Analiză: CUM se vede desprinderea Bisericii Ucrainene de cea Rusă și care sunt implicațiile pentru R. Moldova

Analiză: CUM se vede desprinderea Bisericii Ucrainene de cea Rusă și care sunt implicațiile pentru R. Moldova

Mitropolitul Vladimir al Moldovei (stânga), împreună cu Patriarhul rus Kiril (centru)

Schismă dintre Patriarhiile de la Constatinopol și Moscova privind Biserica ucraineană va afecta adiacent și implicit și Republica Moldova, care rămâne subordonată Moscovei cu Mitropolia Moldovei. Odată cu oferirea, joi trecută, pe 11 octombrie, a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene de către Patriarhia Constantinopolului, o serie de experți din R. Moldova și-au exprimat opinia legată de ce ar însemna acest lucru pentru Chișinău.

Pe de altă parte, președintele prorus Igor Dodon a fost tranșant marți în privința unor eventuale mișcări centrifuge și la Chișinău de plecarea de sub tutela religoasă a Moscovei, încărcată de o puternică agendă politică a Kremlinului în țări pe care încă le subordonează din punct de vedere religios, precum R. Moldova sau Belarus.

„Moldova este o ţară în care aproximativ 98 % din populaţie este ortodoxă, a fost şi va rămâne în lumea ortodoxă. Moldova a fost și va rămâne teritoriul canonic al Patriarhia Moscovei. Biserica Moldovenească a fost creată în 1813 prin eforturile sfântului nostru Gabriel Bănulescu-Bodoni în cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse. Şi vom rămâne fideli bisericii noastre unice”, a scris Dodon pe pagina sa de pagina sa de Facebook.

Însă, experții în teologie și politică văd situația diferită și interpretează astfel vizita pe care Patriarhul rus Kiril o va efectua în R. Moldova între 25-28 octombrie în cele mai mari patru orașe ale R. Moldova, trei dintre acestea fiind dominate de etnici vorbitori de limbă rusă: Chișinău, Comrat, Bălți și Tiraspol.

„Vizita Patriarhului Kiril în Republica Moldova este și trebuie privită prin două perspective. Una din ele internă. Este o vizită electorală, de susținere a unui partid și anume PSRM în ajunul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din februarie 2019. Un tur electoral dacă vreți, mai ales dacă privim la traseul acestuia pe teritoriul Republicii Moldova, care va colinda toată Republica Moldova și cel mai important va bifa să spunem așa regiunile sensibile ale țării: UTA Găgăuzia, Transnistria și Bălți sau regiunea de Nord.

A doua perspectivă – mult mai importantă în contextul ultimelor evenimente ce țin recunoașterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene de către Patriarhia Ecumenică și, drept răspuns, ruperea relațiilor de comuniune euharistică dintre cele două patriarhii: Ruse și Ecumenice – această vizită a lui Kiril capătă o perspectivă mai mult geopolitică. Astfel, vizita lui Kiril este o reacție a Patriarhiei Ruse la aceste evenimente și trebuie calificată și înțeleasă drept un semnal pentru Bisericile subordonate din componența sa: sunteți încă jurisdicția noastră, iar noi nu vom permite alte secesiuni. Țintele principale, în acest sens, fiind Biserica Ortodoxă din Moldova (BOM) și cea din Belarus”, a declarat pentru Balkan Insight, expertul și teologul Victor Gotișan.

Tur de forță pentru loialitate

El a mai spus că dacă în cazul celei din Belarus e mai simplu controlul și monitorizarea, pentru că există graniță directă, situația celei din Republica Moldova se complică, anume datorită evenimentelor din Ucraina.

„Reacția Patriarhiei Ruse e vizibilă și este una de îngrijorare, pentru că se teme de un efect al dominoului în acest sens, chiar dacă are de fiecare dată asigurări de la mai marii acestor Bisericilor că sunt „una”. Altfel spus, situația acordării autocefaliei Bisericii Ortodoxe din Ucraina a re-deschis oarecum discuțiile despre posibilitățile unor biserici naționale.

Iar, Sinodul de la – atenție – Minsk, Belarus, organizat de Biserica Ortodoxă Rusă din 15 octombrie; și vizita lui Kiril în – atenție – Republica Moldova între 26-26 octombrie, accentuează faptul îngrijorării față de celelalte Biserici rămase (încă) în componența Patriarhiei Ruse. Or, Biserica a fost, este și probabil va fi un element de control important al Kremlinului în țările din spațiul ex-sovietic”, a mai adăugat expertul.

Moscova dictează totul la Chișinău

Victor Gotișan a mai adăugat că actuala conducere a Mitropoliei Moldovei este într-un raportul total de subordonare față de Moscova, ceea ce practica ar bloca o eventuală scindare față de centrul spiritual.

„Premisele unei autocefalii pentru BOM există, însă problema majoră în acest sens, este că nu există oameni, personalități – mă refer aici la managementul BOM, mitropolit și episcopi – care să pună în discuții asemenea subiecte. Pentru că trebuie să recunoaștem, BOM nu are cadre care la moment să poată avea un cuvânt de spus în acest sens.

Cred că dacă se porni pe viitor o mișcare de dobândire a autocefaliei și instituirii unei Biserici naționale (ca și în cazul Ucrainei), aceasta va apărea mai degrabă la inițiativa și sub conducerea celeilalte entități creștin-ortodoxe din Republica Moldova, Mitropolia Basarabiei și/sau va veni pe filiera politicului. De fapt, în Ucraina politicul a fost factorul decisiv pentru dobândirea autocefaliei.

Pe lângă toate, BOM este foarte legat de Patriarhia Rusă. Practic BOM nu decide aproape nimic important în treburile sale interne”, a mai spus el.

Expertul a oferit ca exemplu în susținerea argumentație faptul că numirea și alegerea episcopiilor pentru BOM, în procesul căreia nu are nici un control, mai ales pentru Episcopia ; inclusiv cu numirea tuturor stareților mănăstirilor care la fel nu este și poate fi făcută de BOM intern și multe alte stranietăți.

„Astfel, BOM nu are la moment nici așa-numita autonomie în componența Bisericii Ortodoxe Ruse, care e fluturată și menționată la fiecare pas de reprezentanții BOM. Un nou Statul al BOM, cu norme directe și clare, despre care se vorbește de ceva timp, ar fi un început în acest sens. Doar că acesta a rămas la faza de discuții”, a explicat acesta.

Într-un inverviu pentru Europa Liberă, teologul Romeo Cemîrtan a precizat că avantajele unei autocefalii pentru Biserica Ortodoxă Ucraineană reprezintă un avantaj în consolidarea statului.

„Deja în cuvântul de „independență”, pe care l-ați spus, mi se pare că asta este totul ce contează pentru o națiune și pentru o țară, pentru că efectiv a fi independent din punct de vedere – eu știu – legal, economic ș.a.m.d., foarte mult contează a fi independent spiritual. Deci este chiar mai important decât legăturile economice, chiar și sociale, și politice.

Vă dați seama, fiecare biserică este o familie. Situația de până acum a fost precum este și în Republica Moldova – o familie dezbinată, unde din altă țară, din altă familie îți dictează, îți îndreaptă, îți recomandă ș.a.m.d. ce ai de făcut, cum ai de făcut. Și, din păcate, nu în interesul familiei respective, dar în interesul familiei care îți dictează. Asta nu, cum spun cei de la Patriarhia Rusă, va dezbina ortodoxia, nicidecum. Avem atâtea biserici autocefale, se împacă, slujesc ș.a.m.d. Aici a fost de fapt lupta pentru sufletele, pentru influențele pe care le are Biserica asupra enoriașilor.

De acum încolo, rușii trebuie să înțeleagă că este o biserică autocefală, independentă, de sine stătătoare, care are o viziune, care își sprijină poporul, indiferent de situația politică, economică, socială, care nu este paradoxul sau, mai bine spus, schizofrenia, cum se întâmplă în Transnistria și în Donbas, unde aceeași Biserică binecuvântează diferite grupuri care se luptă unul împotriva altuia. Deci nu poate fi așa ceva și sper că de acum încolo situația va fi mult mai clară și mai previzibilă în spațiul Bisericii Ortodoxe Ucrainene”, a declarat la rândul său teologul citat.

„Moldova nu face parte din lumea rusă și nu va face niciodată”

Nu în ultimul rând, analistul politic Igor Munteanu a opinat că scopul invitării lui Kiril acum în Moldova este unul diluat acum după scindarea bisericii ucrainene față de cea rusă.

„Acum, Moscova se auto-izolează din restul lumii ortodoxe și se comportă ca o entitate separatistă. Mișcarea făcută de Moscova marchează cea mai mare diviziune din istoria Bisericii Ortodoxe încă de la Marea Schismă din 1054, atunci când au fost împărțiți catolicii de creștinii ortodocși, fapt ce a lovit puternic în relațiile dintre cea mai mare Biserică Ortodoxă (Patriarhia Moscovei) și Patriarhul Constantinopol, liderul spiritual al creștinilor ortodocși din lume. Acest lucru îi va determina pe creștinii din Moldova să revizuiască afilierea la biserică. Moldova nu face parte din lumea rusă și nu va face niciodată”, a scris directorul IDIS Viitorul Igor Munteanu pe pagina sa de Facebook.

Patriarhia Constantinopolului a recunoscut joia trecută o Biserică Ortodoxă independentă în Ucraina, la finalul unui Sfânt Sinod de două zile la Istanbul. Patriarhia Constantinopolului a anunţat că „îşi reînnoieşte decizia deja luată şi conform căreia Patriarhia ecumenică va autoriza autocefalia Bisericii Ucrainei”. În replica, Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse ce a avut loc luni, la Minsk, a interzis creștinilor ortodocși să se mai roage la Muntele Athos.

„Athos este teritoriul canonic al Patriarhiei Constantinopolului, în ale cărui biserici credincioșii Bisericii Ortodoxe Ruse nu pot lua comuniune și nu pot participa la servicii de închinare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Patriarhului Moscovei și al întregii Rusii Kirill, Alexander Volkov. Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse din Minsk a anunțat ruperea completă a comuniunii euharistice cu Patriarhia Constantinopolului.

Corespondență de la Chișinău de Mădălin Necșuțu

Share our work
Agentul lui Dumnezeu

Agentul lui Dumnezeu

captureSe spune că omul sfințește locul. Fie el și separatist. Cu-i pasă? Dar ce se întâmplă când un slujbaș al lui Dumnezeu merge să sfințească ceva, iar în loc de apă cu miros de busuioc se răspândește un iz dulceag de parfum ce aduce a apă de colonie rusească? Atunci, dragi cititori, cel mai probabil, cu mila lui Dumnezeu, înseamnă că a început campania electorală pentru prezidențialele de pe ambele maluri ale Nistrului. Și acela „patriotic” și cel (in)dependent de Moscova.

Dar să o luăm cu începutul și să explicăm pe larg această pildă politico-religioasă. Primul „uns al lui Dumnezeu” și-a primit porția de binecuvântări electorale, în prag de prezidențiale, chiar lângă simbolul credinței moldovenești ancestrale, mănăstirea Căpriana. Chiar în ziua de 31 august, atunci când se sărbătorește Ziua Limbii Române pe ambele maluri ale Prutului, socialistul Igor Dodon a mușcat ostentativ (pentru a câta oară?) din startul cursei prezidențiale și a încercat o „poză de prezident” lângă Capriana. Totul în încercarea patetică de a se brandui ca un om autentic cu frica lui Dumnezeu. Dar fariseul comunisto-socialist, și cel mai probabil ateu, nu a încercat decât să smulgă voturile credincioșilor moldoveni pe care îi amăgește mereu că Moldova are viitor numai sub el și numai călărită prezidențialmente de acest personaj.

Amfitrionul dezmățului electoral al lui Igor a fost și atunci Vlădica Vladimir, mitropolitul Moldovei și umil slujbaș canonic al lui Kiril de la Moscova. Acesta, fără nicio reținere, așa cum l-am văzut de altfel și în pozele de mirean în care se distra cu femei pe bărci și sorbea din licorile Necuratului, a jucat fără nicio jenă rolul agentului electoral perfect pentru Dodon. De mai avea puțin și-i pupa el mâna lui Dodon, așa cum face cu cea lungă a Moscovei. Ca toți oportuniștii comuniști, după caderea Uniunii Sovietice, Dodon a urmat și el rețeta de succes regională, convertindu-se perfid la naționalism bisericos în lipsă de altceva.

Întâmplarea face că, recent, popa Vladimir a primit o invitație de bis și pe celălalt mal al Nistrului, la separatistul Evgheni. Păi, cum vine asta? Azi slujești la statalist, mâine la separatist? Dar astfel de întrebări existențiale nu stau să îi bântuie conștiința lui Vladimir, atât timp banii nici nu au miros, iar ordinul Moscovei se execută și nu se discută. Astfel ne-am pomenit că am început săptămâna cu un al doilea dezmăț electoral, de data aceasta peste Iordanul basarabean.

Mai precis la Tiraspol, acolo unde Șevciuk ne-a explicat pe site-ul său de „prezident” că pe Vlădica Vladimir l-ar fi primit într-o „vizită oficială”. Numai că vizita mitropolitului buclucaș a venit fix în ziua de 12 septembrie, atunci când CEC-ul transnistrean a sunat gongul de începere a cursei electorale prezidențiale și în „Nistrenia”. Acolo, Șevciuk nu s-a prosternat împreună cu Vlădica Vladimir în fața mulțimii, ci în biroul său prezidențial. Locul unde mai speră să se odihnească pentru încă cinci ani de zile împreună cu, numai așa, Nina.

Concluzia pe EvZ Moldova

Share our work
Patriarhia Rusă lansează „cyber-operațiunea” de spovedanie a vorbitorilor de limbă rusă

Patriarhia Rusă lansează „cyber-operațiunea” de spovedanie a vorbitorilor de limbă rusă

PutinKirill

Rusia se va implica în propaganda din spațiul său de influența nu numai prin mass-media, ci și prin redutabila armă a religiei. Tocmai din această cauză, în luptă va fi aruncată Patriarhia Rusă care vrea să capteze atenția și a celor care folosesc noile tehnologii de comunicate. În acest scop, Biserica Ortodoxă Rusă a anunțat recent că va lansa o aplicație de tip messenger atât pentru enoriași, cât și pentru preoții săi, a precizat serviciul de presă al rețelei de socializare ortodoxe „Elițî”, preluat de Tass. „Aplicația va deveni o parte importantă a platformei unice de comunicare a Bisericii Ortodoxe Ruse, realizată pentru satisfacerea necesităților credincioșilor de comunicare interactivă și pentru o comunicare neîntreruptă între enoriași și Biserică”, se precizează într-un comunicat oficial. În noua aplicație messenger, în afară de funcțiilor obișnuite, vor fi și funcții speciale pentru fețele bisericești de diferite ranguri. „Potrivit estimărilor noastre, auditoriul releței poate ajunge la 7-10 milioane de oameni”, a declarat directorul pentru dezvoltare a relețelei „Elițî”, Ivan Suslin. La începutul lunii iulie, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii a anunțat despre lansarea a două posturi de televiziune cu tematică religioasă.

Oglinzile strâmbe ale lui Kiril

La începutul anului 2014, Patriarhul Kiril nu se arătat deloc încântat de noile tehnlogii pe care le cataloga drept rătăciri ale sufletului. „Oamenii pasionati prea mult de retelele de socializare ratacesc intr-o ‘imparatie a oglinzilor strambe”, a declarat Patriarhul Moscovei si intregii Rusii, Kiril, potrivit Itar-Tass. „Aceasta este o inrobire a constiintei si vointei. Oamenii stau cu zilele in fata ecranelor, a monitoarelor sau tabletelor si se afunda in aceasta realitate. Se dezvolta romane virtuale, tragedii virtuale, conflicte virtuale. Ne cufundam intr-o imparatie a oglinzilor strambe”, a caracterizat in mod plastic situatia Patriarhul Kirill, intr-un interviu difuzat marti pe postul de televiziune „Rossia”. Capul Bisericii Rusiei considera ca, in aceasta situatie, poate fi vorba de o „criza spirituala a oamenilor”. „In aceste oglinzi strambe se oglindeste realitatea, ne oglindim noi insine. De aceea, intr-un anumit sens, Internetul este o imagine a lumii spirituale a civilizatiei umane, iar acest lucru constituie subiect de gandire, posibil in primul rand pentru Biserica, responsabila de starea spirituala a oamenilor’, a recunoscut Patriarhul Kiril.

În 2013, fugea de internet ca dracul de tămâie

În timp ce Biserica Rusa cauta în 2014 să-și extinda influența în viața publică a cetățenilor ruși, Patriarhul Kiril avea planuri importante si in cazul unei reforme pe internet. Dusman declarat al Internetului, Kiril, a declarat in vara lui 2013 ca fetele bisericesti nu trebuie sa se foloseasca de internet, pentru a se feri de tentatii. El este de parere ca viata monahala nu trebuie sa se adapteze in niciun fel conditiilor moderne de viata, potrivit Lenta.ru. n prezent, o mare tentatie este internetul. Multi calugari procedeaza, in opinia mea, absolut lipsit de intelepciune: pe de o parte, ei se retrag din lume, pentru a-si crea conditii bune pentru salvare (a sufletului), insa pe de alta parte isi iau telefonul mobil si incep sa intre pe internet, unde, dupa cum stim, sunt multe tentatii si lucruri pacatoase’, a declarat Patriarhul Kirill, in timpul intrevederii avute cu monahii manastirii Zografu de pe muntele Athos. Cand un calugar ia in mana telefonul mobil, pentru a se conecta la internet, el ar trebui sa se gandeasca daca merita sa se afle la manastire’, spunea capul Bisericii Ortodoxe Ruse.

Post virtual și „abstinență de rețele”, între ipocrizie și ură

De asemenea, in luna martie a lui 2013, Biserica Ortodoxa Rusa i-a indemnat pe credinciosi sa se abtina in timpul Postului Mare nu doar de la produse lactate si carne, ci si de la utilizarea retelelor de socializare. La inceputul anului trecut, Kirill a declarat razboi internetului si demarat o ampla „cyber-cruciada”. Motivul a fost determinat de ingrijorarea sa fata de numarul mare de postari anti-biserica de pe internet si a declarat ca Biserica Ortodoxa Rusa pe care o conduce va deveni mult mai activa pe retele sociale pentru a grai adevarul in fata enoriasilor sai. „Blogurile si retele sociale ne dau noi oportunitati pentru misiunea noastra crestina in vremuri in care Biserica se afla sub asediu mai intens ca inainte”, a declarat Kiril. „Sa nu fim prezenti acolo inseamna a arata neputinta si lipsa de interes pentru salvarea fratilor nostri”, a continua acesta. „Acum ca mass-media sociala arata un mare interes, desi nu intotdeauna unul foarte vocal, in viata bisericii, datoria noastra este de converti acest interes intr-o cauza buna pentru a crea conditiile ca tinerii sa il cunoasca pe Cristos, de a cunoaste adevarul despre viata oamenilor din interiorul bisericii”, a declarat patriarhul rus, Kiril. El a adaugat ca atunci cand o persoana este interesata de o cautare pe internet despre viata clericala, el afla o gramada de minciuni, ipocrizie si ura.

Internaționalizarea luptei în spațiul de influență

Strategia Moscovei de a fi prezentă în spațiul virtual nu este una singulară si nu se referă strict la acțiuni în interiorul granitei Federatiei Ruse, ci si peste hotare, acolo unde ortodoxia de tip slav este foarte prezentă, atât în R. Moldova, cât și Ucraina. Kiril avea încă din 2013 planuri mari în acest sens si pentru Republica Moldova, acolo unde actioneaza prin intermediul Mitropoliei Chisinaului si a intregii Moldove. „Biserica Ortodoxa Rusa vrea instituirea unui serviciu de presa eparhial in Republica Moldova, care va avea drept scop mentinerea unei imagini destoinice a Bisericii in spatiul media”, spunea acesta la începutul lui 2013. „Serviciul de presa eparhial nu este un moft, ci o necesitate urgenta. Scopul principal al serviciului nu va fi atat sa difuzeze fotografii frumoase, dar sa participe activ in influenta intelectuala si spirituala asupra spatiului mediatic, sa-l ajute pe arhiereu sa-si determine corect orientarea strategica a activitatii bisericesti”, a declarat Patriarhul Kirill. Potrivit acestuia, serviciile de presa eparhiale urmează a fi deschise in Republica Moldova, Ucraina, Belarus, țările baltice și din Orientul Mijlociu.

Share our work
Kiril il „refuza ecumenic” pe Papa

Kiril il „refuza ecumenic” pe Papa

kiril putin

Chiar daca Occidentul incearca toate metodele de dialog cu Rusia, Moscova „isi arata muschii” si pe linie religoasa. Patriarhia Moscovei a precizat marti ca o intalnire intre Patriarhul rus Kiril si Papa Francisc este pentru moment prematura. Cu toate acestea, biserica rusa a comunicat ca cele doua biserici sunt pe aceeasi lungime de unda in privinta mai multor subiecte de interes privind situatia crestinilor in Europa si in Orientul Mijlociu. „Este inca prematur de a vorbi de o intalnire intre sefii celor doua Biserici”, a declarat diaconul Aleksandr Volkov, purtatorul de cuvant al Patriarhiei ruse, precizand ca actiunile greco-catolicilor ucraineni constituie principalul obstacol pentru ca o astfel de intrevedere sa aiba loc. Pozitia Bisericii noastre este ca acesta este motivul principal. Noi nu discutam astazi componenta teologica a relatiilor noastre, un dialog teologic exista, iar aceasta este o poveste separata, independenta. Noi constatam numai cu regret ca toate problemele nesolutionate, care in secolul trecut abia ca se faceau simtite, acum s-au accentuat semnificativ, cauzand un imens prejudiciu societatii ucrainene si vietii ecleziastice in aceasta tara”, a afirmat Volkov intr-un interviu pentru RIA Novosti.

Papa Francisc a declarat in noiembrie 2014 ca este gata sa aiba o intalnire cu patriarhul rus „oricand”. Moscova este in special nemultumita fata de atitudinea Bisericii greco-catolica (uniata) din Ucraina vizavi de implicarea acesteia in Euromaidan si impotriva influentei ruse in regiune, fapt ce a dus la incordare pe relatia Moscova-Vatican. Preotii – atat cei greco-catolici, cat si cei ortodocsi ucraineni care nu tin de Moscova – i-au spovedit constant pe manifestantii pro-occidentali din timpul revoltelor de pe Maidan si au tinut liturghii pentru acestia in corturi.

Share our work
Putin incearca sa abata Ucraina din drumul spre UE prin axa ortodoxa

Putin incearca sa abata Ucraina din drumul spre UE prin axa ortodoxa

Vladimir Putin, la Kiev cu ocazia a 1.025 de ani de la crestininarea Rusiei Kievene

Vladimir Putin, la Kiev cu ocazia a 1.025 de ani de la crestininarea Rusiei Kievene

La fel ca si ideologul Kremlinului, Aleksandr Dughin, presedintele rus incearca sa atraga Ucraina in Uniunea Vamala invocand argumente religioase. Putin, a indemnat, sambata, Ucraina, care incearca sa se apropie de Europa, la o integrare cu Rusia din punct de vedere economic, subliniind legaturile spirituale dintre cele doua tari ortodoxe, in cadrul unei celebrari religioase la Kiev. seful statului rus, care a inceput o vizita de doua zile in Ucraina pentru a sarbatori 1.025 de ani de la crestinirarea Rusiei Kievene a celebrat „o unitate spirituala solida” care serveste drept „baza pentru prietenia ruso-ucraineana”. „Suntem cu totii mostenitori spirituali a ceea ce s-a intamplat in urma cu 1.025 de ani (…). in acest sens, suntem un popor unit”, a declarat el, evocand crestinarea, in 988, a Rusiei Kievene, primul stat al slavilor estici care s-au impartit apoi in rusi, ucraineni si bielorusi. Festivitatile religioase la care participa presedintii sarb Tomislav Nikolici si moldovean Nicolae Timofti se desfasoara inaintea unui summit la Vilnius, in noiembrie, care ar putea sa se incheie cu un acord de asociere intre Ucraina si Uniunea Europeana. „Vom respecta orice alegere a poporului ucrainean” privind integrarea in structurile postsovietice, dominate de Moscova, a subliniat Putin, adaugand ca, reunite, economiile celor doua tari vor fi mai competitive. „in prezent, asistam la o concurenta foarte puternica pe pietele mondiale. Doar unindu-ne eforturile vom putea sa devenim competitivi si sa castigam in aceasta lupta incrancenata”, a apreciat presedintele rus. Putem si o vom face”, a adaugat el.

Timosenko ii da dureri de cap lui Ianukovici

La randul sau, seful statului ucrainean a incercat un discurs moderat privind o eventuala alianta economica cu Moscova. „Avem multe interese comune care pot crea conditii favorabile dezvoltarii economiilor noastre”, a subliniat la randul sau presedintele Viktor Ianukovici. Moscova impinge de mai multi ani Ucraina sa renunte la orientarea sa europeana pentru a se intoarce catre est si a invitat aceasta tara sa se integreze intr-o uniune vamala formata pentru moment din Rusia, Kazahstan si Belarus. Fosta republica sovietica situata la portile Europei, Ucraina este impartita, de la independenta sa in 1991, intre Rusia si Occident. De la preluarea conducerii tarii, in 2010, presedintele Viktor Ianukovici incearca sa intretina legaturi mai stranse cu UE, ramanand insa in relatii bune cu Rusia. Relatiile dintre Kiev si Uniunea Europeana s-au deteriorat net la incarcerea fostului premier Iulia Timosenko in 2011, denuntata de UE, care suspecteaza o persecutie politica. Semnarea unui acord de asociere intre Uniunea Europeana si Ucraina este respins permanent din cauza dosarului Timosenko. Condamnata la sapte de inchisoare pentru abuz de putere, invinsa la alegerile prezidentiale de catre Ianukovici, Timosenko este judecata si pentru frauda fiscala si inculpata pentru complicitate in asasinarea unui deputat in 1996. Putin, insotit de patriarhul Moscovei si intregii Rusii, Kiril, a participat impreuna cu Ianukovici in cursul diminetii la o slujba religioasa in centrul Kievului. Aproximativ 100 de militanti nationalisti ucraineni au manifestat in apropiere de locul de rugaciune, arborand bannere pe care se putea citi: „Cand Kievul a fost botezat, Moscova inca nu exista”, „Provincialii Putin si Gundiaiev (numele de familie al patriarhului rus Kiril), bineveniti in capitala Rusiei Kievene” sau „nu antrenati Ucraina in uniunea vamala”.

Share our work