Ai căutat după - Karadeniz Press

România, sprijin generos pentru Republica Moldova

de Isac Mihai | dec. 10, 2021 | Arhiva, R. Moldova, România, Știri, UE

Drumul Republicii Moldova către UE se anunță greu

Preşedintele Klaus Iohannis a primit-o, joi, la Palatul Cotroceni, pe Natalia Gavriliţa, prim-ministrul Republicii Moldova.

„Preşedintele României a evocat discuţiile recente avute cu preşedintele Republicii Moldova, Maia Sandu, şi a reconfirmat angajamentul ţării noastre de a acorda întreaga susţinere în procesele de transformare, modernizare şi de implementare a reformelor, în domenii precum energie, transporturi, societate informaţională, tranziţie verde, justiţie, educaţie, în spiritul Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană”, arată Administraţia Prezidenţială, citată de KARADENIZ PRESS.

Semnale încurajatoare

Potrivit sursei citate, şeful statului român a remarcat deciziile luate de noul Guvern de la Chişinău, care transmit semnale încurajatoare şi indică voinţa avansării unor reforme menite să aducă beneficii reale la nivelul întregii societăţi.

„Preşedintele României a subliniat, printre altele, necesitatea creării condiţiilor necesare pentru atragerea investiţiilor, inclusiv româneşti, şi ameliorarea mediului de afaceri”, mai arată Administraţia Prezidenţială de la București.

În cadrul discuţiilor a fost evocată viitoarea şedinţă comună de Guvern, care va trebui să se concentreze, cu decizii şi soluţii concrete de cooperare, asupra domeniilor şi proiectelor prioritare comune.

De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a salutat vizita la Bucureşti a prim-ministrului Natalia Gavriliţa, realizată în „contextul dialogului politic bilateral susţinut şi de substanţă din ultima perioadă, care oferă prilejul unei abordări aplicate şi cuprinzătoare a agendei sectoriale, precum şi stabilirea unor repere solide în vederea avansării proiectelor prioritare comune”

Republica Moldova mizează pe sprijinul Bucureștiului

Asistență financiară nerambursabilă

Premierul Nicolae Ciucă a declarat că în urma discuţiilor purtate cu prim-ministrul moldovean, Natalia Gavriliţa, s-a exprimat, între altele, dorinţa încheierii unui nou acord privind acordarea de asistenţă financiară nerambursabilă pentru Republica Moldova, stabilindu-se, totodată, organizarea unei noi şedinţe a celor două guverne la începutul anului viitor.

„Convorbirile noastre de astăzi au stabilit reperele concrete ale cooperării noastre în perioada următoare pe baza Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova şi pornind de la comunitatea de limbă, cultură şi istorie. De asemenea, plecăm de la Foaia de Parcurs privind domeniile prioritare de cooperare România-Republica Moldova, semnată în marja vizitei doamnei preşedinte (a Republicii Moldova, Maia Sandu – n.r.) şi care inventariază toate iniţiativele sectoriale de interes prioritar”, a afirmat Nicolae Ciucă în cadrul declaraţiilor de presă comune susţinute alături de omologul de la Chişinău.

El a adăugat că vizita la Bucureşti a premierului moldovean marchează continuarea efortului comun de punere în practică a agendei bilaterale, care este „ambiţioasă şi orientată spre viitor”.

„Am stabilit, de altfel, să avem o conclucrare intensă, pragmatică şi eficientă, nu doar la nivel de premieri, ci şi la nivelul fiecărui membru al Guvernului”, a adăugat Ciucă.

Interese strategice

„Am evidenţiat interesul comun pentru extinderea cooperării în domeniul economic. Avem un punct de plecare excelent, România este primul partener comercial al Republicii Moldova. Ne dorim, însă, mult mai mult, susţinem consolidarea investiţiilor româneşti în Republica Moldova şi pentru aceasta va fi nevoie de îmbunătăţirea mediului de afaceri în Republica Moldova, astfel încât să fie mai atractiv pentru investitorii români şi nu numai”, a mai declarat Ciucă.

Acesta a punctat că agenda bilaterală este una „bogată”, cu „proiecte clare şi de impact” pentru cetăţenii de pe cele două maluri ale Prutului.

„Dorim să încheiem într-un orizont de timp cât mai apropiat un nou acord privind acordarea de asistenţă financiară nerambursabilă în beneficiul Republicii Moldova. Vechiul acord, semnat în 2010, a ieşit din vigoare anul acesta, în luna martie, dar ne-am angajat împreună să depunem eforturi, astfel încât să putem să prelungim valabilitatea acestuia”, a arătat Ciucă.

Alte subiecte prioritare pentru cele două ţări sunt interconectarea energetică şi implementarea proiectelor de infrastructură.

„Şi mă refer aici la interconectarea liniilor electrice între România şi Republica Moldova. Urmărim, de asemenea, implementarea proiectelor de infrastructură cu rol central în conectarea Republicii Moldova la spaţiul european, prin România, cu accent deosebit asupra construcţiei podului rutier de la Ungheni sau asupra consolidării podului rutier Galaţi-Giurgiuleşti”, a explicat Ciucă.

Președintele român Klaus Iohannis susține guvernarea actuală de la Chișinău

Agendă comună

Acesta a precizat că un alt subiect de interes care a fost discutat se referă la reducerea tarifelor de roaming. „În acest sens, încurajăm discuţiile la nivelul autorităţilor de reglementare şi al operatorilor de telefonie mobilă din cele două state pentru a găsi cât mai rapid soluţii”, a completat el.

Premierul român a menţionat şi celelalte domenii de interes pentru dezvoltarea unor proiecte comune: justiţia şi afacerile interne, sănătatea, educaţia, munca, agricultura, cercetarea, cultura, mediul, apele şi pădurile, precum şi asistenţa oficială pentru dezvoltare.
„Sunt, aşadar, proiecte cu impact pozitiv pentru toţi cetăţenii, de susţinere a procesului de reforme şi a demersului lor, de dezvoltare şi modernizare. În acelaşi timp, aceste acţiuni deţin o relevanţă strategică dacă ne gândim, spre exemplu, la acţiunile care vizează creşterea rezilienţei prin consolidarea securităţii energetice. Sunt proiecte menite să întărească traseul european al Republicii Moldova, să reconfirme apartenenţa sa la setul de valori pe care se întemeiază Uniunea Europeană, să sprijine eforturile autorităţilor Republicii Moldova pentru creşterea sustenabilă a nivelului de trai al populaţiei, combaterea fermă a corupţiei, consolidarea statului de drept, modernizarea administraţiei şi a sistemului de educaţie sau creşterea rezilienţei sistemului sanitar”, a mai afirmat Ciucă.

Ședință comună de guvern

Nu în ultimul rând, premierul român a anunţat că a convenit cu şefa Executivului de la Chişinău organizarea unei şedinţe comune a celor două guverne la începutul anului viitor.
„Am convenit cu doamna prim-ministru Gavriliţa să ne revedem curând, la începutul anului viitor, la o nouă şedinţă comună a celor două guverne. În răstimpul rămas, vom lucra îndeaproape pentru avansarea accelerată a proiectelor bilaterale în domeniile cheie. Există deschidere şi un climat de încredere fără precedent în planul relaţiilor bilaterale. Înţelegem să fructificăm în mod hotărât această fereastră de oportunitate, precum şi dialogul dinamic la nivel prezidenţial, parlamentar şi guvernamental „, a mai declarat Ciucă. (K.P.)

Share our work

Iohannis, rugat să mute ambasada României la Ierusalim

de Isac Mihai | iun. 5, 2019 | Orientul Mijlociu, Știri, UE

Războiul pentru Ierusalim se intensifică

Împlinirea a 52 de ani de la eliberarea şi reunificarea Ierusalimului a fost aniversată luni seara, la Bucureşti, la iniţiativa Rabinului Comunităţii Originarilor din România, Josef Wasserman, în prezenţa a numeroşi participanţi din mediul politic, administrativ, oameni de afaceri, scriitori, artişti, jurnalişti, se arată într-un comunicat remis agențiilor de presă. „Trăim de 52 de ani în Ierusalim, capitala poporului evreu. Multe generaţii au visat, dar nu au ajuns la astfel de clipe. Acest dar frumos pe care l-am primit se datorează şi celor care n-au uitat Ierusalimul şi au fost ataşaţi trup şi suflet de-a lungul mileniilor care s-au scurs de la dărâmarea Templului”, a declarat Josef Wasserman cu prilejul evenimentului.

Ambasada, problemă delicată

„Cu prilejul împlinirii a 52 de ani de la eliberarea şi reunificarea Ierusalimului îl rog de aici, de la Bucureşti, pe preşedintelui României, pe care l-am cunoscut personal, să fie în continuare un exemplu pentru toate ţările din Europa şi să fie de acord cu mutarea ambasadei. România totdeauna a fost aproape de poporul israelian şi în timpuri grele când mulţi au părăsit relaţiile cu Israelul. Este de neînţeles de ce sunt încă popoare care nu vor să meargă pe drumul SUA şi să spună: ‘Respectăm fiecare ţară cu capitala lor’. Nu cred că cineva din Israel sau din America ar fi avut curajul să spună ‘capitala României nu este Bucureşti”, a mai spus Josef Wasserman.

Rabinul a subliniat apoi importanţa Oraşului Sfânt pentru toate popoarele: „Dumnezeu ‘invită’ fiecare om credincios la Ierusalim, deoarece Ierusalimul este locul liber pentru toate cele trei religii. Trebuie să fie numai pace între toate popoarele şi să ne unim toţi sub credinţa în Dumnezeu, căci, dacă vom face acest lucru, vom trăi într-o societate mult mai bună”.

Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim

Ziua Ierusalimului

El a adăugat că a venit direct la Bucureşti, după ce a serbat duminică la Ierusalim, împreună cu mii de oameni, 52 de ani de la unificarea oraşului.

„Ieri (duminică – n.r.), noi am sărbătorit acolo Ziua Ierusalimului, şi astăzi (luni – n.r.) am continuat această veselie. Să fii vesel de ziua Ierusalimului în Ierusalim este ceva normal, dar este foarte important să ajungi la Bucureşti şi să întâlneşti prieteni din Parlament, Primărie, scriitori, jurnalişti, creştini şi evrei care vin să sărbătorească această zi şi să audă despre importanţa Oraşului Sfânt, în care orice om de orice religie se poate ruga – este ceva unic, care nu se poate găsi nicăieri în lume. Eu cred că unirea credinţei în Dumnezeu, unirea spre locul cel mai sfânt pentru toate religiile care este Ierusalim, este un motiv destul de bun că toţi ne rugăm la acelaşi Tată unic, la Dumnezeu, pentru a trăi într-o societate mai bună”, a spus Josef Wasserman.

Marșul Vieții

El a mai anunţat că pe 30 iunie va avea loc, la Iaşi, a cincea ediţie a „Marşului Vieţii”, la care îi invită atât pe preşedintele Klaus Iohannis, cât şi pe premierul Viorica Dăncilă.

„Tot împreună trebuie să nu uităm trecutul şi mă refer la acele zile negre din istoria poporului român, când, în perioada 1940-1944, au fost ucişi aproape 400.000 de evrei din singurul motiv că s-au născut evrei. De aceea, alături de mulţi prieteni colaboratori, vom ajunge pe 30 iunie la Iaşi, la Marşul Vieţii, prilej cu care îi vom comemora pe toţi cei care au fost ucişi la cimitirul unde sunt îngropaţi 14.000 de evrei. (…) L-am cunoscut pe preşedintele Iohannis, la prima sa vizită în Israel, este un om deosebit, şi l-am invitat şi la Marşul Vieţii. Şi sper că în acest an va fi alături de noi, ca să poată da un exemplu viu pentru tânăra generaţie care trebuie să ştie ce s-a întâmplat. Vom trimite o invitaţie şi premierului Viorica Dăncilă. Cred că participarea unor personalităţi precum preşedintele, prim-ministru, ambasadori ai SUA şi Israelului – care deja şi-au dat acordul – contează mai mult decât un an de cursuri despre Holocaust”, a precizat Rabinul Wasserman. (N.G.)

Share our work

Războiul politic din România se intensifică. Premierul Dăncilă refuză să demisioneze: „Viaţa merge înainte”

de Isac Mihai | apr. 30, 2018 | România, Știri

Premierul Viorica Dăncilă respinge ultimatumul președintelui Johannis

Premierul României, Viorica Dăncilă, a declarat că îşi propune să ducă mai departe implementarea programului de guvernare şi că „viaţa merge înainte” în contextul în care preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut, vineri, demisia din funcţia de prim-ministru, relatează mass-media de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Categoric, pentru mine viaţa merge înainte şi duc mai departe implementarea programului de guvernare”, a spus Viorica Dăncilă, într-un interviu la România TV, întrebată de moderatorul emisiunii dacă concluzia este că viaţa merge mai departe, după ce preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut demisia.

Contre politice

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri că Viorica Dăncilă nu face faţă poziţiei de prim-ministru al României şi i-a cerut public demisia, spunând că îi retrage încrederea. Şeful statului a invocat disputa Guvern – BNR, dar şi memorandumul privind mutarea ambasadei României la Ierusalim.

Premierul Viorica Dăncilă a avut o primă reacţie după aproximativ nouă ore, într-un interviu la România TV, a cărui primă parte a fost difuzată vineri seară. Ea a spus că nu va demisiona pentru că nu are niciun motiv, că s-a simţit jignită de aprecierile preşedintelui Klaus Iohannis şi că va merge mai departe. „Voi merge mai departe. Preşedintele nu are atribuţii în a demite un prim-ministru”, a afirmat Dăncilă. Ea a mai susţinut că preşedintelle „dorea să medieze o dispută imaginară între Guvern şi BNR, dar, în acelaşi timp, vrea un război între Guvern şi Administraţia Prezidenţială”, relatează mass-media de la București, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. (M.B.)

Share our work