde s-a întâlnit cu omologul său sârb, Aleksandar Vucic, şi a semnat o serie de acorduri şi memorandumuri, subliniind căldura dintre cei doi aliaţi slavi, a informat mass-media regională.
Preşedintele rus Vladimir Putin a beneficiat joi de o primire demnă de un “superstar”, în vizita sa oficială în Serbia, principalul aliat al Rusiei din Balcani. Peste 100.000 de sârbi ar fi luat parte la primirea grandioasă de care a avut parte Vladimir Putin, conform kurir.rs. Marșul a fost organizat de partidul președintelui Vučić și de organizațiii proruse din Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru și Republica Kosovo.
Manifestanții s-au strâns încă de dimineaţă pentru a-l însoţi pe preşedintele rus până la Catedrala Sfântul Sava, unul din principalele lăcaşuri de cult ortodoxe din lume, a cărui renovare a fost finanţată parţial de gigantul rus al gazelor Gazprom.

Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova

Problematica Kosovo-Crimeea consolidează relațiile Belgrad-Moscova

Putin, salvarea Serbiei

Pe lângă legăturile istorice, religioase şi culturale cu “fratele cel mare slav ortodox”, sârbii sunt recunoscători pentru sprijinul oferit de Moscova în problema Kosovo. “Sunt încântat să vizitez Serbia prietenă, soră, să discut despre ce s-a făcut deja şi să conturăm perspectivele cooperării noastre ulterioare”, a comentat Putin, aflat la a patra vizită în fosta republică iugoslavă, relatează mass-media.
Vladimir Putin “este salvarea Serbiei. Uniunea Europeană se destramă, până să ajungem noi acolo nu va mai exista”, a comentat pentru France Presse un general în retragere în vârstă de 66 de ani, Mitar Pekic, instalat în faţa catedralei cu şase ore înainte de sosirea prevăzută a liderului de la Kremlin.
Relaţia ruso-sârbă este “mai mult emoţională decât raţională”, a remarcat la Belgrad analista economică Biljana Stepanovic.
Analistul Branko Radun a declarat că Serbia și Rusia au o apropiere religioasă, istorică și lingvistică și că această primire și recunoștință față de Rusia se datorează ajutorului de care a beneficiat Serbia de-a lungul aanilor din partea Rusiei.

Avertisment rus

Formarea unei armate în Kosovo reprezintă un risc privind repetarea unui conflict armat în regiunea Balcanilor, a declarat Vasili Nebenzia, reprezentantul permanent al Rusiei la Naţiunile Unite, relatează site-ul agenţiei Tass. „Formarea unor forţe armate în Kosovo reprezintă o ameninţare la adresa păcii şi securităţii, riscând repetarea unui conflict armat”, a declarat diplomatul rus. Nebenzia a acuzat Uniunea Europeană pentru „politica iresponsabilă”, afirmând că aceasta a trecut o linie periculoasă.
Anterior, un consilier prezidenţial din Serbia a evocat posibilitatea unei intervenţii militare sârbe în Kosovo, după decizia Parlamentului de la Priştina de formare a unei armate. Alianţa Nord-Atlantică a îndemnat ambele părţi să dea dovadă de reţinere.
Nikola Selakovici, un consilier al preşedintelui sârb Aleksandr Vucici, a declarat, potrivit agenţiei Associated Press, că armata sârbă ar putea trimite trupe şi ar putea declara Kosovo teritoriu ocupat. Administraţia de la Belgrad a catalogat decizia de înfiinţare a armatei kosovare drept „cea mai mare ameninţare directă la adresa păcii şi stabilităţii regionale”.
Goran Rakici, liderul etnicilor sârbi din Kosovo, a catalogat „inacceptabilă” decizia privind armata kosovară, argumentând că „acest lucru arată clar că Priştina nu vrea pace”. Rakici i-a îndemnat totuşi pe etnicii sârbi din Kosovo să „manifeste reţinere şi să nu răspundă la provocări”.

Poziția NATO

O eventuală intervenţie militară sârbă în Kosovo ar genera o confruntare directă cu mii de membri ai Misiunii NATO de menţinere a păcii, inclusiv cu militari americani.
Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a îndemnat Serbia şi Kosovo să evite escaladarea conflictului. „Reiterez apelul adresat Priştinei şi Belgradului de a menţine calmul şi a evita orice declaraţii şi acţiuni care pot conduce la escaladarea tensiunilor”, a spus Jens Stoltenberg.
Alianţa Nord-Atlantică a denunţat decizia Kosovo de a transforma structurile de securitate în armată şi va reanaliza „nivelul angajamentului” în relaţia cu Administraţia de la Priştina, relatează site-ul cotidianului Le Figaro. „Regret că a fost luată această decizie în pofida preocupărilor NATO. Consiliul Nord-Atlantic va fi nevoit să reanalizeze nivelul de angajament al NATO în relaţia cu Forţele de securitate din Kosovo”, a declarat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.
„(…) Considerăm că momentul luării acestei decizii este greşit. Toate părţile trebuie să aibă grijă ca decizia să nu conducă la amplificarea tensiunilor în regiune”, a subliniat Jens Stoltenberg.
Republica Kosovo, unul dintre cele mai sărace state din Europa, și care are o populaţie de 1,8 milioane de locuitori, este protejată de trupe NATO de la proclamarea independenţei în anul 2008. (M.B.)

Share our work